Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 5072/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5072
Ședința publică de la 25 2009
Complet constituit din:
Președinte: - - -
JUDECĂTOR 1: Sorina Petria Mitran
JUDECĂTOR 2: Marin Covei că
Grefier:
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției și Libertăților și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA împotriva sentinței civile nr. 1188/31.01.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, și, precum și cu intimatul-pârât Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru recurentul-pârât Ministerul Public consilier juridic, cu delegație la dosar, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursurile sunt declarate și motivate în termen legal.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Consilier juridic pentru recurentul-pârât pune concluzii de admitere a recursului, în principal - casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre competentă soluționare la Judecătoria Drobeta Turnu S, iar în subsidiar - modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii ca inadmisibilă, întrucât Ministerul Public nu are calitate procesual pasivă.
CURTEA:
Asupra recursurilor civile de față,
Prin cererea adresată Tribunalului Gorj si înregistrata la data de 01.11.2007 sub nr-, petitionarii, -, - și a solicitat instantei ca prin sentinta ce se va pronunta in contradictoriu cu intimatele Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA și Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj. sa dispună obligarea acestora la plata diferențelor salariale aferente perioadei 01.01.2005-01.01.2007, sume care să fie actualizate cu indicele de inflație de la data datorării la data plății efective.
În motivare, petenții au arătat că până la data de 01.01.2005 au avut calitatea de grefieri-dactilografi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj și unitățile locale subordonate.
Că prin apariția Legii nr. 567/2004, intrată în vigoare la 01.01.2005, toți grefierii-dactilografi în funcție, au fost încadrați ca grefieri prin transformarea corespunzătoare a posturilor, conform dispozițiilor art.91 alin.2 din 567/2004.
Ulterior /2004 a fost modificată prin /2006, care prin art. 51 alin 2, prevede că pentru grefierii-dactilografi ale căror posturi au fost transformate în grefieri, salarizarea urmează a se face conform legii speciale de salarizare. Totodată s-a prevăzut în Legea nr. 17/2006 că aceasta va intra în vigoare, cu unele excepții, la data care va intra în vigoare legea specială de salarizare,care încă nu a fost adoptată nici până în prezent.
Tribunalul Gorj, prin sentința nr. 1188 din 31 ianuarie 2008, admis acțiunea formulată de peționariiU., -, - și în contradictoriu cu intimații Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA și Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj.
Au fost obligați intimații să calculeze și să plătească petenților drepturile salariale constând în diferența dintre salariile corespunzătoare procentului de ierarhizare de 4,5 și cele efectiv plătite pe perioada 01.01.2005 - 01.01.2007, sume ce vor fi actualizate la data plății, în funcție de data datorării.
Pentru a se pronunța astfel, instanța reținut următoarele:
Conform dispozițiilor art.91 alin. 2 din Legea nr. 567/2004, salarizarea personalului auxiliar transformat din grefier -dactilograf în grefier s-a menținut în sensul că s-au păstrat salariile de încadrare avute inițial, iar posturile de grefieri-dactilografi au fost transformate în posturi de grefieri( de ședință).
Ulterior, Legea nr. 567/2004 a fost modificată prin Legea nr.17/2006, introducîndu-se prevederea la art 91 alin.2 conform căreia grefieriii-dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefieri, urmează să fie salarizați corespunzător legii speciale de salarizare.
Prin această modificare a art.91 alin.2, s-a recunoscut practic inegalitatea de tratament a foștilor grefieridactilografi, în raport cu grefierii, inegalitate ce a fost înlăturată prin prevederea expresă a acordării salarizării corespunzătoare legii speciale de salarizare pentru funcția de grefier.
De asemenea, art.60 alin 5 din aces tact normativ, a prevăzut că pînă la intrarea în vigoare a legii speciale de salarizare, rămîn aplicabile în continuare dispozițiile legale referitoare la salarizarea personalului prevăzute la aliniatul 4, ceea ce presupune în cazul în speță ca salarizarea foștilor grefieri-dactilografi, ale căror posturi au fost transformate în grefier, salarizarea să se facă în continuare-pînă la apariția legii speciale- conform grilei de salarizare pentru grefieri.
Tribunalul a reținut și constată că, în raport de preved. Art.91 alin 2 din Legea nr, 567/2006 a intervenit o modificare unilaterală a contractului de muncă, schimbîndu-li-se felul muncii prin transformarea încadrării acestora din funcția de grefier-dactilograf în cea de grefier, dar această modificare trebuia asociat cu obligația corelativă de salarizare de către angajator conform noii funcții ocupate și muncii prestate efectiv de acestea, în vederea asigurării respectării principiului fundamental al nediscriminării, care în cadrul relațiilor de muncă, se traduce prin egalitatea de tratament față de toți salariații.
Tribunalul a mai constatat că, prin prev. art.91 alin.2 din Legea nr, 567/2004 prin care s-a dispus încadrarea grefierilor-dactilografi în funcția de grefier, începînd cu data intrării în vigoare a acestui act normative, dar cu menținerea salariilor de încadrare avute,s-a creat o discriminare indirectă între această categorie de personal auxiliar al instanțelor judecătorești și ceilalți grefieri, iar în legătură cu munca prestată, tribunalul reține că, începînd cu data de 01.12.2005, urmare aprobării noului Regulament de ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat prin Hotărîrea nr.387/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii, reclamantele au îndeplinit efectiv atribuțiile de serviciu ala grefierului de (de ședință).
Împotriva sentinței au declarat recurs Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA și Ministerul Justiției, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Motivându-și recursul, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA susține că în mod greșit instanța admis acțiunea formulată de petenți, reținând că există discriminare între categoriile de personal auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și ale parchetului de pe lângă acestea în condițiile în care prin OG nr. 8 din 24 ianuarie 2004 au fost reglementate în mod expres salarizarea și alte drepturi ale personalului auxiliar de specialitate, înlăturându-se discriminarea între diferite categorii profesionale din sistemul justiției.
Prin motivele de recurs depuse, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție susține că hotărârea instanței de fond fost pronunțată cu încălcarea competenței altei instanțe. Că, în mod greșit a fost respinsă excepția necompetenței materiale, în speță fiind aplicabile prevederile art. 27 alin. 1 din OG nr. 137/2000 care prevede că "persoana care se consideră discriminată poate formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun".
In această situație, acțiunea reclamanților fiind o acțiune în pretenții, competentă de soluționare aparține judecătoriei.
Mai susține că hotărârea cuprinde motive contradictorii, având în vedere că, pe de o parte, instanța de fond respinge excepția necompetenței materiale instanței, invocată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ICCJ, în temeiul dispozițiilor OG nr. 137/2000 considerând că obiectul acțiunii vizează diferențe salariale rezultate din raportul de muncă pentru care competența materială de soluționare ar aparține tribunalului, iar pe de altă parte, motivarea soluției date este întemeiată pe dispozițiile OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Pe fond, consideră că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Apreciază că instanța de fond a dispus în mod nelegal plata drepturilor bănești solicitate, actualizate cu rata inflației, în situația în care Ministerul Public. Parchetul de pe lângă ICCJ ca instituție bugetară nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială.
Ministerul Justiției, prin motivele de recurs, susține că prin acordarea unor drepturi neprevăzute de lege, instanța a depășit limitele puterii judecătorești și și- arogat atribuții de legiferare.
A mai reținut că soluția primei instanțe este nelegală întrucât instituirea acestor drepturi în beneficiul unei categorii profesionale salarizate de la bugetul de stat și neprevăzute, ori prevederea în alt cuantum, în beneficiul altei categorii profesionale reprezintă o problemă de legiferare.
Recursurile sunt fondate și se vor admite pentru următoarele considerente:
Examinând sentința pronunțată la instanța de fond prin prisma motivelor de recurs invocate de pârâți Curtea apreciază că recursurile sunt fondate și vor fi admise pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate, modificată prin OUG nr.100/2007 "Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și grefieri informaticieni".
Prin această dispoziție au fost abrogate dispozițiile cuprinse în anexa 1, cap. 3, pct. 16 și pct. 17 din Legea nr. 50/1996 care reglementa salarizarea grefierilor dactilografi.
Art. 91 alin. 2 din Legea nr. 567/2004 prevede că, " dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefieri urmează să fie salarizați corespunzător legii speciale de salarizare".
Astfel că, odată cu intrarea în vigoare a Legii privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, grefieri dactilografi au fost încadrați ca grefieri, prin transformarea corespunzătoare a posturilor, cu menținerea salariilor de încadrare avute.
Legea specială de salarizare la care face referire acest text de lege a fost adoptată prin OG nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, care a intrat în vigoare la data de 02.02.2007.
Cum textele legale, menționate mai sus, au stabilit în mod expres modul de salarizare a grefierilor dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefieri, dreptul acestora de a fi salarizați cu un salariu corespunzător coeficientului de ierarhizare egal cu cel al grefierilor de ședință s-a născut la data de 02.02.2007, dată de la care s-a și acordat o astfel de salarizare.
Susținerile reclamanților în sensul că menținerea salariilor de încadrare avute de grefieri dactilografi are caracter discriminatoriu, sunt nereale.
Potrivit art. 27 alin. 1 din OG nr. 137/2000 republicată, persoana care se consideră discriminată poate formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării.
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 al aceluiași act normativ " prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare, apartenență la o categorie de favorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social sau cultural sau orice alte domenii ale vieții publice".
Art. 2 alin. 3 din OG nr. 137/2000 republicată, prevede că, sunt discriminatorii prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. 1, față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.
Reclamanții, prin cererea de chemare în judecată au susținut că există două situații juridice care reglementează salarizarea grefierilor, respectiv: situația salarizării grefierilor de ședință comparativ cu aceea a grefierilor dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefieri în intervalul de timp 01.01. 2005 - 02.02.2007.
Că, în esență, există două situații comparabile, tratate juridic diferit, fără nici o justificare, și că există, astfel o discriminare, în sensul dispozițiilor OG nr. 137/2000, privind salarizarea reclamanților în această perioadă de timp.
În cauză, salarizarea reclamanților în funcția de grefieri dactilografi, ocupate prin transformarea în posturi de grefieri, a fost expres reglementată în dispozițiile art. 91, alin.2 din Legea nr. 567/2004 în sensul că " La intrarea în vigoare a prezentei legi grefierii dactilografi în funcție vor fi încadrați ca grefieri, prin transformarea corespunzătoare a posturilor cu menținerea salariilor de încadrare avute."
Prin decizia nr. 1325/04.12.2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, Curtea Constituțională a statuat că " dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprind înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative."
Or, prin cererea de chemare în judecată reclamanții solicită instanței să anuleze prevederile art. 91, alin. 2 din Legea nr. 567/2004 potrivit cărora se mențin salariile de încadrare avute,de aceștia, în calitatea de grefierii dactilografi la transformarea posturilor în grefieri și să le înlocuiască cu prevederile legale care reglementează salarizarea grefierilor de ședință.
Față de cele prezentate, în temeiul art. 304 pct. 9, coroborat cu art. 312 Cod procedură civilă, recursurile formulate de pârâți vor fi admise și modificată sentința în sensul că se respinge acțiunea reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției și Libertăților și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA împotriva sentinței civile nr. 1188/31.01.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, și, precum și cu intimatul-pârât Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, având ca obiect drepturi bănești.
Modifică sentința, în sensul că respinge acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25 2009.
PREȘEDINTE: Sorina Petria Mitran - - - | JUDECĂTOR 2: Marin Covei - - | JUDECĂTOR 3: Mihaela - -că |
Grefier, |
red. jud.
3 ex/IE/30.09.2009
fond:
Președinte:Sorina Petria MitranJudecători:Sorina Petria Mitran, Marin Covei, Mihaela
