Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 6575/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6575
Ședința publică de la 20 2009
Completul constituit din:
Președinte: - ---
JUDECĂTOR 1: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 2: Corneliu Maria
Grefier:
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de reclamanții - și - - și de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr. 529/17.03.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, - -, ia, -, R, A, (fostă ), precum și cu intimații-pârâți Ministerul Economiei și Finanțelor, Tribunalul Mehedinți și Curtea de APEL CRAIOVA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că acest termen a fost acordat urmare a din 31.08.2009, iar în cauză se cere și judecarea potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.
Curtea, având în vedere că se solicită judecarea în lipsa părților, constată pricina în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA:
Asupra recursurilor civile de față:
Tribunalul Mehedinți, prin sentința nr. 529 din 17 martie 2009, admis în parte acțiunea precizată de reclamanții, - -, ia, -, -, -, R, A, ( ), și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL CRAIOVA, și Tribunalul Mehedinți.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Mehedinți la plata sumei de 86.715 lei către reclamantul, a sumei de 88.501 către reclamantul, a sumei de 81.946 lei către reclamanta - -, a sumei de 80.237 lei către reclamanta, a sumei de 76.088 lei către reclamanta ia, a sumei de 76.088 lei către reclamanta, a sumei de 76.088 lei către reclamanta -, a sumei de 85.207 lei către reclamanta, a sumei de 84.535 lei către reclamanta, a sumei de 84.926 lei către reclamanta, a sumei de 86.032 lei către reclamanta, a sumei de 66.731 lei către reclamanta -, a sumei de 71.734 lei către reclamantul -, a sumei de 51.111 lei către reclamantul R, a sumei de 85.746 lei către reclamanta, a sumei de 85.746 lei către reclamanta, a sumei de 83.079 lei către reclamantul A, a sumei de 82.267 lei către reclamanta, a sumei de 66.758 lei către reclamantul, a sumei de 47.720 lei către reclamantul, a sumei de 56.757 lei către reclamanta ( ), a sumei de 18.656 lei către intervenientul, a sumei de 4.761 lei către intervenienta reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar, pe perioada 14.09.2004 - 31.12.2008 pentru reclamanții, - -, ia, -, A,; pe perioada 01.09.2005 - 31.12.2008 pentru reclamantul R, pe perioada 01.03.2005.- 31.12.2008 pentru reclamantul, pe perioada 01.05.2006 - 31.12.2008 pentru reclamantul, pe perioada 14.09.2004 - 01.10.2007 pentru reclamanta ( ), pe perioada 14.09.2004 - 08.06.2008 pentru reclamanții - și -, pe perioada 14.12.2007 - 31.12.2008 pentru intervenientul și pe perioada 01.08.2008 - 31.12.2008 pentru intervenienta, sume nete și actualizate cu indicele de inflație la data de 31.12.2008.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților și intervenienților, mai puțin reclamanților ( ), - și -, sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în continuare, pe perioada derulării raporturilor de muncă.
A fost respinsă acțiunea și cererea de intervenție față de Ministerul Finanțelor Publice.
S-a dispus efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Au fost obligați Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Mehedinți la plata către fiecare reclamant și intervenient a cheltuielilor de judecată în cuantum de câte 150 lei.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că reclamanții și intervenienții au calitatea de în calitate de judecători și au formulat acțiune privind acordarea sporului de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% întemeiată pe dispozițiile articolului 47 din Legea numărul 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.
În articolul 47 din Legea nr. 50/1996 se prevedea că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Ministerul Justiției a invocat în apărare, faptul că, acest text de lege ar fi fost abrogat prin Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 de modificare a Legii nr. 50/1996.
Acest text a fost într-adevăr abrogat, așa cum susține Ministerul Justiției prin art. 42 al OG83/2000. Abrogarea nu poate produce efecte juridice întrucât Ordonanța 83/2000 este un act normativ de nivel inferior Legii 50/1996, fiind într-o vădită contradicție cu dispozițiile Constituției și ale Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (art.56 pct.2).
Tribunalul a constatat că legea incidentă în cauză are caracter de lege organică conform disp. art.73 pct. 1 lit. e din Constituție.
Legea este actul juridic al parlamentului elaborat în conformitate cu legea supremă Constituția României potrivit unei proceduri prestabilite și care reglementează relațiile sociale cele mai generale și mai importante, este actul normativ cu forță juridică superioară tuturor celorlalte acte normative și emană de la organul suprem al puterii de stat. Noțiunea de supremație juridică a legii constă în faptul că norma stabilită de ea trebuie să corespundă celor cuprinse în Constituția României și, toate celelalte acte juridice emise de organele statului, nu pot să o abroge, să o modifice sau să deroge de la ea, fiindu-i subordonate din punct de vedere al eficacității juridice.
În aceste circumstanțe este inadmisibil ca un drept general stipulat într-o lege (în vigoare în perioada de referință) să nu poată fi concretizat în practică.
Necesitatea respectării principiului protecției încrederii în stat implică ca evenimentele legislative să poată fi dispuse doar prin acte normative ulterioare de același nivel sau de nivel superior și cere eliminarea obstacolelor juridice care împiedică titularii drepturilor recunoscute legal să se bucure de ele.
În acest sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, prin Decizia nr.21/10 martie 2008, pronunțată în dosarul nr.5/2008, care a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și în interpretarea și aplicarea unitară a disp. art. 47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești, republicate, a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații - asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitarea neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Această decizie este obligatorie pentru instanțe în dezlegarea dată problemelor de drept judecate, potrivit art. 329 al.3 din Codul d e procedură civilă.
Din actele existente la dosarul cauzei, respectiv relațiile comunicate de Tribunalul Mehedinți și expertiza contabilă, reiese că reclamanții s-au aflat în raporturi de serviciu cu pârâții în perioade diferite, unii dintre aceștia activând și în prezent ca judecători în cadrul Tribunalului Mehedinți, mai puțin reclamanta ( ), căreia i-au încetat raporturile de serviciu cu Tribunalul Mehedinți la data de 01.10.2007, iar reclamanților - și -, la data de 08.06.2008.
Împotriva sentinței ai declarat recurs reclamanții - și - și pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților.
Reclamanții critică sentința pentru pentru faptul că în mod greșit instanța a reținut că le-au încetat raporturile de muncă cu Tribunalul Mehedinți la data de 08.06.2008, întrucât prin Hotărârea nr. 112 din 10.04.2008 și 19.06.2008 respectiv nr. 188 din 19.06.2008 a Secției pentru Judecători Consiliului Superior al Magistraturii a fost a admis transferul de la Judecătoria Dr. Tr. S la Tribunalul Timiș pentru - și la Judecătoria Timișoara pentru -, cu începere de la data de 01.07.2008, astfel încât obligarea pârâților la plata drepturilor salariale doar până la data de 08.06.2008 este netemeinică.
Ministerul Justiției critică sentința potrivit art. 304 pct. 9 cod procedură civilă, potrivit căruia hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită legii.
Astfel, instanța a dispus obligarea la plata cheltuielilor de judecată, fără să arate modul în care reclamanții au justificat aceste cheltuieli, fiind încălcate astfel dispozițiile art. 261 cod procedură civilă, potrivit cărora hotărârea trebuie să cuprindă motivele care au format convingerea instanței.
Recursul formulat de Ministerul justiției este nefundat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, republicata, magistratii si personalul auxiliar despecialitate beneficiaza de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar, pentru risc si suprasolicitare-neuropsihica.
Sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica, reglementat prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 si prin art. 231din Legea nr. 56/1996, modificata si completata, a fost efectiv platit magistratilor si personalului auxiliar de specialitate, fiind evidentiat ca atare in carnetele de munca.
Prin art. I pct. 42 din Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organelle autoritatii judecatoresti, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 425 din 1 septembrie 2000, s-a dispus ca art. 47 se abroga.
Aceasta ordonanta a Guvernului a fost aprobata prin Legea nr. 334/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 370 din 9 iulie 2001.
Cum este firesc, activitatea de legiferare intra in atributiile exclusive ale Parlamentului Romaniei, care, potrivit art. 73 alin. (1) din Constitutie, adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.
Este adevarat ca, in temeiul unei legi speciale de abilitare, Parlamentul poate delega atributia adoptarii de acte normative Guvernului Romaniei, care emite ordonante, in temeiul acelei legi speciale, insa numai in limitele si in conditiile prevazute in acea lege [art. 108 alin. (3) din Constitutie]. Dar asemenea ordonante nu pot fi emise decat pentru domeniul de reglementare al legilor ordinare, iar nu si al legilor organice.
Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 a fost emisa, asa cum rezulta din preambul, in baza art. 1 lit. Q pct. 1 din Legea nr. 125/2000, prin care Guvernul a fost abilitat sa modifice si sa completeze Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, republicata.
La randul ei, Legea nr. 24/2000, in vigoare la data emiterii Ordonantei Guvernului nr. 83/2000, definind modificarea, completarea sau abrogarea unui act normativ, prin art. 57, 58 si 62, precizeaza ca modificarea unui astfel de act consta in schimbarea expresa a textului unora sau mai multor articole ori alineate ale acestuia si redarea lor intr-o noua formulare, iar completarea actului normativ consta in introducerea unor dispozitii noi, cuprinzand solutii legislative si ipoteze suplimentare, exprimate in texte care se adauga elementelor structurale existente, si, in fine, ca abrogarea se refera la prevederile cuprinse intr-un act normativ, contrare unei noi reglementari de acelasi nivel sau de nivel superior, care trebuie sa isi inceteze aplicabilitatea.
Reiese deci ca modificarea, completarea sau abrogarea totala sau partiala a unui act normativ reprezinta institutii juridice diferite, cu efecte distincte.
Or, prin Legea nr. 125/2000, Guvernul a fost abilitat sa modifice si sa completeze, iar nu sa si abroge Legea nr. 50/1996, nici total si nici partial.
Mai este de retinut ca la momentul emiterii Ordonantei Guvernului nr. 83/2000 era in vigoare si Legea nr. 56/1996 care reglementa salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor Curtii Supreme de Justitie, ale magistratilor-asistenti si ale celorlalte categorii de personal.
In acest sens, in Legea nr. 56/1996, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 55/1997, aprobata la randul ei prin Legea nr. 126/2000, se prevedea la art. 231ca pentru risc si suprasolicitare neuropsihica judecatorii si magistratii-asistenti beneficiaza de un spor de 50% din salariul de baza lunar.
Cu toate ca Guvernul Romaniei nu a fost abilitat prin Legea nr. 125/2000 sa modifice sau sa completeze Legea nr. 56/1996, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 55/1997, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 126/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 333 din 18 iulie 2000, totusi, prin art. IX alin. (2) paragraful 1 din Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 s-au abrogat dispozitiile art. 231din Legea nr. 56/1996.
In acest fel, prin emiterea Ordonantei Guvernului nr. 83/2000 au fost depasite limitele legii speciale de abilitare adoptate de Parlamentul Romaniei, incalcandu-se astfel dispozitiile art. 108 alin. (3), cu referire la art. 73 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
Prin urmare, judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar, conform acestei decizii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr 444 din 13 iunie 2008.
Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie, conform dispozițiilor art. 329, alin. 3 din Codul d e procedură civilă, pentru instanță.
Recursul formulat de reclamanții - și - este fondat pentru următoarele considerente:
Recurenții au avut raporturi de serviciu cu pârâții până la data de 01 07 2008,dată de la care a fost transferat la Tribunalul Timiș - - respectiv detașată la Judecătoria Timișoara - - astfel că sporul de suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 % trebuia acordat până la această dată,instanța acordând în mod greșit acest spor doar până la data de 08 06 2008.
Față de aceste considerente,Curtea urmează să respingă recursul Ministerului Justiției și Libertăților,va admite recursul recurenților-reclamanți - și - -,va modifica în parte sentința, în sensul că va obliga pârâții să plătească reclamanților - și - - sporul de 50% până la data de 01.07.2008.
Va menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul Ministerului Justiției și Libertăților formulat împotriva sentinței civile nr. 529/17.03.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, - -, ia, -, R, A, (fostă ), precum și cu intimații-pârâți Ministerul Economiei și Finanțelor, Tribunalul Mehedinți și Curtea de APEL CRAIOVA, având ca obiect drepturi bănești.
Admite recursul recurenților-reclamanți - și - -.
Modifică în parte sentința, în sensul că obligă pârâții să plătească reclamanților - și - - sporul de 50% până la data de 01.07.2008.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20 2009.
PREȘEDINTE: Manuela Preda Popescu - --- | JUDECĂTOR 2: Corneliu Maria - - | JUDECĂTOR 3: Mihaela - |
Grefier, |
Red. Jud.
3 ex/16 12 2009
fond:
Președinte:Manuela Preda PopescuJudecători:Manuela Preda Popescu, Corneliu Maria, Mihaela