Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 686/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 686/R-CM
Ședința publică din 18 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paulina Ghimișliu JUDECĂTOR 2: Laura Ioniță
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Simona
Judecător - -
Grefier
S-a luat în examinare pentru soluționare recursul declarat de pârâta B (fostă ), împotriva sentinței civile nr.650/CM din 30 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns avocat pentru intimații-reclamanți, în baza împuternicirii avocațiale nr.199/2007 emisă de Baroul A -Cabinet avocat, lipsind recurenta-pârâtă.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Avocat pentru intimații-reclamanți,depune la dosar întâmpinare și arată că nu are cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Avocat, pentru intimații-reclamanți, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de Tribunalul Argeș, pentru motivele invocate în întâmpinarea depusă la dosar și pe care le-a susținut oral. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată că prin acțiunea înregistrată la data de 26.11.2007, pe rolul Tribunalului Argeș, reclamanții, G, -., și G au chemat în judecată pe pârâta "", în prezent " " pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligată la plata drepturilor salariale reprezentând primele de Paște și de stabilite potrivit art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă, cuvenite pentru perioada 2004 - 2007, actualizate cu indicele de inflație, la care se adaugă dobânda legală, cu cheltuieli de judecată.
Motivând acțiunea, reclamanții arată că în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate s-a prevăzut la art.168 alin.1 plata unor drepturi salariale suplimentare, cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, care vor avea cuantumul unui salariu de bază mediu pe societate.
Aceste drepturi bănești nu au fost achitate reclamanților pentru anii 2004, 2005, 2006 și 2007.
a fost justificată de către angajator prin aceea că în anul 2003 drepturile suplimentare au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Este vorba numai de anul 2003 căci pentru anii următori contractul colectiv de muncă produce efecte în forma în care a fost încheiat de părți.
În drept, acțiunea este întemeiată pe dispozițiile art.166, 283 lit.c) din Codul muncii, art.966 Cod civil, art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate negociat în anii 2004, 2005, 2006 și 2007.
Prin întâmpinare, pârâta " " a formulat următoarele apărări:
Inițial s-a înțeles eronat și s-a afirmat de către reprezentanții unității că primele solicitate prin acțiune au fost acordate și ulterior anului 2003, în aceeași modalitate, respectiv prin includerea lor în salariul de bază.
Ceea ce s-a socotit a fi acordarea de prime în continuare a fost o simplă confuzie datorită neînțelegerii faptului că odată inclusă în salariu, prima a încetat să mai aibă o identitate distinctă, devenind parte constitutivă a salariului.
Faptul nediminuării salariului în 2004 la nivelul de dinainte de includerea primelor în 2003 era însăși dovada îndeplinirii obligației.
Includerea primelor a fost imaginată ca o măsură în favoarea salariaților, totodată cu efect extinctiv în privința dreptului subiectiv la încasarea acestor prime în viitor, până la o eventuală reinstituire.
Ceea ce se valorifică prin acțiune este o greșeală în redactarea textelor. De aici a rezultat necesitatea interpretării clauzei din art.168, ceea ce s-a concretizat în Nota asupra precizării situației primelor de Paște și C prevăzută la art.168 din contractul colectiv de muncă al ""
Punctul II al acestui act a stabilit că începând cu anul 2003, având în vedere că primele au fost incluse în salariile de bază ale angajaților, părțile contractului au înțeles că prevederile art.168 alin.1 au rămas fără obiect, că primele nu mai erau individualizate în mod distinct, ci erau parte a salariului de bază. Astfel, negocierile colective anuale au privit exclusiv majorarea salariului de bază ca întreg, așa cum acesta a rezultat după data includerii primelor în salariu.
Tribunalul nu se poate substitui părților continuând să socotească necesară interpretarea.
La data de 22.05.2008 au formulat cerere de intervenție în interes propriu numiții și, solicitând de la aceeași pârâtă plata drepturilor salariale cuvenite și neacordate, reprezentând primele de Paști și C stabilite potrivit art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă pentru perioada anilor 2004-2007, actualizarea sumelor ce li se cuvin în raport cu coeficientul ce reprezintă rata inflației, cu cheltuieli de judecată, motivarea cererii fiind, în esență, aceeași cu cea a acțiunii principale.
La aceeași dată cererea de intervenție în interes propriu a fost pusă în discuția părților de către tribunal, fiind încuviințată în principiu.
Prin sentința civilă nr.650/CM/30.06.2008, Tribunalul Argeșa admis în parte acțiunea și a obligat pe pârâtă să plătească reclamanților drepturile salariale suplimentare neacordate cu ocazia sărbătorilor de Paște și C în cuantum net pentru perioada 26.11.2004 - decembrie 2007, proporțional cu timpul efectiv lucrat de fiecare dintre reclamanți, actualizate cu indicele de inflație la data plătii efective.
A respins cererea privind acordarea dobânzii legale și a obligat pe pârâtă la plata sumei de 250 lei cheltuieli de judecată față de reclamanți.
Pentru a pronunța această soluție, din examinarea înscrisurilor aflate la dosar, instanța a reținut în fapt și în drept următoarele:
Reclamanții sunt sau au fost salariați ai societății pârâte.
Societatea pârâtă a luat naștere ca urmare a desprinderii sale de, având personalitate juridică distinctă, salariaților fiindu-le aplicabile dispozițiile ontractului colectiv de muncă al
Potrivit art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă la nivelul pe anul 2004, cu ocazia sărbătorilor de Paște și C, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu brut pe societate.
La alin.2 s-a menționat că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii următori menține textul alin.1 al art.168, aducând o modificare de conținut a alin.2, în sensul consemnării că "în anul 2003 suplimentările salariale de la alin.1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Din analiza gramaticală a textului alineatului al doilea rezultă că suplimentul salarial a fost inclus în salariul de bază doar pentru anul 2003. A se vedea în acest sens expresia "în anul 2003".
Astfel, art.168 alin.2 a prevăzut, în fiecare din aceste contracte, că suplimentările de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat doar pe anul 2003, fiind fără dubiu faptul că aceleași drepturi nu au fost incluse în salariul de bază al salariaților și pe anii 2004, 2005, 2006, 2007, câtă vreme în contractul colectiv de muncă pe acești ani, s-a menținut în același timp și textul alin.1.
S-a reținut că interpretarea clauzei analizate mai sus peste termenul pentru care a fost încheiat contractul nu poate produce efecte decât de la data înregistrării potrivit legii.
Având în vedere considerentele expuse, tribunalul a apreciat că reclamanților li se cuvin suplimentările de drepturi salariale începând cu Cul anului 2004 până la Cul anului 2007. Aceste drepturi salariale suplimentare se cuvin salariaților proporțional cu timpul pe care aceștia l-au lucrat în cadrul societății pârâte, dat fiind că la acest moment nu toți reclamanții mai sunt angajații acesteia.
În ceea ce privește suplimentările de drepturi salariale solicitate cu ocazia anului 2004, tribunalul a constatat că în cauză a intervenit prescripția extinctivă a dreptului la acțiune, fiind incidente în cauză dispozițiile art.1 alin.1 coroborat cu art.3 alin.1 din Decretul nr.167/1958.
În privința cuantificării acestor drepturi, tribunalul a apreciat că în cauză sunt pe deplin aplicabile dispozițiile art.3712Cod procedură civilă, drepturile bănești putând fi determinate în faza de executare.
La data de 09.07.2008 petenții și, în calitate de intervenienți în dosarul civil nr-, au formulat cerere prin care au solicitat completarea hotărârii nr.650/CM/30.06.2008, pe motiv că, deși au fost părți în dosarul sus menționat, instanța de judecată a omis să se pronunțe și pe cererea de intervenție formulată de aceștia.
De asemenea, au arătat că la data de 26.06.2008 cauza a rămas în pronunțare, concluziile apărătorului-reclamanților fiind în sensul admiterii cererii de intervenție.
Prin sentința civilă nr.681/CM/21.08.2008, Tribunalul Argeșa admis cererea și a dispus completarea sentinței civile nr.650/CM/30.06.2008 în sensul admiterii în parte a cererii de intervenție în interes propriu, cu consecința obligării pârâtei la plata către intervenienți a drepturilor salariale suplimentare cuvenite pentru Paște și C în cuantum net, pentru perioada 22.05.2005-2007, proporțional cu timpul efectiv lucrat de fiecare dintre aceștia, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a pronunța această soluție, din examinarea înscrisurilor aflate la dosar, instanța a reținut în fapt și în drept următoarele:
La termenul din 26.06.2008 s-a depus de către și cerere de intervenție în interes propriu, prin care au solicitat obligarea pârâtei "", în prezent " " B la plata drepturilor salariale neacordate reprezentând primele de Paște și C stabilite potrivit art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă pentru perioada 2004-2007, actualizate în raport de indicele de inflație la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii intervenienții au reiterat argumentele de fapt și de drept invocate de reclamanți.
Tribunalul a constatat că la termenul din 26.06.2008 cererea formulată de către intervenienți a fost admisă în principiu, însă ulterior instanța a omis să se pronunțe și asupra fondului acesteia, situație în care sunt incidente prevederile art.2812Cod procedură civilă.
Împotriva sentinței civile nr. 650/CM/30.06.2008 a declarat recurs în termen legal pârâta " ", criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie astfel:
- Greșit tribunalul stabilește faptul că salariaților le-ar fi fost aplicabile, începând cu anul 2004, dispozițiile contractelor colective de muncă încheiate la nivelul În acea perioadă erau aplicabile prevederile contractelor colective de muncă încheiate la nivelul, purtând vechea denumire a.
Ca urmare a reorganizării prin preluare de personal, în baza protocolului tripartit din anul 2002 încheiat de, și,cea dintâi a încorporat textele contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul în propriul contract colectiv de muncă.
- Instanța de fond nu a ținut seama de apărarea angajatorului în sensul că suplimentările salariale au fost incluse în salariul de bază numai în anul 2003, operația având valoarea unei novații.
Ca urmare, din element situat în afara salariului, prima a devenit componentă a acestuia.
Din punct de vedere al tehnicii legislative, în absența reinstituirii dreptului la primă, care trebuie demonstrată de sine stătător iar nu dedusă nepriceput din simpla menținere nemodificată a alin. 1 al art. 168 din contractele colective de muncă, avem de-a face cu abrogarea implicită a acestui text imediat ce operațiunea includerii s-a încheiat.
În drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art.3041Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare, intimații-reclamanți au arătat că Nota Comisiei Paritare emisă sub nr.3793/18.06.2007 adaugă la textul art.168 alin.2 din contractul colectiv de muncă. În plus, aceasta dispune retroactiv.
Nota din 31.08.2007 a Comisiei Paritare este tot o adăugire la textul alin.2 al art.168, care nu poate să retroactiveze deoarece face referire abia în august 2007 la "intenția reală a părților", și anume aceea ca începând cu anul 2003 suplimentările salariale prevăzute de alin.1 al art.168 să fie incluse în salarii.
Intenția nu se confirmă însă deoarece, așa cum recunoaște chiar pârâta, art.168 nu a mai fost aplicat. Angajatorul a considerat că respectiva clauză a rămas fără obiect.
Salariaților nu le poate fi opozabilă o interpretare a Comisiei Paritare apărută în anul 2007, fără ca aceasta să fie materializată într-un act adițional la contractul colectiv de muncă, înregistrat apoi la direcția de muncă solidaritate socială și familie.
În contractele colective de muncă pe anii 2004, 2005, 2006 și 2007 nu sunt prevederi în sensul că și în acești ani suplimentările salariale au fost incluse în salariul de bază.
Recursul nu este fondat.
Contractul colectiv de muncă pe anul 2003 - 2004 încheiat la nivel de unitate prevede la art.168 alin.(1) acordarea unei suplimentări a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe "", salariaților acestei societăți, cu ocazia sărbătorilor de Paște și
Pentru anul 2003, s-a stabilit la alin.2 că aceste suplimentări salariale vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu.
Contractele colective de muncă încheiate pe următorii trei ani au preluat în aceeași formă alineatul 1 al art.168, consfințind dreptul distinct al salariaților la suplimentările salariale ocazionate de sărbătorile de Paște și de
De aceea, efectele includerii acestor suplimentări în salariul de bază au vizat numai anul 2003, aspect subliniat și în alin.2 al art.168 din contractele colective de muncă pe anii 2004 - 2007.
Așa cum a arătat pârâta în apărare, odată inclusă în salariul de bază, suplimentarea salarială sau prima a încetat să mai aibă o identitate distinctă.
Prin urmare, față de salariul de bază mărit în anul 2003 prin includerea în acesta a suplimentărilor de Paște și C, părțile au negociat o nouă suplimentare a drepturilor salariale menținând respectiva clauză.
Dacă intenția părților ar fi fost ca această obligație de acordare a suplimentărilor salariale să rămână fără obiect după sfârșitul anului 2003, salariul de bază fiind mărit deja, nu ar fi reiterat clauza privitoare la aceste suplimentări.
Este relevantă sub acest aspect și stabilirea acestor suplimentări salariale în funcție de salariul de bază mediu pe unitate, care diferă de la an la an.
O interpretare prin consens a acestor clauze contractuale - art.168 alin.1 și 2 - de altfel suficient de clare - este inutilă.
Mai mult, o astfel de interpretare nu poate determina o modificare a contractului colectiv de muncă ulterior încetării perioadei de aplicabilitate, căci ar fi încălcate prevederile art.30 și 31 din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată.
Ca urmare, devin incidente regulile de interpretare de drept comun, având prioritate intenția comună a părților contractante.
Or, tocmai reiterarea clauzei privind acordarea suplimentărilor salariale de Paște și de C, în condițiile în care salariul de bază era mărit din anul anterior prin operația analizată mai sus, denotă intenția părților de a adăuga la un salariu de bază mărit suplimentări sau prime cu ocazia sărbătorilor respective.
Rezultă că soluția instanței de fond constituie o corectă aplicare a regulilor negocierii colective și o interpretare a clauzelor contractuale ca atare, ceea ce înseamnă că nu se regăsește în cauză motivul de nelegalitate reglementat de dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă în care se încadrează critica formulată prin cererea de recurs.
A mai rezultat din probele administrate faptul că suplimentările negociate nu au fost acordate reclamanților și nici incluse în salariul de bază în perioada menționată în acțiune.
De aceea, obligarea pârâtei la plata respectivelor suplimentări salariale este rezultatul judicioasei aprecieri a probelor administrate, contrar celor susținute în cererea de recurs prin raportare la dispozițiile art.3041Cod procedură civilă.
Urmează ca recursul să fie respins ca nefondat și să fie aplicate prevederile art.274 Cod procedură civilă cu privire la cheltuielile de judecată justificate cu chitanță fiscală de plată a onorariului de avocat - fila 338 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă " " B (fostă ), împotriva sentinței civile nr.650/CM din 30 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanții, G, -., și
Obligă pe recurentă să plătească intimaților-reclamanți 700 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./17.12.2008
Jud.fond: /
Președinte:Paulina GhimișliuJudecători:Paulina Ghimișliu, Laura Ioniță, Nicoleta Simona
