Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 7238/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA Nr.7238
Ședința publică din data de 13 August 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Mihaela Cotora
JUDECĂTOR 3: Dorina Stoichin
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâta SC SA - Membru Grup și reclamantul(a), împotriva sentinței civile nr.1711/25.03.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, având ca obiect, drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru recurenta pârâtă avocat, iar pentru intimata reclamantă depunând delegația de substituire, avocat.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează că recursurile sunt declarate și motivate în termenul legal, că în termen procedural recurenta reclamantă a depus întâmpinare, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra recursului de față.
Avocat pentru recurenta pârâtă, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea sentinței instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii introductive.
Avocat substituire pentru recurenta reclamantă, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței Tribunalului Dolj, ca temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 06.12.2007, reclamanta, a chemat în judecata. pentru ca prin hotărârea ce o va pronunța sa fie obligată pârâta la plata contravalorii drepturilor salariale restante și neachitate cu titlu de suplimentări salariale de Paște pentru anii 2004, 2005 și 2006 și de C aferente anilor 2004, 2006, sume actualizate cu coeficientul de inflație pentru neacordarea la zi a acestor drepturi.
Solicită sa fie obligată pârâta către reclamant la plata drepturilor salariale neacordate, actualizate cu indicele de inflație până la plata efectivă.
Pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, conform dispozițiilor art. 283 alin. 1lit.e Codul Muncii.
Potrivit art. 283, al. 1 din Codul Muncii "Cererile in vederea soluționării unui conflict de munca pot fi formulate: e) in termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia."
Având în vedere faptul că dreptul la suplimentările salariale solicitate rezultă din contractul colectiv de muncă, și că prin prezenta cerere se solicita suplimentările pretins cuvenite cu ocazia sărbătorilor de Paști și C din anii 2004, 2005, 2006 și 2007, consideră prezenta acțiune ca fiind prescrisă.
Pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, in condițiile in care Societatea a achitat toate drepturile salariale in conformitate cu prevederile CCM.
Părțile au stabilit o procedura care trebuie parcursa prealabil declanșării unui litigiu in fata unei instanțe judecătorești, prin înființarea unei comisii paritare în baza Anexei nr. 2 la CCM; aceasta comisie este compusa atât din reprezentanții salariaților (în speță ), cat si din reprezentanții Societății si are scopul de a lămuri, pe cale amiabilă, orice neînțelegere cu privire la interpretarea unei clauze din CCM.
In temeiul art. 9 din CCM precum și al prevederilor Anexei nr. 2, in scopul soluționării tuturor diferendelor rezultate din interpretarea și aplicarea CCM a fost înființata Comisia Paritara. Scopul constituirii comisiei 1-a reprezentat tocmai clarificarea intenției reale a părților la momentul negocierii respectivelor clauze din CCM, comisia fiind formata tocmai din reprezentanții părților semnatare.
Prin Deciziile nr. 3793/18.06.2007 (Anexa nr. 5) si nr. 5140/2007 intitulata,Nota asupra precizării situației primelor de Paște si C, prevăzute in art. 168 din CCM al SA" Comisia Paritara a confirmat intenția părților cu privire la includerea bonusurilor cuvenite fiecărui salariat in salariul de baza, atât pentru anul 2003, cat si pentru anii următori. Comisia a menționat în mod expres faptul că intenția reală a părților la negocierea CCM a fost aceea de a include bonusurile de C si de Paști in salariul de baza, începând cu anul 2003.
Prin sentința civilă nr.1711 din 25 martie 2008, Tribunalul Dolja respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă.
A admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta SC SA.
A obligat societatea pârâta la plata către reclamant a drepturilor bănești corespunzătoare sărbătorilor de Paști și de C pentru anii 2005, 2006 calculate la nivelul salariului de bază mediu la nivelul societății drepturi actualizate cu coeficientul de devalorizare a monedei naționale de la data nașterii până la data plății efective.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă, reținând că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. c Codul Muncii și nu dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. e invocate de pârâtă, instanța a respins excpție ca nefiind întemeiată, întrucât prin cererea de față,reclamanta a solicitat acordarea unor drepturi de natură salarială, pentru care termenul de prescripție este de 3 ani,și nu de 6 luni.
Referitor la fondul cauzei,instanța reține că reclamanta este angajat al societății pârâte, prestând activitate în cadrul acesteia în baza unui contract individual de muncă.
Potrivit art. 168 al. 1 din Contractul colectiv de muncă la nivelul SA pe anul 2004 cu ocazia sărbătorilor de, Paște si C salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale in cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP SA. Cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu in vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor si beneficiarilor."
Prin alin. 2 s-a menționat ca,pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse in salariul de baza al fiecărui salariat, conform modalității si in condițiile negociate cu ".
Contractul colectiv de munca la nivel de unitate pe anul 2005 menține textului alin. 1 al art. 168, aducând o modificare de conținut alin. 2, in sensul consemnării că,în anul 2003 suplimentările salariale de la alineatul 1 al prezentului articol au fost introduse in salariul de baza al fiecărui salariat.
Același text se regăsește, in ultima formă menționată, in Contractul colectiv de muncă pe anul 2006.
In fine, pentru anul 2007, textul păstrează același conținut că in contractele precedente.
Actul adițional la Contractul colectiv de munca al A nr. 8080/23.05.2000, înregistrat la. B sub nr. 2643/11.05.2005, a conferit art. 168 alin. 2 forma menționată in CCM la nivelul anului 2005.
Prin adresa Comisiei Paritare din 18.06.2007 se arata că,părțile semnatare confirmă faptul că, in redactarea art. 168 alin. 1 si 2, la momentul negocierilor colective voința comună a părților a fost aceea ca începând cu anul 2003, primele de Paște și de C să fie introduse în salaiile de bază ale fiecărui angajat .
De asemenea, prin,Nota asupra precizării situației primelor de Paște și C prevăzute în art. 168 din CCM al ", datată 31.08.2007 și semnata de reprezentanți ai patronatului și federației sindicale, se da o interpretare textului in discuție,potrivit voinței părților la semnarea contractului".
Potrivit art. 168 al. 1 din Contractul colectiv de muncă la nivelul SA pe anul 2004 "cu ocazia sărbătorilor de Paști si C salariații SNP SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale".
Deci, voința părților a fost ca aceste prime de Paște și de C să fie materializate sub forma unor suplimentări salariale.
In cauză dispozițiile legale aplicabile sunt următoarele:
Conform art.l alin. I din Legea nr. 130/1996, contractul colectiv de munca este convenția încheiata intre patron sau organizația patronala, pe de o parte, si salariați, reprezentați prin sindicate ori in alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de munca, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de munca.
Art. 31 din Legea nr. 130/1996 dispune ca poate interveni modificarea clauzelor contractului colectiv de munca pe parcursul executării lui, in condițiile legii, ori de cate ori părțile convin acest lucru. Modificările aduse contractului colectiv de munca se comunica, in scris, organului la care se păstrează și devin aplicabile de la data înregistrării sau la o data ulterioara, potrivit convenției părților.
Conform art. 236 alin. 4 Codul Muncii, contractele colective de munca încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților.
Normele enunțate subscriu, așadar, contractele colective de munca ( in egala măsura ca și contractele individuale de munca ) voinței părților semnatare, raportând aceste acte juridice cadrului general de reglementare a contractului ca act juridic bilateral.
Legea statuează în sensul că dispozițiile contractului colectiv de munca reflectă voința partenerilor sociali, care însă trebuie să se manifeste întotdeauna in conformitate cu prevederile legale.
Astfel, textul art. 31 din Legea nr. 130/1996 cuprinde o norma permisiva, care dă posibilitatea modificării clauzelor contractului colectiv de munca ori de câte ori părțile convin acest lucru, dar cu precizarea formalităților care trebuie "îndeplinite pentru a da eficienta unor astfel de modificări. "
Textul reia un principiu de baza aplicabil tuturor actelor juridice bilaterale, in sensul ca ele pot fi modificate potrivit acordului de voința a părților, dar numai pana la momentul încetării efectelor acestuia.
In același sens și contractul colectiv de munca poate fi modificat de părți doar pe parcursul executării lui, interpretarea și reformarea conținutului unei clauze urmând sa își producă efecte pana la momentul încetării efectelor contractului.
In speță, astfel cum rezulta din situația de fapt, înscrisurile depuse de societatea pârâtă au vizat o reinterpretare a clauzei cuprinse in art. 168 alin. 1 si 2 din Contractul colectiv de munca la nivel de unitate, realizata după momentul încetării efectelor fiecărui contract colectiv anual și in total a contradicție cu textul neechivoc al prevederii.
Astfel, art. 168 alin. 2 prevăzut, in fiecare din aceste contracte, că suplimentările de la alin. 1 au fost introduse in salariul de baza al fiecarui salariat doar pe anul 2003, fiind indubitabil faptul că aceleași drepturi nu au fost incluse in salariul de baza al salariaților și pe următorii ani, câtă vreme s-a menținut în același timp și textul alin. 1.
Pe de alta parte, părțile nu au consemnat in contractul colectiv de muncă pe anii 2005 și 2006 faptul că aceleași suplimentari salariale au fost incluse in salariile de baza pe anii precedenți, o asemenea interpretare fiind făcuta abia in anul 2007.
Se va retine, astfel, ca interpretarea clauzei, peste termenul pentru care fost încheiat contractul și cu inculcarea dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 130/1996 ( prin acte neînregistrate la direcția teritoriala de munca ) nu pot produce efecte care sa înlăture conținutul explicit al prevederii invocate.
Cât privește apărările referitoare la prematuritatea formulării acțiunii invocate de parata, se va reține ca angajatorul nu poate aprecia ca acest drept nu s-a născut, in absenta negocierilor dintre patronat și sindicat.
Lipsa oricăror negocieri asupra cuantumului sumelor și modalității de acordare a acestora nu poate nega dreptul salariaților - asumat de părți prin contractele colective de muncă - de a beneficia de aceste suplimentari. În consecință aceasta apărare va fi respinsa ca nefondată.
În conformitate cu prevederile art. 156 Codul Muncii, salariile se plătesc înaintea oricăror obligații bănești ale angajatorilor", obligație pe care pârâta nu a respectat-
Deoarece reclamanta nu a putut beneficia de sumele respective la timpul cuvenit, ci abia după un interval mare de timp, în care moneda națională a suferit o devalorizare în cadrul procesului de inflație, instanța reține că acesta a suferit un prejudiciu care nu se acoperă prin simpla acordare a suplimentărilor salariale solicitate.
Potrivit art.1084 din Codul Civil reclamanta are dreptul la repararea integrală a prejudiciului prin reactualizarea sumelor reprezentând sporul de vechime cu coeficientul de inflație defalcat pe fiecare lună în parte de la data nașterii dreptului până la data plății efective.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs atât pârâta cât și reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Pârâta și-a motivat recursul arătând că s-a făcut dovada atât prin setul de acte depuse, cât și prin apărările invocate că dreptul la plata primelor de Paști și C nu mai există, întrucât aceasta a fost voința comună a părților.
salariale prevăzute la art. 168 alin.1 au fost incluse în salariile bază ale salariaților începând cu 2003, au fost menținute și indexate în anii 2003-2007, iar salariații au beneficiat efectiv de aceste drepturi aferente pentru sărbătorile de Paști și C fiind primite lunar împreună cu drepturile salariale lunare.
Deoarece primele au fost incluse în salariile de bază ale angajaților începând cu 2003 negocierile colective anuale au privit exclusiv majorarea salariului de bază ca întreg așa cum acesta a rezultat după data includerii primelor în salariu.
Hotărârea Comisiei paritare la nivelul SC SA din data de 06 noiembrie 2007 are putere obligatorie atât pentru angajator, cât și pentru salariați, și reprezintă legea părților.
Dispozițiile art. 168 din CCM trebuie interpretate în sensul Comisiei paritare.
Reclamantul a arătat în motivarea recursului că este evident că nota nr.4209/6/11/2007 nu produce efectele juridice ale unei convenții a părților de natură a modifica CCM.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul pârâtei ca fiind nefondat și urmează să îl respingă, pentru următoarele considerente:
Curtea constată că instanța de fond a soluționat corect excepția prescripției dreptului la acțiune, reținând aplicarea dispozițiilor art. 283 alin. 1 lit. c din Codul Muncii.
Potrivit art. 168 din contractul colectiv de muncă s-a prevăzut, că salariații vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C de o suplimentare a drepturilor salariale cu un salariu de bază mediu brut pe SNP SA.
Din modalitatea de redactare a acestui articol din contractul colectiv de muncă, rezultă că dreptul suplimentar acordat cu ocazia sărbătorilor de Paște și C este un drept salarial, aceasta fiind voința exprimată neechivoc de părțile contractante prin folosirea sintagmei "suplimentare a drepturilor salariale".
Este adevărat că, potrivit dispozițiilor art. 977 din Codul civil, interpretarea contractelor se face după intenția comună a părților contractante, iar nu după sensul literal al termenilor, însă operațiunea interpretării unui contract este necesară numai atunci când o clauză contractuală este îndoielnică, fiind susceptibilă a avea mai multe înțelesuri. Or, în cazul de față, la momentul negocierii art. 168 din contractul colectiv de muncă, părțile au utilizat expresia "suplimentare a drepturilor salariale", singurul sens ce poate rezulta din folosirea acestei expresii fiind cel literal.
Mai mult, același sens rezultă și din redactarea art. 168 alin. 2 din contract, părțile stabilind pentru anul 2003 introducerea suplimentărilor salariale în salariul de bază al fiecărui salariat.
Dispoziția cuprinsă în art. 283 lit. e din Codul Muncii reglementează prescripția dreptului material la acțiune în cazul neexecutării unui contract colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, altele decât drepturile salariale, întrucât în privința acestora din urmă, legiuitorul a dat o reglementare distinctă și anume, aceea cuprinsă la lit. caa celuiași art. 283 din Codul Muncii.
Potrivit art. 166 din Codul Muncii, dreptul la acțiune cu privire la plata drepturilor salariale se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Fiind aplicabile dispozițiile art. 283 lit. c și art. 166 alin. 1 din Codul Muncii, este nefondată critica recurentei cu privire la modul de soluționare a excepție prescripției de către instanța de fond.
Cu privire la criticile legate de soluționarea fondului cauzei, Curtea constată:
Potrivit art. 168 alin.1 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unității în perioada 2003-2007,
(1) Cu ocazia sărbătorilor de Paști și C salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe Cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor
În urma negocierilor anuale ale contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, textul art. 168 alin. 2 fost modificat astfel:
"Pentru anul 2003 suplimentările de la alin. 1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu " (redactare în vigoare pentru anul 2003 și 2004).
În contractul colectiv de muncă valabil pentru anul 2005, redactarea art. 168 alin. 2 fost modificată astfel:
"În anul 2003 suplimentările salariale de la alin. 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Aceeași redactare se regăsește și in contractele colective de muncă din anii 2006 și 2007.
Se constată astfel că, deși au fost negociate anual clauzele cuprinse în art. 168, părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivelul SNP au înțeles să păstreze pentru salariați în continuare beneficiul suplimentărilor salariale prev. de al. 1 art. 168 din contractul colectiv de muncă, dreptul consacrat prin această clauză rămânând în ființă și pentru perioada anului 2004-2007.
Prin adresa Comisiei paritare din 18 iunie 2007, se arată că părțile semnatare confirmă faptul că în redactarea art. 168 al. 1 și 2, la momentul negocierii colective, voința comună a părților a fost aceea că începând cu anul 2003, primele de Paști și de C să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat, iar prin "Nota asupra precizării situației primelor de Paști și de C prev. în art. 168 din CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNCĂ al SA" din data de 31.08.2007 și semnată de reprezentanți ai Patronatului și ai Federației Sindicale se dă o interpretare textului în discuție potrivit voinței părților la semnarea contractului.
Chiar dacă Nota Comisiei Paritare ar fi apreciată ca o modificare a dispozițiilor contractului colectiv de muncă, se constată că printr-o interpretare ulterioară, recurenta recunoaște că suplimentările salariale trebuiau incluse în salariul de bază al salariaților și ulterior anului 2003, însă nu a făcut dovada că aceste drepturi salariale care se raportează la salariul de bază mediu pe SNP au fost achitate salariaților.
Nu se menționează în interpretarea consemnată în Nota Comisiei Paritare faptul că dreptul prevăzut de art. 168 alin. 1 s-a stins începând cu anul 2004 și nici nu putea fi făcută o astfel de mențiune, de vreme ce, la negocierile anuale ulterioare anului 2003 textul art. 168 alin. 1 din contractul colectiv de muncă a fost menținut în cuprinsul contractului, fără modificări.
În cauza de față, reclamantul a solicitat plata unor drepturi salariale.
Potrivit art. 163 din Codul Muncii, "plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit".
Recurenta-pârâtă nu a depus actele primare privind situația plății salariilor, respectiv state de plată și dispozițiile evidențiate în carnetele de muncă, deși sarcina probei îi revenea conform art. 287 din Codul Muncii.
Recurenta a avut posibilitatea, atât pe parcursul soluționării cauzei la fond, cât și în recurs, să dovedească faptul că a achitat drepturile salariale prevăzute de art. 168 alin. 1 din contractul colectiv de muncă, însă nu a înțeles să facă această dovadă în condițiile prevăzute de art. 163 din Codul Muncii, astfel că, în cauză devin aplicabile dispozițiile art. 288 din Codul Muncii cu privire la sancțiunea decăderii din beneficiul probei admise.
Se constată astfel, că instanța de fond a interpretat corect dispozițiile art. 168 din Contractele colective de muncă pe anii 2004-2007, că voința reală a părților contractante a fost aceea că drepturile prevăzute la alin. 1 să fie incluse în salariile angajaților doar pentru anul 2003 și că nu s-a făcut dovada plății către salariat a drepturilor pretinse, începând cu anul 2004.
Având în vedere aceste considerente, în temeiul art.312 al.2 din Codul d e procedură civilă, Curtea urmează a respinge recursul pârâtei ca nefondat.
Curtea constată că recursul recurentului reclamant este fondat pentru aceleași considerente arătate mai sus. Nu se poate reține că reclamantului nu i se cuvine plata suplimentărilor salariale corespunzătoare sărbătorii de C pentru anul 2007, câtă vreme nota nr.4209/06.11.2007 nu produce efectele juridice ale unei convenții a părților de natură a modifica Contractul Colectiv de Muncă, față de dispozițiile art. 31 din legea nr.130/1996 care arată că pot fi modificate pe parcursul executării lui, în condițiile legii, ori de câte părțile convin acest lucru. Modificările aduse contractului colectiv de muncă se comunică, în scris, organului la care se păstrează și devin aplicabile de la data înregistrării sau la o dată ulterioară, potrivit convenției părților.
În cauză nu s-a făcut dovada de către recurenta pârâtă că a intervenit o modificare a contractului colectiv de muncă cu respectarea dispozițiilor legale, întrucât Nota nr.4209/06.11.2007 întocmită de Comisia paritară a SC service SA, de interpretare comună a art.168 din CCM este în sensul că suplimentările salariale pentru sărbătorile de Paști și C vor fi incluse în salariul de bază al angajaților, nu întrunește condițiile legale arătate mai sus.
Față de cele arătate, urmează a fi respins recursul declarat de pârâta SC SA - Membru Grup; se va admite recursul recurentei reclamante și modificată sentința în sensul că va fi obligată pârâta și la plata primei de C aferentă anului 2004.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC SA - Membru Grup, împotriva sentinței civile nr.1711/25.03.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, având ca obiect, drepturi bănești.
Admite recursul declarat de reclamanta.
Modifică sentința în parte, în sensul că admite și capătul de cerere pentru sărătoarea de C 2004.
Obligă pârâta către reclamantă la plata drepturilor bănești reprezentând suplimentări salariale pentru sărbătoarea de C 2004.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 August 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
Tehn.MC/4 ex.
Președinte:Doina VișanJudecători:Doina Vișan, Mihaela Cotora, Dorina Stoichin
