Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 7229/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
DOSAR Nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA Nr.7229
Ședința publică din data de 13 August 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Mihaela Cotora
JUDECĂTOR 3: Dorina Stoichin
Grefier: - -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâta SC SA - GRUP și reclamanții, - și, împotriva sentinței civile nr.1880/14.02.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, având ca obiect, drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru recurenta pârâtă, avocat, lipsind intimații recurenții reclamanți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează că recursurile sunt declarate și motivate în termenul legal, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente.
Avocat pentru recurenta pârâtă, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea sentinței instanței de fond în sensul respingerii acțiunii.
Referitor la recursul reclamanților, solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față:
Prin sentința civilă nr.1880 din 14 februarie 2008, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Gorja respins excepția prescripției dreptului la acțiune in sens material invocata de intimata.
A admis acțiunea în parte formulată de petenți, în contradictoriu cu intimata SC SA
A obligat intimata să plătească petentului drepturile bănești reprezentând suplimentari salariale corespunzătoare sărbătorilor de Paște pentru anii 2005, 2006, precum și cele de C pentru anii 2004, 2005, 2006, calculate la nivelul calculate la nivelul salariului de bază mediu la nivelul societății și indexate în raport de indicele de inflație de la data datorării la data plății efective.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a constatat următoarele:
Potrivit art. 168 al. 1 din CCM la nivelul SA pe anul 2004:" Cu ocazia sărbătorilor de Paște si C salariații SNP SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP SA. Cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor si beneficiarilor."
La aliniatul 2 al art. 168 din CCM/2004 s-a menționat că:" Pentru anul 2003 suplimentările de la alin. 1 vor fi introduse in salariul de baza al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu."
Contractul colectiv de munca la nivel de unitate pe anul 2005 menține textul al. 1 al. Art. 168 aducând o modificare de conținut aliniatului 2 in sensul consemnării ca:" in anul 2003 suplimentările salariale de la al. 1 al prezentului articol au fost introduse in salariul de baza al fiecărui salariat."
Același text se regăsește in ultima forma menționată în CCM pe anul 2006. In fine, pentru anul 2007 textul păstrează același conținut ca in contractele precedente.
Prin adresa Comisiei Paritare din 18.06.2007 se arata ca " părțile semnatare confirma faptul ca in redactarea art. 168 al. 1 si 2 la momentul negocierilor colective voința comună a părților a fost aceea ca începând cu anul 2003 primele de Paste si de C să fie introduse in salariile de baza ale fiecărui angajat."
Prin " Nota asupra precizării situației primelor de Paste si de C prevăzute in art. 168 din CCM al SA " din data de 31.08.2007 si semnata de reprezentanți ai patronatului si federației sindicale, se dă o interpretare textului în discuție " potrivit voinței părților la semnarea contractului".
Conform art. 1 al. 1 din Legea nr. 130/1999, contractul colectiv de munca este convenția încheiata intre patron sau organizația patronala pe de o parte si salariați, reprezentați prin sindicate ori prin alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum si alte drepturi si obligații ce decurg din raporturile de munca."
Art 31 din Legea nr. 130/1999 dispune ca poate interveni modificarea clauzelor contractului colectiv de munca pe parcursul executării lui in condițiile legii, ori de cate ori părțile convin acest lucru. Modificările aduse contractului colectiv de munca se comunica in scris organului la care se păstrează si devin aplicabile de la data înregistrării sau la o data ulterioara, potrivit convenției părților.
Conform art. 236 al. 4 din Codul muncii, contractele colective de munca, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților.
Normele enunțate subscriu așadar contractele colective de munca (in egala măsura ca si contractele individuale de muncă) voinței părților semnatare, raportând aceste acte juridice cadrului general de reglementare a contractului ca act juridic bilateral.
Legea statuează in sensul că dispozițiile contractului colectiv de muncă reflectă voința partenerilor sociali, care însă trebuie să se manifeste întotdeauna in conformitate cu prevederile legale.
Astfel, textul art. 31 din Legea nr. 130/1999 cuprinde o norma permisiva, care da posibilitatea modificării clauzelor contractului colectiv de munca ori de cate ori părțile convin acest lucru, dar cu precizarea formalităților care trebuie îndeplinite pentru a da eficienta unor astfel de modificări.
Textul reia un principiu de baza aplicabil tuturor actelor juridice bilaterale in sensul ca ele pot fi modificate potrivit acordului de voința al părților dar numai până la momentul încetării efectelor acestuia.
In același sens și contractul colectiv de munca poate fi modificat de părți doar pe parcursul executării lui, interpretarea si reformarea conținutului unei clauze urmând să își producă efecte până la momentul încetării efectelor contractului.
In speță, astfel cum rezulta din situația de fapt, apărarea făcuta de societatea intimata a vizat o reinterpretare a clauzei cuprinse in art. 168 al. 1 si 2 din CCM la nivel de unitate, realizată după momentul încetării efectelor fiecărui contract colectiv de munca anual și în totală contradicție cu textul neechivoc al prevederii.
Astfel, art. 168 al. 2 prevăzut in fiecare din aceste contracte ca suplimentările de la art. 1 au fost introduse in salariul de baza al fiecărui salariat doar pe anul 2003, fiind indubitabil faptul ca aceleași drepturi nu au fost incluse in salariul de baza al angajaților si pe anul in curs, câtă vreme s-a menținut în același timp și textul al. 1.
Pe de altă parte, părțile nu au consemnat în contractul colectiv de munca pe anii 2005 si 2006 faptul că aceleași suplimentari salariale au fost incluse in salariile de baza pe anii precedenți, o asemenea interpretare fiind făcuta abia în 2007.
Se va retine astfel ca interpretarea clauzei peste termenul pentru care a fost încheiat contractul si cu încălcarea dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 130/1999 ( prin acte neînregistrate la direcția teritorială de muncă ) nu poate produce efecte care sa înlăture conținutul explicit al prevederii invocate.
Cât privește apărările referitoare la prematuritatea formulării acțiunii, invocata de intimata, se va retine ca angajatorul nu poate aprecia ca acest drept nu s-a născut în absenta negocierilor dintre patronat si sindicat. Lipsa oricăror negocieri asupra cuantumului sumelor si modalității de acordare nu poate nega dreptul salariaților, asumat de părți prin contractele colective de munca, de a beneficia de aceste suplimentari; pe cale de consecința, aceasta apărare a fost respinsă ca nefondată.
Sub aspectul modalității de stabilire a cuantumului drepturilor reprezentând suplimentari salariale, instanța a reținut că prin clauza art. 168 al. 1 acesta se raportează la salariul de baza mediu pe SNP SA iar nu la salariul brut pe unitate, in baza căruia au fost calculate sumele solicitate prin acțiune.
Instanța nu consideră utila cauzei administrarea probei cu expertiza contabila judiciara, reținând elementele de calcul care sa permită cuantificarea drepturilor solicitate. Deși intimata a solicitat termen pentru a face dovada achitării drepturilor solicitate, nu a depus acte in acest sens.
Împotriva sentinței au declarat recurs recurenta pârâta SC SA FOST și recurentul reclamant, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurentul reclamant arată că în mod greșit instanța de fond nu a admis cererea în totalitate în sensul atât în acțiune cât și în cererea de completare a solicitat plata suplimentărilor salariale pentru C 2004, 2005, 2006 și 2007 iar pentru sărbătorilor de Paști 2005,2006,2007.
Recurenta pârâtă arată că în mod greșit s-a admis acțiunea prin însușirea de către instanță a raționamentului prezentat de către reclamant "per a contrario". S-a făcut dovada atât prin setul de acte depuse, cât și prin apărările invocate că dreptul la plata primelor de Paști și C nu mai există, întrucât aceasta a fost voința comună a părților.
salariale prevăzute la art. 168 alin.1 au fost incluse în salariile bază ale salariaților începând cu 2003, au fost menținute și indexate în anii 2003-2007, iar salariații au beneficiat efectiv de aceste drepturi aferente pentru sărbătorile de Paști și C fiind primite lunar împreună cu drepturile salariale lunare.
Deoarece primele au fost incluse în salariile de bază ale angajaților începând cu 2003negocierile colective anuale au privit exclusiv majorarea salariului de bază ca întreg așa cum acesta a rezultat după data includerii primelor în salariu.
Hotărârea Comisiei paritare la nivelul SC SA din data de 06 noiembrie 2007 are putere obligatorie atât pentru angajator, cât și pentru salariați, și reprezintă legea părților.
Dispozițiile art. 168 din CCM trebuie interpretate în sensul Comisiei paritare.
Intimatul - reclamant a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Recursurile sunt fondate pentru următoarele considerente:
Recursul reclamantului este fondat în ceea ce privește capătul de cerere privind suplimentările salariale pentru C pe perioada 2005, 2006,2007. Pentru capătul de cerere privind suplimentările salariale pentru C pe anul 2004 se constată, față de data introducerii acțiunii 25 ianuarie 2008, că aceasta este prescrisă.
Cu referire la celelalte critici ale recurentei pârâte, privind eronata admitere a acțiunii prin însușirea raționamentului per a contrario, susținut de reclamanți, deoarece potrivit art. 168 alin.1 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unității în perioada 2003-2007, cu ocazia sărbătorilor de Paști și C salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe Cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor, acestea nu pot fi primite.
În urma negocierilor anuale ale contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, textul art. 168 alin. 2 fost modificat astfel:
"Pentru anul 2003 suplimentările de la alin. 1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu " (redactare în vigoare pentru anul 2003 și 2004).
În contractul colectiv de muncă valabil pentru anul 2005, redactarea art. 168 alin. 2 fost modificată astfel:
"În anul 2003 suplimentările salariale de la alin. 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Aceeași redactare se regăsește și in contractele colective de muncă din anii 2006 și 2007.
Se constată astfel că, deși au fost negociate anual clauzele cuprinse în art. 168, părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivelul SNP au înțeles să păstreze pentru salariați în continuare beneficiul suplimentărilor salariale prev. de al. 1 art. 168 din contractul colectiv de muncă, dreptul consacrat prin această clauză rămânând în ființă și pentru perioada anului 2004-2007.
Prin adresa Comisiei paritare din 18 iunie 2007, se arată că părțile semnatare confirmă faptul că în redactarea art. 168 al. 1 și 2, la momentul negocierii colective, voința comună a părților a fost aceea că începând cu anul 2003, primele de Paști și de C să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat, iar prin "Nota asupra precizării situației primelor de Paști și de C prev. în art. 168 din CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNCĂ al SA" din data de 31.08.2007 și semnată de reprezentanți ai Patronatului și ai Federației Sindicale se dă o interpretare textului în discuție potrivit voinței părților la semnarea contractului.
Chiar dacă Nota Comisiei Paritare ar fi apreciată ca o modificare a dispozițiilor contractului colectiv de muncă, se constată că printr-o interpretare ulterioară, recurenta recunoaște că suplimentările salariale trebuiau incluse în salariul de bază al salariaților și ulterior anului 2003, însă nu a făcut dovada că aceste drepturi salariale care se raportează la salariul de bază mediu pe SNP au fost achitate salariaților.
Nu se menționează în interpretarea consemnată în Nota Comisiei Paritare faptul că dreptul prevăzut de art. 168 alin. 1 s-a stins începând cu anul 2004 și nici nu putea fi făcută o astfel de mențiune, de vreme ce, la negocierile anuale ulterioare anului 2003 textul art. 168 alin. 1 din contractul colectiv de muncă a fost menținut în cuprinsul contractului, fără modificări.
În cauza de față, reclamantul a solicitat plata unor drepturi salariale.
Potrivit art. 163 din Codul muncii, "plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit".
Recurenta-pârâtă nu a depus actele primare privind situația plății salariilor, respectiv state de plată și dispozițiile evidențiate în carnetele de muncă, deși sarcina probei îi revenea conform art. 287 din Codul muncii.
Recurenta a avut posibilitatea, atât pe parcursul soluționării cauzei la fond, cât și în recurs, să dovedească faptul că a achitat drepturile salariale prevăzute de art. 168 alin. 1 din contractul colectiv de muncă, însă nu a înțeles să facă această dovadă în condițiile prevăzute de art. 163 din Codul muncii, astfel că, în cauză devin aplicabile dispozițiile art. 288 din Codul muncii cu privire la sancțiunea decăderii din beneficiul probei admise.
Se constată astfel, că instanța de fond a interpretat corect dispozițiile art. 168 din Contractele colective de muncă pe anii 2004-2007, că voința reală a părților contractante a fost aceea că drepturile prevăzute la alin. 1 să fie incluse în salariile angajaților doar pentru anul 2003 și că nu s-a făcut dovada plății către salariat a drepturilor pretinse, începând cu anul 2004.
Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 312 al. 1.pr.civilă, se vor admite ambele recursuri se va modifica sentința în sensul că se va admite acțiunea în parte și va fi obligată pârâta la plata suplimentărilor salariale reprezentând prima de crăciun numai pentru anii 2005,2006,2007, constatându-se prescris capătul de cerere pentru C 2004, avându-se în vedere data introducerii acțiunii 25 ianuarie 2008.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâta SC SA - GRUP și reclamanții, - și, împotriva sentinței civile nr.1880/14.02.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, având ca obiect, drepturi bănești.
Modifică sentința în tot.
Admite în parte acțiunea.
Obligă pârâta către reclamanți la plata drepturilor bănești reprezentând suplimentări salariale corespunzătoare sărbătorilor de Paște pentru anii 2005, 2006, 2007 și de C pentru 2005, 2006, 2007.
Constată prescrisă acțiunea pentru sărbătoarea de C 2004.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 August 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
05.09.2008
Red.jud.-
Tehn.ADS/4 ex.
Președinte:Doina VișanJudecători:Doina Vișan, Mihaela Cotora, Dorina Stoichin