Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 764/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.764
Ședința publică din data de 14 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu
JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Violeta Dumitru Ioana
: - -
Grefier: -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanții - G, G, toți cu domiciliul ales în P,-,.9,.A,.3,.10, județul P - la Cabinet de avocatură, împotriva sentinței civile nr.3066 din 5 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC "" SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru intimata-pârâtă SC "" SA avocat din Baroul Prahova, lipsind recurenții-reclamanți.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru, prin cererea de recurs solicitându-se judecarea cauzei în lipsă.
Avocat pentru intimata-pârâtă SC "" SA depune la dosar un raport de expertiză contabilă extrajudiciară și declară că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere declarația intimatei-pârâte că alte cereri nu mai are de formulat, cât și față de împrejurarea că recurenții au solicitat prin cererea de recurs judecarea cauzei în lipsă, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Având cuvântul în fond pentru intimata-pârâtă SC "" SA avocat solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond, fără cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamanții - G, G și au chemat în judecată pe pârâta SC SA B, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumelor reprezentând drepturi salariale suplimentare pentru aprovizionare toamnă-iarnă, cuantificate la nivelul salariului minim pe ramura energiei electrice, pentru anii 2005, 2006, 2007; actualizarea sumelor menționate mai sus potrivit ratei inflației, calculată de la data scadenței fiecărei sume datorate, la data plății, precum și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că pe lângă salariul de bază urmau să beneficieze și de drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură constând în suplimentări salariale cu ocazia aprovizionării toamnă-iarnă, drepturi ce nu le-au fost acordate în perioada sus-menționată.
Prin întâmpinarea formulată pârâta a invocat excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamanților, a prescripției dreptului la acțiune, în condițiile în care reclamanții nu sunt creditorii raportului juridic privind drepturile solicitate atât timp cat s-a stabilit acordarea acestor drepturi în funcție de negocierile dintre patronat și sindicat și că, în speță, dreptul la acțiune este prescris în baza art.283 lit.e Codul Muncii, fiind prescris termenului de prescripție de 6 luni, solicitând și respingerea acțiunii, întrucât drepturile solicitate au fost incluse începând cu anul 1997 în salariul de bază.
Reclamanții au depus o precizare la acțiune în sensul indicării câtimii obiectului cererii, respectiv sumele de bani reprezentând prima de aprovizionare toamnă-iarnă pentru perioada 2005-2007.
Tribunalul Prahova prin sentința civilă nr. 3066 din 5 decembrie 2008 a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, a lipsei calității procesuale active a reclamanților, iar pe fond a respins acțiunea precizată formulata de reclamanții ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Conform actelor existente la dosar reclamanții au fost salariații pârâtei, însă în perioada 2005-2007 nu au încasat drepturile salariale reprezentând suplimentari salariale pentru aprovizionare toamnă-iarnă în perioada sus-menționată.
Disp.art.168 din Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2004 stipulează că angajații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP, cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, menționându-se că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, prevederi ce au fost preluate ulterior și în Contractele colective de muncă pe unitate, negociate și aplicabile la nivelul societății pe anii 2004, 2005, 2006, 2007.
Potrivit art.176 din CCM 2005-2007 în luna octombrie salariații vor beneficia de câte suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă, urmând ca în Contractele Colective de Muncă încheiat la nivele inferioare să se stabilească condițiile si criteriile de acordare.
Prin același articol se mai prevede că negocierile cu organizațiile sindicale pentru stabilirea valorii concrete ce se acordă, vor începe cu minim 15 zile înainte de evenimentul pentru care se acordă aceste adaosuri, adaosuri care se acordă în condițiile în care, prin Contractele Colective de Muncă încheiate la nivel de agent economic nu s- convenit introducerea lor în salariul de bază.
Din interpretarea acestui articol reiese că adaosurile pentru aprovizionarea de toamnă - iarnă se acordă în baza CCM la nivel de ramură, însă condițiile și criteriile de acordare se stabilesc în CCM-urile incheiate la nivele inferioare, în urma negocierilor ce trebuie să înceapă cu minim 15 zile înaintea evenimentului în scopul stabilirii valorii concrete.
Așa fiind s- constatat că reclamanții au fost salariații pârâtei, prevăzându-se în CCM la nivel de ramura pe anii 2005-2007 pentru salariații săi, faptul ca li se acordă în luna octombrie pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă, menționându-se totodată și modalitatea în care se acordă asemenea adaosuri, respectiv condițiile și criteriile de acordare care se stabilesc în Contractele Colective de Muncă încheiate la nivele inferioare pe baza negocierilor pentru stabilirea valorii concrete ce se acordă.
Ori, cât timp din probele administrate, nu rezultă dacă s-au încheiat sau nu CCM- uri la nivele inferioare în care să se prevadă condițiile și criteriile de acordare, dacă s-a stabilit sau nu valoarea concretă ce se acordă pe baza de negocieri, pretenția reclamanților de a li se acorda asemenea adaosuri, s- apreciat a fi neîntemeiată.
Prin urmare, atât timp cât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 76 din CCM la nivel de ramura, tribunalul a respins acțiunea ca neîntemeiată.
De asemenea, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, deoarece există identitate între persoana reclamanților și titularii dreptului dedus judecății, în condițiile în care reclamanții, în calitate de salariați ai paratei, au dreptul sa solicite în instanță și deci, calitate procesuala activa, paratei, sa le achite toate drepturile salariale ce derivă din raporturile de muncă care au existat între părți.
S-a respins de asemenea excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă, constatând că în speță sunt aplicabile disp.art.283 al.1 lit.c Codul Muncii în baza cărora prezenta acțiune este supusă termenului de prescripție de 3 ani care a început să curgă de la data scadentei drepturilor solicitate, respectiv octombrie 2005, cu atât mai mult cu cat prezenta acțiune vizează un conflict de muncă.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au exercitat recurs reclamanții - G, G, (filele 4-5) criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurenții au susținut au susținut că, în ceea ce privește primul motiv de recurs, deși instanța de fond retine in considerente ca in baza contractelor colective la nivel de ramura s-a stabilit acordarea venitului anual pentru aprovizionarea toamna iarna, in mod eronat apreciază ca in lipsa negocierilor la nivel inferior, prin care să se stabilească prin contractele colective de muncă valoarea, condițiile și criteriile de acordare a acestui drept, pretenția reclamanților nu este întemeiata.
Instanța de fond a interpretat disp.art.176 din /2005 - 2007, fără sa le coroboreze cu celelalte dispoziții legale privind încheierea și executarea contractelor colective de muncă la nivel de ramura și la nivel de unitate.
Cu toate că a reținut in considerente omisiunea menționării la art.168 din CCM pe anii 2005-2007 - a clauzei de acordare a drepturilor salariale pentru aprovizionarea de toamna iarna, arata recurenții, instanța de fond a ignorat prevederile art.241 alin.1 lit.c, art.238 alin.1 din Codul Muncii.
Împrejurarea că in CCM/2005-2007 nu a fost trecut dreptul salariaților de a beneficia de o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos in suma fixa, nu poate constitui un argument pentru respingerea acțiunii, reclamanților aplicându-li-se disp.art.176 din Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivel superior.
In ceea ce privește motivul al doilea de recurs, acesta se refera la disp.art.304 pc.t 9 pr.civilă în sensul că hotărârea instanței de fond este lipsita de temei legal și a fost data cu încălcarea și aplicarea greșita a legii, respectiv a disp.art.8 alin.2, art.24 alin.4 din Legea nr. 130/1996, a disp.art.241 alin.1 li.tc si art.238 alin.1 din Codul Muncii, raportat la clauzele prevăzute de art.176 din /2005-2007.
Recurenții au solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței prin admiterea acțiunii, cu acordarea cheltuielilor de judecată.
Intimata-pârâtă a solicitat în ședința dezbaterilor de la 14 aprilie 2009, respingerea recursului și menținerea în totalitate ca legală și temeinică a sentinței, cu motivarea că drepturile salariale cerute de reclamanți au fost incluse în salariul de bază, începând cu anul 1998, astfel cum în mod corect a stabilit prima instanță și cum rezultă din adresele nr.2328/1997, nr.2412/1998 și Contractul colectiv de Muncă la nivel de unitate pe anii 1997, 1998 - toate încheiate și semnate de Patronat și salariați reprezentați de, înscrisuri pe care le-a depus în copie la dosar.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de reclamanți, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, dar și sub toate aspectele conform art.3041Cod.pr.civ.Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, pentru considerentele care succed:
Potrivit art.176 alin.1 și 2 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de energie electrică, termică, petrol și gaze (denumit în continuare ) precum și art.168 alin.1,2 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de Unitate pe anul 1997( denumit ) reprezentanții părților contractante au convenit ca anual, cu ocazia unor evenimente: Paști, Ziua, C precum și în luna octombrie (pentru aprovizionarea de toamnă) salariații să beneficieze de câte o suplimentare a drepturilor salariale al căror cuantum minim să fie de un salariu minim pe -RA, iar în conformitate cu art.168 alin.3 din același contract, începând cu 1 iunie 1997 suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă să fie introdusă în salariul de bază, după un mod de calcul ce va face obiectul unui act adițional la contract.
Respectând aceste clauze contractuale, în anul 1997 angajatorul a plătit salariaților suma de 440.000 lei brut reprezentând suplimentarea salarială prevăzută în contract, astfel cum rezultă din adresa nr.2328/8 octombrie 1997 (fila 49).
Prin această adresă semnată de reprezentanții Patronatului și s-a convenit ca includerea acestui drept în salariul de bază să se facă începând cu data de 1 ianuarie 1998, după un mod concret de calcul ce va fi negociat odată cu indexarea salariilor pentru trimestrul IV.
Curtea mai reține că prin adresa comună (telex) nr.2412/29.05.1998 emisă de SN SA pentru mai multe dintre sucursalele s-a stabilit ca prima anuală de aprovizionare pentru toamnă să fie inclusă în salariu sub formă de cotă procentuală începând cu data de 1 martie 1998, astfel: salarii brute de bază până la 1.000.000 lei-10%; salarii brute de bază între 1.000.000-2.000.000 lei - 7% și salarii peste 2.000.000 lei-5% (fila 56).
În pe anul 1998 la art.168 alin.2 există mențiunea expresă că suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază, conform telex 2412/1998 (fila 56) alături de o indexare salarială de 5% de care au beneficiat toți salariații, în temeiul nr.208/31.03.1998.
Și în contractele colective de muncă la nivel de unitate aferente anilor 1999-2002 dreptul salarial suplimentar pentru aprovizionarea de toamnă este prevăzut în aceeași termeni de mai sus, iar ulterior anului 2002, deși reglementarea nu mai este stipulată, nu s-a susținut și nici nu s-a probat că nu ar mai fi fost plătit, fiindcă salariile angajaților nu au fost diminuate cu cotele procentuale arătate expres în cele două adrese semnate și însușite de părțile contractante, așa cum au fost analizate în cele ce preced.
În concluzie, așa cum în mod corect a reținut și instanța fondului, în cauză s-a făcut dovada includerii acestui drept în salariile brute de bază ale angajaților, inclusiv a reclamanților, prin efectul menținerii lui în salariul brut de bază, până în prezent, astfel că acțiunea prin care același drept salarial este revendicat din nou pentru anii 2005, 2006 și 2007, fost în mod legal și temeinic respinsă.
Drept consecință, recursul declarat în cauză de reclamanți urmează a fi respins ca nefondat în temeiul art.312Ccod proc.civilă, menținându-se în totalitate sentința civilă nr. nr.3066 pronunțată la 5 decembrie 2008 de Tribunalul Prahova.
Pentru aceste motive
In numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții - G, G, toți cu domiciliul ales în P,-,.9,.A,.3,.10, județul P - la Cabinet de avocatură, împotriva sentinței civile nr.3066 din 5 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC "" SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 aprilie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Violeta Dumitru Ioana
- - - - - - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Număr de notificare 3120
Tehnored VD/MD
2 ex/ 07.05.2009
dosar fond - al Trib.
R
Președinte:Vera Andrea PopescuJudecători:Vera Andrea Popescu, Violeta Dumitru Ioana
