Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 7841/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 7841
Ședința publică de la 05 2008
Complet constituit din:
PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Marin Covei
JUDECĂTOR 3: Tamara Carmen
Grefier:
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâții Spitalul Municipal M, Autoritatea de Sănătate Publică G, Ministerul Sănătății Publice și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice G împotriva sentinței civile nr. 507/18.01.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează că recursurile sunt declarate și motivate în termen legal, recurenții solicitând și judecarea potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.
Curtea, având în vedere că se cere judecarea în lipsa părților, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA:
Asupra recursurilor de față.
Tribunalul Gorj prin sentința nr. 507 de la 18 ianuarie 2008 respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de Autoritatea de Sănătate Publică G și Ministerul Sănătății Publice.
A admis acțiunea formulată de petenta, împotriva intimaților Spitalul M,Ministerul Finanțelor Publicei, Ministerul Sănătății Publice și Autoritatea de Sănătate Publică
A obligat intimații să plătească petentei contravaloarea tichetelor de masă pe perioada octombrie 2004 - octombrie 2007 și să acorde pentru viitor tichetele de masă.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că potrivit dispozițiilor nr.HG 529/2002, privind finanțarea unităților sanitare și a instituțiilor din rețeaua Ministerului Sănătății, acesta din urmă are calitatea de ordonator principal de credite, iar conducătorii Autorității de Sănătate Publică G, au calitatea de ordonatori secundari de credite, ce aprobă indiferent de sursa de finanțare, bugetul de venituri și cheltuieli, al unităților sanitare teritoriale, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite.
Instanța a mai reținut că pentru personalul încadrat în cabinetele medicale școlare, cheltuielile de personal sunt asigurate de Ministerul Sănătății, prin G, respectiv transferul de la bugetul de stat.
S-a reținut că potrivit art. 1 din Legea nr. 142/ 1998 salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice și fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, pot primi o alocație individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă suportată integral pe costuri de angajatori, iar tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz a bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate conform legii pentru celelalte categorii de angajatori.
În speță, petenta are calitatea de salariat din cadrul Spitalului M - Cabinetul Medical Școlar M, respectiv o instituție bugetară, ce face parte din sectorul bugetar datorită alocării veniturilor de către stat, prin organele sale abilitate.
Conform art.41 alin.2 din Constituția României, salariații au dreptul la o protecție socială a muncii, iar măsurile de protecție privesc securitatea și igiena muncii, regimul de lucru al femeilor și tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaus săptămânal, concediu de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele, precum și în alte situații specifice.
Astfel, s-a apreciat că acordarea tichetelor de masă reprezintă o măsură de protecție socială, privind securitatea la locul de muncă al reclamanților, constând în desfășurarea activității în condiții optime, întrucât vizează asigurarea hranei zilnice a fiecărui reclamant sub forma unei alocații în condițiile în care angajatorul nu poate oferi la locul de muncă condiții pentru ca aceștia să-și procure hrana direct.
Susținerea intimatei că nu pot fi acordate tichetele de masă datorită faptului că în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație nu poate fi reținută, având în vedere că acestea reprezintă o măsură de protecție a salariaților din sectorul bugetar.
Astfel, s-a apreciat că intimații au obligația de a acorda aceste tichete petiționarului și să solicite alocarea și virarea fondurilor necesare în acest scop în calitatea de angajatori.
De asemenea, s-a constatat că prin acordarea acestor tichete de masă unor salariați din anumite domenii din cadrul sectorului bugetar ce sunt finanțate de la bugetul de stat și chiar din aceeași instituție, se creează o discriminare din punct de vedere al exercitării dreptului la protecție socială între salariații din sectorul bugetar, încălcându-se astfel dispozițiile art. 41 alin. 2 din Constituție și art. 14 din Convenția Europeană a Dreptului Omului, care interzic orice discriminare între salariați din punct de vedere al protecției sociale din același sector de activitate.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs intimații AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ G, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, SPITALUL MUNICIPAL M, MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Recurenta Autoritatea de Sănătate Publică Gas usținut că nu are calitate procesuală pasivă deoarece intimata este încadrată la cabinet școlar care este structură a Spitalului Municipal M astfel că acesta are calitatea de angajator.
Pe fondul cauzei,recurenta a susținut că intimatei nu i se cuvin tichete de masă deoarece prin legile bugetului de stat pe anii 2004-2007 s-a prevăzut că în bugetul instituțiilor publice,indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv ale activităților finanțate integral din venituri proprii,înființate pe lângă unele instituții publice,cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii,nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă,întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație.
În drept a invocat dispozițiile art.299 și următ. cod procedură civilă.
Recurentul Spitalul Municipal Mas usținut că nu i se pot acorda tichete de masă intimatei deoarece cabinetele școlare sunt finanțate integral de la bugetul de stat iar legile bugetului de stat pentru anii 2004-2007 au prevăzut că în bugetul instituțiilor publice,indiferent de sistemul de finanțare și subordonare,cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii,nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație.
A mai arătat recurentul că nu poate acorda tichete de masă intimatei pentru perioada octombrie 2004 - octombrie 2007.
În drept a invocat prevederile art.304 pct.8 Cod procedură civilă.
Recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive deoarece are doar atribuții în a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat,pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget și a proiectelor bugetelor locale,cu respectarea procedurii reglementate de art.21-27 din Legea finanțelor publice nr.72/1996 respectiv art.26-31 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice.
Recurentul a mai susținut că nu poate fi obligat la plată pentru salariații altor instituții,atribuții în angajarea și salarizarea reclamantei având doar Ministerul Sănătății Publice.
În drept a invocat dispozițiile art.304 ind.1 Cod procedură civilă.
Recurentul Ministerul Sănătății Publice a susținut că nu are calitatea de angajator,intimata desfășurându-și activitatea în cadrul Spitalului Municipal M cu care are încheiat contact individual de muncă, obligația de plată a tichetelor de masă fiind în sarcina acestuia.
Recurentul a mai susținut că instanța de fond s-a pronunțat și pentru viitor cu privire la drepturi care la momentul pronunțării nu sunt certe.
A mai arătat recurentul că instanța de fond a interpretat în mod eronat contravaloarea tichetelor de masă deși legiuitorul a instituit regula conform căreia tichetele de masă nu sunt supuse impozitării și a dispus că nu se pot acorda tichete sub formă bănească.
Recurentul a mai susținut că prin acordarea tichetelor de masă în echivalent oferă posibilitatea achiziționării de produse de orice fel nu numai alimentare așa cum prevede art.6 alin.2 din Legea nr.142/1998.
În drept a invocat dispozițiile art.304 și următ.cod procedură civilă.
Intimata,deși legal citată,nu a depus întâmpinare în cauză.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate,a actelor și lucrărilor dosarului,a dispozițiilor legale incidente în cauză,Curtea constată și reține următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată ca motiv de recurs de către recurenții Autoritatea de Sănătate Publică G, Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Sănătății Publice este fondată deoarece aceștia nu au calitatea de angajatori pentru intimată.
Conform art. 1 alin.1 din Legea nr.142/1998 a tichetelor de masă, salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite în continuare angajator, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator.
Astfel că angajatorul este cel care suportă alocația individuală de hrană dar intimata are contractul individual de muncă încheiat cu Spitalul M,după cum rezultă din carnetul de muncă (fila 34 verso,dosar fond)începând cu data de 12 03 2007.
Față de aceste aspecte,Curtea urmează ca,în baza art.312 alin.2 Cod procedură civilă raportat la art.304 pct.9 Cod procedură civilă,să admită recursul formulat de recurenții Autoritatea de Sănătate Publică G, Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Sănătății Publice,să modifice sentința în sensul că va respinge acțiunea formulată față de aceștia.
Motivele de recurs invocate de recurenți și care privesc fondul cauzei nu vor mai fi analizate deoarece s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive fiind astfel incidente dispozițiile art.137 Cod procedură civilă.
Recursul formulat de recurentul Spitalul M este fondat dar numai în parte pentru următoarele considerente:
Pentru perioada octombrie 2004-martie 2007,intimatei i se cuvin tichete de masă deoarece a avut încheiat contract individual de muncă cu Spitalul M și astfel a avut calitatea de salariat pentru a beneficia de dispozițiile art.1 din Legea nr.142/1998 privind acordarea alocației individuale de hrană.
Intimata a încheiat contract individual de muncă cu Spitalul M.
Tichetele de masă reprezintă o alocație individuală de hrană, acordată titularilor unui contract individual de muncă, suportată integral de persoana fizică ori persoana juridică care are calitatea de angajator, așa cum stabilește art. 1 alin.1 din Lg. nr. 142/1998, privind acordarea tichetelor de masă.
În cazul în care la nivel de ramură a fost negociat un contract colectiv de muncă, modalitatea și condițiile de acordare a tichetelor de masă sunt stabilite prin intermediul acestui contract.
Deși recurentul - pârât în calitatea sa de angajator a acordat tichete de masă salariaților cu locul de muncă în secțiile cu paturi, în laboratoare, servicii și compartimente funcționale din cadrul spitalului, în mod nejustificat nu a acordat acest drept și celorlalte categorii de salariați.
Cu toate că salariata a invocat raporturi juridice de muncă, respectiv existența unui contract individual de muncă încheiat cu recurentul - pârât, acesta a motivat fără un temei legal, că primii sunt plătiți din veniturile proprii ale unității spitalicești, iar ceilalți de la bugetul de stat.
Această distincție în acordarea tichetelor de masă nu rezultă din nici un act normativ invocat în cauză, singura condiție pentru a beneficia de tichete de masă fiind aceea a încadrării într-o unitate sanitară publică finanțată din venituri proprii, criteriul angajării într-o subunitate fără personalitate juridică nefiind relevant atâta timp cât această subunitate este cuprinsă în structura organizatorică a unității sanitare publice.
Intimata are contract individual de muncă încheiat cu spitalul,recurent în cauză, deci raportul juridic este stabilit direct și necondiționat cu acest angajator pe de o parte, iar pe de altă parte nu se poate trece peste raporturile de muncă stabilite cu angajatorul în favoarea criteriului locului efectiv de desfășurare a activității, întrucât acesta ar fi un criteriu discriminatoriu, care ar încălca grav dispoz. art.5 alin.1 și art.39 alin.1 lit. d). din Codul Muncii.
Astfel, Lg. nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, reprezintă dreptul comun în materie, cadrul general pentru toate activitățile din toate ramurile de servicii la nivel național.
Trebuie precizat că sumele alocate pentru tichetele de masă, sunt sume fixe ce nu se iau în calcul nici pentru angajator și nici pentru angajat la stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial, ele reprezentând alocații individuale de hrană ce se acordă titularilor unui contract individual de muncă și ca atare, nici nu poate fi stabilită o legătură directă și determinantă între aceste sume și salarii, neavând practic relevanță sursa de finanțare a salariilor angajaților chiar dacă aceasta finalmente ar fi diferită, rămânând obligația legală de acordare a alocației de hrană.
Dacă s-ar adopta un astfel de criteriu, acesta ar fi discriminatoriu față de anumite categorii de angajați ai aceluiași sistem, cum este cel de sănătate publică, fapt ce contravine prevederilor art. 5 alin.1 și art.39 alin.1 lit. d ) din Codul Muncii.
În contextul analizei făcute, se are în vedere și conținutul contractului colectiv de muncă la nivelul ramurii sanitare pe perioada 2005 - 2007, unde în art. 139 se prevede că angajatorul este obligat să acorde tichetele de masă potrivit Lg. nr. 142/1998 și în conformitate cu prevederile legale prevăzute pentru unitățile finanțate de la bugetul de stat și de la bugetul asigurărilor sociale de sănătate.
Cu privire motivul de recurs invocat respectiv că în mod greșit s-a acordat tichetele de masă și pentru viitor,Curtea constată că este fondat pentru următoarele considerente:
Art. 269 alin 1 Codul muncii instituie în sarcina angajatorului obligația de a repara prejudiciul produs salariatului din culpa sa.
Pentru a interveni răspunderea angajatorului trebuie să fie îndeplinite anumite condiții printre care și aceea ca prejudiciul să fie real și cert.
În cazul de fată, această condiție nu este îndeplinită deoarece in viitor conduita angajatorului se poate schimba și poate acorda tichetele de masă din proprie inițiativă și astfel angajatul nu va suferi nici un prejudiciu.
Față de aceste aspecte,Curtea urmează să admită recursul formulat de recurentul Spitalul M,să modifice sentința în sensul că va înlătura obligația de plată pentru viitor.
Va menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile formulate de Autoritatea de Sănătate Publică G, Ministerul Sănătății Publice și Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr. 507/18.01.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, având ca obiect drepturi bănești.
Modifică sentința, în sensul că respinge acțiunea împotriva acestor pârâți.
Admite recursul pârâtului Spitalul Municipal
Modifică în parte sentința, în sensul că înlătură obligația de plată pentru viitor.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
29 09 2008
Red.jud.-
4 ex/AS
Președinte:Mihaela MitrancăJudecători:Mihaela Mitrancă, Marin Covei, Tamara Carmen
