Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 8059/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 8059
Ședința publică de la 12 2008
Complet constituit din:
PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 3: Marin Covei
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr. 1108/29.01.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți G, G, precum și cu intimații-pârâți Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Gorj, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează că:
- recursul este declarat și motivat în termen legal,
- prin fax intimații-reclamanți au depus concluzii scrise,
- se cere judecarea potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.
Curtea, având în vedere că se cere judecarea cauzei în lipsa părților, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin actiunea de fata, petentii G, G, și au chemat in judecata intimatele Ministerul Justitiei,Ministerul Finantelor Publice,Curtea de APEL CRAIOVA si Tribunalul Gorj, pentru ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna obligarea intimatelor Ministerul Justitiei si Ministerul Finantelor Publice la virarea catre Curtea de APEL CRAIOVA care urmeaza sa vireze catre Tribunalul Gorj, ce va face plata efectiva catre petenți, a drepturilor banesti reprezentind sporul de stabilitate în raport cu vechimea continuă în magistratură astfel cum este definită în art. 86 din Legea 303/2004,calculat la indemnizatia de incadrare bruta lunara, in transele prevazute de Legea nr.303/2004 si art. 41 al.1 din nr.OG27/2006, pentru perioada 01.10.2004 la zi și pe viitor.
Petentii au mai solicitat actualizarea drepturilor banesti in raport de indicele de inflatie, incepind cu data nasterii dreptului material la data platii efective precum si obligarea intimatului Tribunalul Gorj la efectuarea mentiunilor corespunzatoare in carnetul de munca, prin evidentierea acordarii procentuale a sporului de fidelitate.
In motivarea actiunii au aratat ca, in calitate de magistrati, in cadrul Tribunalului Gorj și își îndeplinesc obligațiile profesionale ce decurg din Regulamentul de organizare și funcționare a instanțelor și Statutul magistratului. Că în perioada anterioară îndeplinirii funcției de judecători au desfășurat activități efective în muncă juridică, respectiv avocat, consilier juridic sau jurisconsult.
Această perioadă nu a fost valorificată ca vechime efectivă în magistratură, astfel încât,la stabilirea și acordarea indemnizației de stabilitate s-a avut în vedere vechimea numai în funcțiile de judecător sau procuror, fără a ține cont de prevederile Legii 303/2004 și ale Hotărârii nr.122 din 30.03.2005 conform cărora au vechime continuă în magistratură, ceea ce îi îndreptățește la acordarea sporului de stabilitate.
Intimata Ministerul Justitiei a formulat intimpinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
S-a motivat că magistrații beneficiază, în raport cu vechimea efectivă în funcțiile de judecător, procuror, magistrat asistent la Curtea Supremă de Justiție sau de personal asimilat magistraților, de o majorare a indemnizației stabilite potrivit art.3 al.2, calculată în procente la indemnizația brută, în temeiul art.4 din OG nr. 177/2002, modificată și completată, aceste prevederi fiind de strictă interpretare și aplicare numai pentru funcțiile menționate. Astfel, acordarea majorărilor la indemnizația brută lunară depinde exclusiv de timpul de funcționare efectivă ca judecător, procuror, magistrat asistent la Curtea Supremă de Justiție sau de personal asimilat magistraților.
La data de 1.03.2007, petenții au depus o completare la acțiune prin care au solicitat obligarea intimaților Tribunalul Gorj și Ministerul Justiției să aibă în vedere vechimea în magistratură de 25 ani, așa cum este definită de art. 86 din Legea 303/2004, actualizată, în vederea pensionării, la cerere, indiferent de vârstă. În motivare au invocat Hotărîrea nr. 273/06.06.2006 pronunțată de Colegiul Director al Consiliului național pentru Combaterea Discriminării, rămasă definitivă.
Ministerul Justiției a formulat întîmpinare la cererea de completare, solicitând respingerea acesteia ca nefondată, motivând că dreptul solicitat trebuie să fie actual, nesupus unui termen sau condiții suspensive, în speță însă, dreptul reclamanților( în măsura în care nu îndeplinesc condiția minimă de vechime menționată de art.82 al.2 din Legea 303/2004) este supus unui eveniment viitor și incert. Că, la calcularea vechimii prevăzute la al.1 se ia în considerare și perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat și nu poate fi considerată o încălcare a principiului discriminării orice diferență de tratament, respectiv pentru notari, consilieri juridici sau alte profesii.
Prin sentința nr.1108/29 01 2008, Tribunalul Gorj -Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis în parte acțiunea formulată de petenti împotriva intimatelor Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Gorj.
A constat că perioadele în care petenții au îndeplinit funcțiile de avocat, notar, consilier juridic și jurisconsult constituie vechime în magistratură în sensul prevăzut de art. 82 alin. 2, teza finală din Legea 303/2004.
A respins celelalte capete de cerere.
A respins acțiunea împotriva intimatului Ministerul Economiei și Finanțelor pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pentru a pronunța această soluție,prima instanță a reținut următoarele:
Petentii, în calitate de judecători în cadrul Tribunalului Gorj, îndeplinind funcții de avocat, jurisconsult, consilier juridic sau notar în decursul carierei profesionale, au solicitat prin acțiunea de față plata drepturilor bănești reprezentând spor de stabilitate, în raport de vechimea continuă în magistratură astfel cum a fost definită de art. 86 din Legea 303/2004 coroborat cu Hotărârea nr. 122 din 30.03.2005, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, în tranșele prevăzute de Legea 303/2004 și art. 41 al.1 din OG 27/2006, începând cu 1.10.2004 și pe viitor și totodată să se constate că perioadele în care au îndeplinit funcțiile de avocat, notar, consilier juridic și jurisconsult constituie vechime în magistratură în sensul art. 82 al.2, teza finală din Legea 303/2004.
Potrivit art. 4(1) din OUG 177/6.12.2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, magistrații beneficiază, în raport cu vechimea efectivă în funcțiile de judecător, procuror, magistrat asistent sau personal asimilat magistraților, de o majorare a indemnizației stabilite potrivit art. 3 al.2 iar potrivit art. 4(1) din OUG 27/29.03.2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor., judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații asistenți beneficiază, în raport cu vechimea numai în funcțiile de judecător, procuror, magistrat asistent la ICCJ sau de personal asimilat judecătorilor și procurorilor, de o majorare a indemnizației stabilite potrivit art.3 al.1.
Reglementarea modului în care se stabilește acordarea majorării indemnizației este clară în sensul aceasta se acordă numai în raport de vechimea efectivă în funcțiile expres și limitativ enumerate de lege. Funcțiile de consilier juridic, jurisconsult, avocat sau notar nu se regăsesc printre funcțiile care îndreptățesc magistrații la obținerea majorării indemnizației și nici nu sunt asimilate judecătorilor sau procurorilor în sensul art. 87(1) din Legea 303/2004.
Pentru aceste considerente, este neîntemeiată cererea petenților privind plata drepturilor bănești reprezentând sporul de stabilitate în raport cu vechimea continuă în magistratură, luând în calcul perioadele în care au îndeplinit funcțiile de consilier juridic, jurisconsult, avocat sau notar precum și efectuarea mențiunilor aferente în carnetul de muncă.
În conformitate cu art. 82 al.1 din legea nr. 303/2004, judecătorii și procurorii cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură, beneficiază, la împlinirea vîrstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării iar la aliniatul 2 se prevede că judecătorii, procurorii, precum și judecătorii financiari care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi a României sunt pensionați, la cerere, înainte de îndeplinirea vîrstei prevăzute de lege și beneficiază de pensia prevăzută la alin.1, dacă au o vechime de cel puțin 25 ani numai în aceste funcții. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fără ca acestea să poată fi mai mari de 10 ani.
Acordarea pensiei de serviciu este condiționată de îndeplinirea vîrstei prevăzute de lege și o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură, în conținutul noțiunii de vechime în magistratură fiind incluse și perioadele în care judecătorul sau procurorul a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic sau a îndeplinit funcții juridice în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatul Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, conform dispozițiilor art.86 din aceeași lege.
Pentru pensia de serviciu acordată la cerere potrivit art. 82 al.2 din Legea 303/2004, legiuitorul a instituit condiția ca beneficiarul pensiei să aibă o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător sau procuror. După instituirea regulii în ce privește acordarea la cerere a pensiei de serviciu, legiuitorul a înțeles să stabilească și o ipoteză de excepție, pentru situația în care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat.
În aceasta situație nu este avută în vedere perioada în care s-a exercitat profesia de consilier juridic, jurisconsult sau notar, astfel încât instanța a constatat că s-a instituit un tratament juridic discriminator între persoanele care au exercitat profesia de avocat și cele care au exercitat profesia de consilier juridic, jurisconsult, în baza art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care statuează că diferența de tratament devine discriminare atunci cînd autoritățile statale induc distincții între situații asemănătoare și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă. S-a decis în mod constant că la analizarea unei atari situații trebuie stabilit că persoane plasate în situații analoage sau comparabile beneficiază de un tratament preferențial și că această distincție nu-și găsește nici o jutificare obiectivă sau rezonabilă.
În ceea ce privește comparabilitatea existentă între categoria profesională a avocaților și cea a consilierilor juridici, se constată că cele două profesii au fost reglementate asemănător, ambele categorii acordând asistență juridică. Instituirea unui tratament juridic distinct între cele două categorii profesionale în ceea ce privește acordarea la cerere a pensiei de serviciu nu poate fi justificată obiectiv și rezonabil, raportat la comparabilitatea situaților și la dispozițiile art. 86 din Legea 303/2004.
În baza art. 27 alin. 1 din OG 137/2000, Tribunalul a constat ivirea unei situații de discriminare și totodată încălcarea dispozițiilor art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a reținut că perioadele în care petenții au îndeplinit funcțiile de avocat, jurisconsult, consilier juridic sau notar constituie vechime în magistratură în sensul art. 82 alin. 2, teza finală din Legea 303/2004.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului recurentul a arătat că instanța a depășit atribuțiile puteri judecătorești.Potrivit art.82 alin.2 din Legea nr.303/2004,judecătorii, procurorii, precum și judecătorii financiari și procurorii financiari care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi a României sunt pensionați, la cerere, înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fără ca acestea să poată fi mai mari de 10 ani.
Așadar legea a prevăzut că se valua în considerare și perioada în care persoana care solicită pensionarea anticipată a îndeplinit profesia de avocat,fiind excluse perioadele în care a îndeplinit alte funcții de specialitate juridică.
A mai arătat recurentul că art.82 alin.2 din Legea nr.303/2004 a fost modificat prin OUG nr.100/2007.
În drept a invocat dispozițiile art.304 pct.4 cod procedură civilă,art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
La data de 11 09 2008,intimații au depus concluzii scrise în care au arătat că recursul este de competența Curții de Apel deoarece vizează doar capătul de cerere admis de instanță și care nu vizează drepturi bănești nefiind astfel incidente dispozițiile OUG nr.75/2008.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate,a actelor și lucrărilor dosarului,precum și în raport de dispozițiile legale incidente în cauză,Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a apreciat în mod corect că legiuitorul instituit prin art.82 alin.2 teza finală din Lg.303/2004 un tratament juridic distinct intre avocați și consilieri juridici la acordarea pensiei la cerere,deși îndeplinesc aceleași activități,și a constat că și perioada cât o persoană a îndeplinit funcția de consilier juridic constituie vechime în sensul prevăzut de art.82 alin.2 teza finală din Lg.303/2004 republicată.
Acest articol a prevăzut că, judecătorii, procurorii, precum și judecătorii financiari și procurorii financiari care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi a României sunt pensionați, la cerere, înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fără ca acestea să poată fi mai mari de 10 ani.
Instanța de fond doar a înlăturat situația discriminatorie creată de legiuitor atribut care îi este conferit tot de acesta, prin art.27 alin.1 din OG nr.137/2000 și nu a adăugat la lege.
Pe de altă parte, legiuitorul a remediat această situație dar după ce instanța de fond a constat tratamentul diferențiat la care erau supuși judecătorii sau procurorii care au fost avocați respectiv jurisconsulți.
La data formulării acțiunii, art. 82 alin.2 din Legea nr.303/2004 avea următorul conținut:, Judecătorii și procurorii sunt pensionați la cerere înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fără ca ponderea acestora să poată fi mai mare de 10 ani."
Ulterior,prin art.I pct.6 din OUG.nr.100/2007,acest articol a suferit modificări respectiv judecătorii și procurorii se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător și procuror.
Prin Legea nr. 97 din 14 aprilie 2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, s-a modificat art.82 alin.2 din Legea nr.303/2004 și astfel udecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
Tot cu această ocazie și art.86 din Legea nr.303/2004 a fost modificat și care prevede că,constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiție, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector, consilier și consilier de conturi în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum și perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic în învățământul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice, expert criminalist cu studii superioare juridice, autorizat potrivit legii, personal de probațiune cu studii superioare juridice sau care a îndeplinit funcții de specialitate juridică în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în Parlament sau în aparatul acestuia ori în cadrul Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi, Consiliului Legislativ.
În consecință,se poate susține că tratamentul discriminatoriu privind acordarea pensiei la cerere,nu mai există,începând cu data adoptării Legii nr. 97 din 14 aprilie 2008 prin care s-a reglementat vechimea în magistratură,în art.86 fiind menționate toate funcțiile juridice.
Față de aceste aspecte,Curtea apreciază că sentința pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală și urmează să respingă recursul ca nefondat
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr. 1108/29.01.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți G, G, precum și cu intimații-pârâți Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL CRAIOVA și Tribunalul Gorj.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.
2ex/10 10 2008
Jud.fond.
Președinte:Mihaela MitrancăJudecători:Mihaela Mitrancă, Daniela Vijloi, Marin Covei
