Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 841/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 841
Ședința publică de la 04 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 3: Ioana Bodri
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamanta, împotriva sentinței nr. 733 din 25 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu pârâta SC SA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns intimata pârâtă SC SA, reprezentată de avocat, lipsind recurenta reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri de formulat se acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii asupra recursului de față.
Avocat pentru recurenta pârâtă, pune concluzii de respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de Tribunalul Dolj
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 733 din 25 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, s-a respins excepția prematurității cererii pentru perioada 2005-2007.
A admis excepția prematurității cererii pentru anul 2008 și ecepția prescripției dreptului la acțiune pentru anii 2005/2006 și, în consecință respinge această cerere.
A respins cererea formulată de reclamanta și pe pârât A, privind cota de profit pentru anul 2007.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele;
În ceea ce privește perioada 2005-2007, instanța a reținut că lipsa oricăror negocieri asupra cuantumului sumelor și modalității de acordare nu poate nega dreptul în sine al salariaților de a beneficia de aceste suplimentări, dreptul fiind asumat de părți prin contractele colective de muncă și ca urmare nu se poate vorbi despre prematuritatea acțiunii. În consecință, instanța va respinge această excepție, ce vizează perioada 2005-2007.
Pentru anul 2008, instanța reține că repartizarea profitului anual se realizează la închiderea anului financiar, de către Adunarea Generală a Acționarilor, ce ar trebui să aibă loc la sfârșitul lunii martie 2009. Ca urmare, cererea ce vizează anul 2008, este prematură, dreptul invocat nefiind actual, motiv pentru care va fi admisă excepția și, în consecință, respinsă cererea pentru anul 2008, ca fiind prematură.
Asupra excepției prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă, instanța areținut:
În privința cotei de participare la profit pentru perioada 2005-2006, se aplică termenul de prescripție de 6 luni, întrucât acest drept nu este un drept de natură salarială (inclus în salariu). Reglementarea acestor fel de drepturi printr-o clauză a contractului colectiv de muncă face inoperante dispozițiile art. 283 alin.1 lit. c din Codul Muncii privitoare la termenul de prescripție de 3 ani, aplicabile doar în situația unui conflict individual de muncă ce privește plata unor drepturi salariale neacordate.
Instanța a apreciat că dreptul la acțiune având ca obiect cota de profit pentru anii 2005-2006 s-a născut la momentul publicării în Monitorul Oficial a Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor, abilitată în acest sens, privitoare la distribuirea profitului net al societății. De la această dată a început să curgă termenul de prescripție de 6 luni reglementat de art. 283 alin. 1 lit. e din Codul Muncii. Or, raportat la momentul introducerii acțiunii, 29.10.2008, se constată că a operat prescripția dreptului material la acțiune, motiv pentru care instanța va admite excepția prescripției și, în consecință va respinge acest capăt de cerere.
Pe fond, asupra cererii ce vizează acordarea cotei de profit pentru anul 2007, instanța a constatat că cererea a fost neîntemeiată.
Clauzele din contractele colective de muncă încheiate la nivel superior nu prevăd, în mod concret, ce cotă de participare la profit revine salariaților, ci stabilesc în mod generic dreptul salariaților la cotă parte din profit. În lipsa negocierii unui procent concret din profit, în cadrul procesual configurat de reclamant, ca fiind un conflict de drepturi, instanța nu poate interveni fără a se substitui voinței părților.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta criticând-o ca nelegală și netemeinică, întrucât în mod greșit s-a respins acțiunea, în condițiile în care motivarea instanței de fond este contradictorie.
Se precizează că dreptul reclamantei a luat naștere la data când a fost aprobat bilanțul contabil de către adunarea generală a acționarilor, el putând fi valorificat de către fiecare salariat. Lipsa negocierilor între părțile contractante nu poate fi imputată salariatului, ci pârâtei care avea obligația împreună cu să negocieze modalitatea concretă de acordare și distribuire a cotei de participare a salariaților la profitul anual. Recurenta arată că chiar și în situația în care această negociere nu a avut loc, nimeni nu poate aduce atingere principiului liberului acces la justiție.
Examinând sentința recurată, Curtea apreciază recursul ca fiind fondat și urmează să îl admită, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 261 din Codul d e procedură civilă, hotărârea se dă în numele legii și va cuprinde în mod obligatoriu motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților (pct. 5).
În cuprinsul sentinței recurate, instanța de fond nu a analizat în nici un fel capătul de cerere privind plata de dividende.
În ceea ce privește capetele de cerere privind cota de participare la profit, pentru anul 2007 drept reglementat de dispozițiile art. 139 din contractul colectiv de muncă, instanța de fond admis excepția prematurității cererii.
Această soluție este contrară motivelor reținute, din considerente rezultând că instanța de fond a apreciat că dreptul negociat nu este un drept pur și simplu, ci este afectat de condiția negocierii de către partenerii sociali a modalităților concrete de acordare a sumelor, condițiilor de diferențiere.
Având de soluționat o cerere privind o perioadă de timp determinată expres și anterioară formulării cererii de chemare în judecată, instanța de fond trebuia să analizeze fondul cauzei, să analizeze temeiul juridic invocat de reclamant, să stabilească natura dreptului pretins și, în condițiile în care constata că dreptul invocat este afectat de o condiție, să decidă cu privire la împlinirea sau nu a acestei condiții în perioada de timp dedusă judecății. Cu alte cuvinte instanța de fond trebuia să analizeze fondul cauzei.
Aceeași este situația și în ceea ce privește capătul de cerere referitor la repartizarea fondului anual de premiere prevăzut de art. 137 din contractul colectiv de muncă pentru perioada 2005-2007. o motivare confuză, instanța de fond nu se pronunță clar în sensul admiterii excepției prematurității, însă reține ideea că nu s-a făcut dovada existenței unui acord între partenerii sociali cu privire la constituirea și repartizarea fondului de premiere.
Nici în acest caz instanța nu a cercetat fondul cauzei.
Constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 312 alin. 5 din Codul d e procedură civilă, Curtea urmează să caseze sentința și să trimită cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
În rejudecare, instanța de fond va analiza distinct fiecare capăt de cerere, precizând pentru fiecare în parte situația de fapt rezultând din probele administrate în cauză. Va analiza temeiurile juridice contractuale invocate de reclamant, va stabili natura dreptului pretins de reclamant, dacă drepturile pretinse au existat pe perioada dedusă judecății sau dacă acestea, prin însăși modalitatea de redactare a contractului colectiv de muncă, au fost afectate de o condiție. În situația în care instanța de fond consideră că partenerii sociali au negociat drepturi afectate de îndeplinirea condiției negocierii ulterioare, instanța de fond va stabili dacă, în perioada dedusă judecății, condiția respectivă s-a împlinit sau nu și va soluționa astfel fondul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
IDE
Admite recursul formulat de reclamanta, împotriva sentinței nr. 733 din 25 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu pârâta SC SA
Caseaza sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Februarie 2010
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud. -
Tehnored. 3 ex./
04.03.2010
Red./ /
Președinte:Florica DiaconescuJudecători:Florica Diaconescu, Cristina Raicea, Ioana Bodri
