Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 847/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr.1110,-

DECIZIA NR. 847

Ședința publică din data de 27 aprilie 2009

PREȘEDINTE: Valentin Niță

JUDECĂTORI: Valentin Niță, Urlețeanu Alexandrina Afrodita Giurgiu

- -

Grefier - - -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul, cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, cu sediul în municipiul P,-, jud. P, împotriva sentinței civile nr.15 din 15 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu sediul în municipiul B, Bulevardul, nr. 14, sector 5 și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, cu sediul în municipiul P,-, jud. P, intimatul-pârât chemat în garanție Ministerului Economiei și Finanțelor, cu sediul B,-, sector 5.

Recurs scutit de plata taxei de timbru.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul-reclamant, intimații-pârâți Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, intimatul-pârât chemat în garanție Ministerului Economiei și Finanțelor.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat în termen și motivat, recurentul-reclamant solicitâbd judecarea cauzei în lipsă, iar pentru termenul de astăzi, prin intermediul serviciului registratură s-a depus întâmpinare formulată de intimatul-pârât Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care a solicitat și judecarea cauzei în lipsă.

Curtea, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

C RTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr- pe rolul Curții de APEL PLOIEȘTI, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎCCJ și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța pârâții să fie obligați la restituirea sumei de 5658 lei corespunzătoare procentului de 9,5% reținut din suma de 59559 lei, ca urmare a achitării primei tranșe din plata drepturilor reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică față de procurorii DIICOT, conform sentințelor menționate. De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâților ca nici în tranșele ce urmează a fi achitate în lunile martie 2009 și octombrie 2009, ca urmare a executării hotărârilor menționate să nu se rețină contribuția de asigurări sociale de 9,5%.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că odată cu acordarea primei tranșe din drepturile prevăzute în hotărârile judecătorești s-a reținut un procent de 9,5% reprezentând contribuție de asigurări sociale, pe motiv că s-au aplicat prevederile Legii nr.250/2007 și ale Ordinului nr.680/2007 al Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, chiar dacă perioada de referință pentru care s-au obținut aceste drepturi salariale este anterioară acestei modificări, iar textul din vechea reglementare, respectiv din Legea nr.19/2000, limita reținerea CAS la bază de calcul ce nu putea depăși plafonul de cinci salarii medii brute pe economie. A mai arătat reclamantul că prin interpretarea dată de pârâți s-a retroactivat aplicabilitatea Legii nr.250/2007 și ale art.1 din Ordinul nr.680/2007 la drepturi și venituri salariale ale asiguraților născute cu mult înainte de intrarea în vigoare a legii, respectiv 1.08.2007, dar neîncasate din motive neimputabile reclamantului, încălcându-se în acest fel principiul neretroactivității legii prevăzut de art.15 alin.2 din Constituție. În acest fel, a susținut reclamantul, acesta este obligat să plătească din veniturile salariale anterioare datei de 1.08.2007 contribuția socială de 9,5% calculată la mai mult decât cuantumul a cinci salarii medii, fiind discriminat.

Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎCCJ a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că potrivit dispozițiilor cuprinse în Ordinul nr.1646/2007 emis de Ministerul Economiei și Finanțelor, procedura de restituire a sumelor reprezentând contribuția individuală de asigurări sociale reținute de la asigurați, plătită în plus față de plafonul maxim, se aprobă de către conducătorul casei naționale de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, motiv pentru care s-a cerut introducerea în cauză a Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale și respingerea acțiunii față de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎCCJ ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că după modificarea Legii nr.19/2000 prin Legea nr.250/2007, alin.3 al art.23 a fost modificat în sensul că baza de calcul prevăzută la alin.1 și 2 este venitul brut realizat lunar, iar ulterior, a fost adoptată OUG nr.91/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției sociale, în sensul arătat și procentul de 9,5% pentru calcularea contribuției de asigurări sociale este aplicat pentru magistrați la venitul lunar brut individual.

S-a mai arătat că nu se poate reține existența unei discriminări în sensul art.2 din OG nr.137/2000, discriminarea presupunând un tratament inegal pentru persoane aflate în aceeași situație, în baza unora din criteriile enumerate de art.2 din acest act normativ, fiind neîntemeiată susținerea reclamantului potrivit căreia în cazul acestuia s-ar fi aplicat retroactiv legea, întrucât sumele primite în baza hotărârii judecătorești, deși sunt pentru o perioadă anterioară, ele se dobândesc de către reclamant în prezent, fiind logic ca și cotele de contribuție la asigurări sociale să fie stabilite conform normelor legale în vigoare.

Același pârât a formulat și cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, solicitând ca în cazul în care se va admite cererea reclamantului, prin aceeași hotărâre să se dispună ca Ministerul Economiei și Finanțelor să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2009, care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamantului, invocându-se în susținerea acțiunii prevederile HG nr.736/2003, ale art.131 pct.1 din Legea nr.304/2004 republicată și ale art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, apreciindu-se că în speță sunt întrunite cerințele art.60-63 Cod pr.civilă, cererea de chemare în garanție având interes.

Și chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că acțiunea de față constituie un litigiu de muncă în care pot figura ca părți, potrivit art.282 din Codul Muncii, numai salariații, angajatorii, sindicatele și patronatul, precum și alte persoane juridice sau fizice ce au această vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă, pârâtul fiind un terț, care nu are atribuții privind angajarea și salarizarea reclamantului, cu care nu are raporturi de muncă.

De asemenea, s-a arătat că atât Ministerul Economiei și Finanțelor, cât și Ministerul Public sunt ordonatori principali de credite, iar potrivit art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.

După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.15 din 15 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, s-a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice P, s-a respins cererea de chemare în garanție a acestuia ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.

Pentru a pronunța această sentință, Curtea, analizând cu prioritate, conform art.137 alin.1 Cod pr.civilă, excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎCCJ și de Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea a reținut următoarele:

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministrul Public - Parchetul de pe lângă ÎCCJ, Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată întrucât cota de contribuții la asigurările sociale este reținută și virată de către angajator, astfel că procesul de față se poartă în mod corect în raport cu acesta.

Pentru același motiv, nu s-a justificat și nu s-a dispus de către instanță nici introducerea în cauză a Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, în sensul celor solicitate de către pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎCCJ prin întâmpinarea depusă la dosar, reclamantul fiind acela care a înțeles să se judece în mod exclusiv cu pârâții indicați în acțiune, stabilind cadrul procesual potrivit principiului disponibilității ce guvernează procesul civil.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor, prin P, s-a reținut că raporturile juridice deduse judecății sunt raporturi specifice dreptului muncii, reclamantul învestind instanța cu soluționarea unui conflict de muncă, așa cum este definit de art.248 Codul Muncii, Ministerul Economiei și Finanțelor neavând calitatea de angajator, astfel încât nu poate fi obligat la plata unor sume de bani pentru salariații altor instituții publice.

Ministerul Economiei și Finanțelor nu are atribuții directe legate de plata drepturilor respective către reclamant, care nu îi este salariat, iar cele privind elaborarea proiectului bugetului de stat sunt determinate de propunerile pe care trebuie să le facă ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat.

De asemenea, potrivit art.60 Cod pr.civilă, partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul când ar cădea în pretenții, cu o cerere în garanție sau în despăgubire.

Or, în speță este vorba de un conflict de muncă, situație în care, ținând cont de natura raporturilor existente între cele două instituții publice - Ministerul Public, Parchetul de pe lângă ÎCCJ și Ministerul Economiei și Finanțelor - este exclusă posibilitatea formulării unei cereri de chemare în garanție, întemeiată pe disp.art. 60 Cod pr.civilă, astfel încât cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor nu poate fi primită într-un proces ca cel de față, acest minister neavând calitate procesuală pasivă.

Pe cale de consecință, Curtea a apreciat excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor, prin P ca întemeiată, motiv pentru care a admis-o și a respins cererea de chemare în garanție a acestuia ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei, Curtea a reținut următoarele:

Potrivit disp. art. 23 alin.(3) din Legea 19/2000, așa cum a fost modificat de Legea 250/2007, baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie venitul brut realizat lunar.

Ordinul nr.680/2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000, stabilește la pct.19 de la Secțiunea " Dispoziții generale( Capitolul I din lege) a Capitolului " Contribuția de asigurări sociale "că prin sintagma venitul brut realizat lunar se înțelege venitul brut în bani, achitat din fondul de salarii, reprezentând: a) salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal și suplimentar potrivit formei de salarizare aplicate, inclusiv indemnizațiile de conducere, salariile de merit, indexări, compensări și alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază; b) sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu, plătite pentru: condiții deosebite de muncă (condiții grele, periculoase, nocive, penibile); activitate desfășurată în mediul rural, în zone izolate; activitate desfășurată de nevăzători; munca prestată în schimbul de noapte; îndeplinirea unor sarcini, activități și responsabilități suplimentare funcției de bază; sporul de fidelitate și altele asemănătoare; - g) alte adaosuri la salarii, aprobate prin lege sau stabilite prin contractele individuale ori colective de muncă (bonusuri, compensații, indemnizația pentru concediul de odihnă neefectuat, ajutoare, precum și alte sume, reprezentând venituri curente sau aferente perioadelor anterioare, inclusiv cele achitate în lunile în care asigurații beneficiază de prestații de asigurări sociale fără a avea zile lucrate sau nu au fost prezenți la serviciu etc).

Modificările operate prin OUG 91/2007 și pentru care s-a stabilit ca dată de intrare în vigoare 1.01.2008, nu privesc baza de calcul a contribuției de asigurări sociale în sensul plafonării acesteia la 5 salarii medii brute până la 1.01.2008, astfel că în mod corect s-a procedat la reținerea contribuției de asigurări sociale prin raportarea la veniturile brute lunare ale reclamantului la momentul plății diferențelor salariale din hotărâri judecătorești și nu raportat la perioada pentru care se cuveneau respectivele drepturi salariale, așa cum susține în mod nejustificat reclamantul că trebuia procedat.

A mai apreciat Curtea, că nu se poate reține existența unei discriminări în sensul disp.OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare, după cum pretinde reclamantul, câtă vreme acesta nu se află într-o situație comparabilă cu cei pentru care drepturile salariale s-au născut și au fost încasate efectiv anterior datei de 1.08.2007, neputându-se vorbi, pentru aceleași considerente, nici de o încălcare a Protocolului nr.12 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care interzice discriminarea cu referire la exercitarea oricărui drept prevăzut de lege.

Pentru considerentele mai sus arătate, Curtea a apreciat acțiunea reclamantului ca neîntemeiată, motiv pentru care a respins-

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o ca netemeinică și nelegală pentru următoarele considerente:

Prima critică învederează faptul că cererea de chemare în judecată se întemeiază pe prevederile art. 15 alin. 2 din Constituție, care consacră principiul neretroactivității legii dar și pe prevederile Legii nr. 19/2000, în vigoare în perioada 2003-2008, care prevedeau că pentru drepturile salariale născute în acea perioadă salariatul datorează pentru asigurările sociale de stat o contribuție de 9,5% calculată la un cuantum maxim de 5 salarii medii pe economie.

Cu ocazia executării procentului de 27,5% din drepturile salariale prevăzute în sentințele menționate în cererea de chemare în judecată, Departamentul economico-financiar și administrativ al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, pe baza indicațiilor date de forul superior, a reținut un spor de 9,5 % reprezentând contribuția de asigurări sociale, deși pe toată perioada trecută pentru care recurenta a încasat aceste drepturi a plătit contribuția de 9,5% la plafonul maxim prevăzut de legea în vigoare la data nașterii dreptului său salarial revendicat.

Reținerea sumelor de bani aferente procentului de 9,5 % a fost aplicată astfel retroactiv, încălcându-se un drept constituțional, Curtea de APEL PLOIEȘTI pronunțând o hotărâre nelegală.

A doua critică invocată evidențiază faptul că recurentul a fost discriminat în raport cu ceilalți cetățeni ai țării, care pentru drepturile lor salariale născute și încasate anterior datei de 1.08.2007 au achitat contribuția socială de 9,5% doar pentru venituri până la limita a 5 salarii medii.

Recurentul a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.

Intimatul a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, întrucât instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat după cum urmează:

Instanța de fond a aplicat în mod corect dispozițiile legale atunci când a pronunțat hotărârea criticată, întrucât în speță a făcut aplicabilitatea dispozițiilor art. 23 alin.3 din Legea nr. 19/2000 modificată prin Legea nr. 250/2007 și a ordinului nr. 680/2007 pentru modificarea normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/200 care au stabilit odată cu intrarea în vigoare a modificărilor operate prin nr.OUG 91/2007 că baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale nu mai privește și plafonarea acestora la 5 salarii medii brute.

Referitor la cea de a doua critică vizând existența unei discriminări în sensul nr.OUG 137/200 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, așa cum invocă recurentul, instanța de recurs, constată că această critică este nefondată, că în fapt nu i-a fost încălcat niciun drept fundamental care să evidențieze o dicriminare, motiv pentru care în baza art. 312 alin.1 Cod pr.civilă, instanța va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, cu sediul în municipiul P,-, jud. P, împotriva sentinței civile nr. 15 din 15 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu sediul în municipiul B, Bulevardul, nr. 14, sector 5 și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, cu sediul în municipiul P,-, jud. P și intimatul-pârât chemat în garanție Ministerului Economiei și Finanțelor, cu sediul B,-, sector 5.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 27 aprilie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Valentin Niță, Urlețeanu Alexandrina Afrodita Giurgiu

- - - - -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.

2 ex./29.04.2009

dosar fond.- - Curtea de APEL PLOIEȘTI

judecători fond-;

-,

operator de date cu caracter personal

număr notificare 3120/200

Președinte:Valentin Niță
Judecători:Valentin Niță, Urlețeanu Alexandrina Afrodita Giurgiu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 847/2009. Curtea de Apel Ploiesti