Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 94/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.94/CM
Ședința publică din 23 februarie 2010
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Răzvan Anghel
JUDECĂTOR 2: Maria Apostol
JUDECĂTOR 3: Jelena Zalman
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de recurentul pârât PRIMARUL COMUNEI DE, cu sediul în de, județul T, împotriva sentinței civile nr.1805/07.10.2009 pronunțate de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant SINDICATUL, cu sediul în comuna B-, județul T și sediul procesual ales la.CARTEL, în T,-, județul T, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu disp.art.87 și urm.cod pr.civilă.
În referatul oral asupra cauzei, grefierul de ședință învederează instanței că la data de 17.02.2010 s-au depus de către recurenta pârâtă înscrisurile solicitate de instanță, iar la data de 18.02.2010, intimatul reclamant a depus precizări la recurs, însoțite de înscrisuri.
După referatul grefierului de ședință;
Instanța având în vedere că nu sunt motive de amânare, constată cauza în stare de judecată și luând act că prin cererea de recurs s-a solicitat judecata în lipsă, conf.art.242 pct.2 cod pr.civilă, rămâne în pronunțare asupra recursului de față.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Tulcea, introdusă la data de 17 iunie 2009, Sindicatul, în numele membrilor săi, personal contractual în cadrul Primăriei Comunei de:, și, a chemat în judecată pe Primarul Comunei de - pentru a fi obligat la plata drepturilor salariale prevăzute la art. 13 alin. 3 din Contractul colectiv de muncă 2008 neacordate, sume actualizate cu indicele de inflație, cu plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea cererii, s-a arătat că aceștia sunt angajați cu contract individual de muncă în cadrul aparatului propriu al Primăriei de; că, la data de 10 decembrie 2007, primarul, în calitate de angajator și Sindicatul a încheiat Acordul colectiv /contractul colectiv de muncă la nivel de instituție pentru o perioadă de un an, începând cu 1 ianuarie 2008.
S-a mai arătat că art. 13 alin. 3 din acest contract prevedea acordarea cu prilejul sărbătorilor de Paști și de Cau nei prime în sumă de 400 lei pentru fiecare eveniment, drepturi salariale ce nu au fost plătite; că acest acord/contract a fost înregistrat la. T sub nr. 4067/10 decembrie 2007 fără obiecțiuni, iar bugetul local pentru anul 2008 în care sunt prevăzute sumele reprezentând drepturile prevăzute în Acordul colectiv de muncă 2008 fost aprobat de către Consiliul Local prin nr. 13 din 29 februarie 2008, hotărârea devenind definitivă și obligatorie, instituția prefectului neexercitând la efectuarea controlului legalității acestei acțiuni în anulare.
În continuare, s-a susținut că în mod imperativ, art. 232 alin.1 din Codul Muncii și art. 30 din Legea nr. 130/1996, prevăd obligativitatea părților în executarea Contractului Colectiv de Muncă, iar art. 28 alin. 1 din nr.HG 833/2007, prevede obligația executării acordului colectiv de muncă pentru ambele părți; că puterea de lege a / 2008 se fondează și pe Hotărârea Consiliului Local de nr. 13/2008 prin care, inclusiv sumele atacate pentru drepturile angajaților prevăzute la art. 13 din acord/contract sunt aprobate, temeiul acestor drepturi fiind în conformitate cu dispozițiile art. 155 din Codul Muncii completat cu prevederile art. 12 din nr.OG 20/2007.
S-a mai arătat că, plata drepturilor salariale se face, potrivit art. 156 din Codul Muncii, înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorilor, primarul, în calitate de executant al hotărârilor Consiliului Local fiind ținut să facă plata sumelor prevăzute în contractul colectiv de muncă și în bugetul anual al instituției.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 130/1996, Codului Muncii, nr.OG 10/2007, Legii nr. 215/2001, Legii nr. 273/2006, și a depus în susținerea cererii tabel nominal cu cererea de reprezentare a membrilor de sindicat, nr. 13/2008 cu anexe, M/M - 2008.
Printr-o cerere introdusă la data de 2 iulie 2009, Sindicatul a precizat că solicită plata drepturilor salariale pentru perioada 1 decembrie 2007 - 30 noiembrie 2008.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare.
Prin sentința civilă nr. 1805/07.10.2009 pronunțată de Tribunalul Tulceas -a admis acțiunea și a fost obligat pârâtul Primarul Comunei de - Județ T, să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând prima de C și prima de Paști, în cuantum de câte 400 lei pentru fiecare eveniment, corespunzător perioadei 1 decembrie 2007 - 30 noiembrie 2008, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în esență următoarele:
Reclamanții sunt angajați cu contract individual de muncă (personal contractual) în cadrul aparatului propriu al Primăriei de.
La data de 10 decembrie 2007, părțile au încheiat contractul de muncă pentru personalul contractual din aparatul propriu al Primăriei de, pe durata de 1 an, contract în care, la art. 13 alin. 3 se prevede că pentru sărbătorile de C și Paști salariații contractuali vor beneficia de o primă de 400 lei.
Contractul colectiv de muncă a fost înregistrat la. T sub nr. 18071 din 18 decembrie 2007.
Prin Hotărârea nr. 13, Consiliul Local de a aprobat bugetul propriu de venituri și cheltuieli, bugetul de venituri și cheltuieli al activităților autofinanțate integral sau parțial din venituri proprii și bugetul de venituri și cheltuieli în afara bugetului propriu.
Așa fiind, văzând că părțile, de comun acord, au prevăzut în contractul colectiv de muncă 2008, plata drepturilor salariale pretinse de personalul contractual reclamant în cauză, văzând pasivitatea pârâtului care nu a formulat întâmpinare și nu și-a făcut nicio apărare în cauză, având în vedere și dispozițiile art. 156 din Codul Muncii, urmează a admite acțiunea și a obliga pârâtul să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând prima de C și prima de Paști în cuantum de câte 400 lei pentru fiecare eveniment, corespunzător perioadei 1 decembrie 2007 - 30 noiembrie 2008, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs pârâtul. În motivarea acestuia a arătat că a emis dispoziția nr. 169/03.04.2009 prin care a dispus sistarea plății drepturilor pretinse în cauză, în conformitate cu decizia nr. 4/2009 a Curții de Conturi T, precum și recuperarea sumelor plătite în temeiul contractului colectiv de muncă, întrucât neluarea acestei măsuri constituie infracțiune.
Intimații au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului. În motivare au reiterat susținerile din cererea introductivă și arătat în plus că dispoziția nr.169/03.04.2009 emisă de primar a fost anulată prin nr. 1814/07.10.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea, sentință pe care au anexat-o în copie.
Părțile nu au solicitat administrarea altor probatorii.
La solicitarea instanței, recurentul a depus documentația care a stat la baza emiterii dispoziția nr. 169/03.04.2009, respectiv actele întocmite de Curtea de Conturi.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a susținerilor părților, a prevederilor legale aplicabile și a probatoriului administrat în cauză, în conformitate cu art. 3041Cod.pr.civ. Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Mai întâi, se constată că Decizia nr. 4/2009 a Curții de Conturi - Camera de conturi T nu se referă la drepturile pretinse de reclamanți prin prezenta acțiune.
Astfel, în cuprinsul constatărilor făcute, decizia se referă la: drepturi pentru menținerea sănătății și asigurarea protecției personalului, drepturi pentru o ținută decentă și asigurarea unei imagini corespunzătoare în raport cu publicul și instituțiile cu care colaborează, acordarea de tichete de vacanță și tichete cadou unor categorii de personal.
Prin această decizie s-a stabilit obligația primăriei de a "stabili întinderea prejudiciului creat prin plata unor drepturi speciale și sporuri fără ca acestea să fie prevăzute de legislația în vigoare sau fără respectarea condițiilor în care acestea puteau fi acordate" și de a "dispune măsurile cuvenite pentru recuperarea acestuia", de a "suspenda plata drepturilor speciale și sporurilor nelegale pentru anul 2009 și în continuare" (punctul 2) și "de a stabili întinderea prejudiciului creat prin acordarea, în anul 2008, de tichete cadou funcționarilor publici și cadrelor didactice" și de a "dispune măsurile cuvenite pentru recuperarea acestuia" (punctul 6). Punctele 3, 4 și 5 din decizie se referă la nereguli privind plata contribuției la fondul asigurărilor sociale de sănătate.
Așadar, decizia Curții de Conturi nu se referă la prima de C și prima de Paști, pretinse de reclamanți și nici la perioada 1 decembrie 2007 - 30 noiembrie 2008, pentru care reclamanții pretind aceste drepturi, controlul Camerei de conturi T pentru anul 2008 vizând doar tichetele cadou acordate funcționarilor publici și cadrelor didactice.
Aceeași situație rezultă și din procesul - verbal de constatare din 27.02.2009 întocmit de Camera de conturi T, în care se face referire la drepturile acordate conform art. 13 alin. 4 din contractul colectiv de muncă iar nu la cele prevăzute de art. 13 alin. 3 din contractul colectiv de muncă, precum și la tichetele cadou.
Cu toate acestea, prin Dispoziția nr. 169/03.04.2009, primarul Comunei de a dispus sistarea începând cu 01.02.2009 a plății tuturor drepturilor personalului din cadrul aparatului de specialitate al primăriei acordate conform contractului colectiv de muncă, inclusiv a celor prevăzute la art.13 din contractul colectiv de muncă.
Pe de altă parte, prin sentința civilă nr. 1879/09.10.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în procedura contenciosului administrativ, s-a anulat dispoziția nr. 169/03.04.2009 emisă de primarul Comunei de în ceea ce privește prevederile art. 1 și 2. Sentința a devenit irevocabilă urmare a respingerii recursului prin decizia civilă nr. 94/CA/15.02.2010 pronunțată de Curtea de Apel Constanța.
De asemenea, prin sentința civilă nr. 1814/07.10.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, s-a anulat dispoziția nr. 169/03.04.2009 emisă de primarul Comunei de în ceea ce privește prevederile art. 1 și 2, la cererea reclamanților din prezenta cauză.
Drepturile pretinse de reclamanți în prezenta cauză sunt cuprinse în contractul colectiv de muncă înregistrat la. T sub nr. 18071 din 18 decembrie 2007, fiind prevăzute de art. 13 alin. 3.
Conform art.1 alin. 1 din Legea nr. 130/1996, contractul colectiv de muncă este convenția încheiată între patron sau organizația patronală, pe de o parte, și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă. Apoi, art. 9 di aceeași lege stabilește că prevederile contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toți salariații din unitate, indiferent de data angajării sau de afilierea lor la o organizație sindicală din unitate. De asemenea, în conformitate cu art.30(1) din această lege, executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți.
Potrivit art. 236 alin. 4 Codul Muncii, contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților.
În cauză nu s-au învederat motive de nelegalitate a contractului colectiv de muncă iar acesta nu a fost anulat printr-o hotărâre judecătorească în condițiile art. 24 alin.2 din Legea nr. 130/1996, astfel încât acesta a produs efecte între părți în perioada pentru care se solicită drepturile de către reclamanți.
Ca urmare, neplata acestor drepturi contravine obligațiilor asumate de pârât prin contractul colectiv de muncă și nu are justificare.
Rezultă astfel că soluția instanței de fond este corectă.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 312 Cod.pr.civ. se va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil formulat de recurentul pârât PRIMARUL COMUNEI DE, cu sediul în de, județul T, împotriva sentinței civile nr.1805/07.10.2009 pronunțate de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant SINDICATUL, cu sediul în comuna B-, județul T și sediul procesual ales la.CARTEL, în T,-, județul T, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23.02.2010.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:;
Tehnored.dec.Jud.- /22.03.2010
Tehnored.disp.gref.RD/2ex/23.03.2010
Președinte:Răzvan AnghelJudecători:Răzvan Anghel, Maria Apostol, Jelena Zalman
