Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 978/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA DE CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.978
Ședința publică din data de 6 iunie 2008
PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu
JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Ioana
: - -
Grefier: -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SC SA B, cu sediul social în B, str.ral -, nr.11 bis, sector 1 și domiciliul procesual ales în B,-,.3,.7, sector 1 la Cabinet de Avocatură & Asociații, împotriva sentinței civile nr.357 din 4 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, domiciliat în P,-,.113,.A,.3, județul P, G, domiciliat în - Scăieni, Cartier, nr.20, județul P, domiciliat în - Scăieni, Intrarea Pieții, nr.4,.6,.1, județul P, domiciliat în comuna, sat, nr.16, județul P, -, domiciliat în comuna, sat, nr.217, județul P, domiciliat în comuna, sat, nr.331 A, județul P, domiciliat în comuna, sat, nr.311, județul P, domiciliat în - Scăieni, Intrarea Pieții, nr.3,.12 B,.A,.3,.15, județul P, domiciliat în comuna, sat, nr.8, județul P, G, domiciliat în - Scăieni, Calea, nr.41,.4 A,.1,.5, județul P, domiciliată în comuna, județul P, domiciliat în comuna, sat, nr.173, județul P, domiciliat în comuna, sat u, nr.342 A, județul P, domiciliat în comuna G, sat F, județul P, domiciliat în comuna, sat, județul P, domiciliat în - Scăieni, Intrarea, nr.1,.24,.B,.29, județul P, -, domiciliat în - Scăieni, Cartier, nr.17, județul P, -, domiciliată în, str.- de, -, domiciliată în V de M,- bis, județul P, domiciliat în, sat, nr.432, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: pentru recurenta-pârâtă SC SA, avocat G din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale nr.146/2008, pentru intimații-reclamanți avocat din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale nr.4/2008.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință publică că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru, iar prin cererea introductivă s-a solicitat de către reclamanți judecarea cauzei în lipsă.
Avocat pentru recurenta-pârâtă SC SA depune la dosar, în copie, adresa nr. 1231 din 17 martie 2008 a Direcției de Protecție Socială a Municipiului B - Biroul Legislație Salarizare, Conflicte și Contracte Colective de Muncă, Hotărârea Comisiei Paritare a SC SA din data de 31 martie 2008 înregistrată de, sub numărul 46/01.04.2008 și de SC SA sub numărul 12093/01.04.2008, adresa SC SA. - Departamentul Resurse Umane, înregistrată sub numărul 938 din 01.04.2008, Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010, certificat de înregistrare mențiuni, eliberat la data de 4 aprilie 2008 de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București nr. J -, privind înregistrarea modificării actului constitutiv al SA și încheierea de ședință nr. 28702/02.04.2008 pronunțată de Tribunalul București în dosarul -/2008. Precizează că în prezent societatea recurentă și-a schimbat denumirea, astfel cum rezultă din actele depuse la dosar în ședința publică de astăzi, în SA și declară că alte cereri nu mai are de formulat, solicitând acordarea cuvântului în fond.
Avocat depune la dosar pentru intimații-reclamanți, concluzii scrise, învederează că are cunoștință de înscrisurile depuse în ședința publică de astăzi de recurentă și declară că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea ia act că denumirea actuală a societății recurente este SA, iar față de actele și lucrările dosarului, având în vedere declarația părților că nu mai au alte cereri de formulat, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Avocat G având cuvântul, susține cele 3 motivele de recurs formulate în scris la dosarul cauzei arătând în esență următoarele:
Tribunalul Prahova prin sentința recurată a reținut faptul că pârâta nu a făcut dovada plății către reclamanți a suplimentărilor salariale de C și de Paște. Criticile se întemeiază pe inexistența dreptului subiectiv la acordarea primelor de Paște și de C după ce în 2003 părțile Contractului Colectiv de muncă au hotărât includerea acestora în salariul de bază al fiecărui salariat.
Prin soluția instanței de fond de acordare a acestor prime s-a făcut o aplicare și interpretare greșită a legii.
Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, iar în subsidiar admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței în sensul reducerii drepturilor salariale, iar în ce privește pe intimații-reclamanți G și nu li se cuvin și drepturile salariale reprezentând prima de C pe 2007. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimații reclamanți solicită respingerea recursului ca nefondat, potrivit concluziilor scrise, menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond, cu precizarea că pentru cei doi intimați-reclamanți G și nu s-a solicitat decât prima de Paște 2007 și nu de C 2007. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
1. Prin cererea înregistrată la nr- pe rolul Tribunalului Prahova, reclamanții, G, -, și au chemat în judecată pe pârâta SC SA B, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 3937,35 lei pentru fiecare reclamant, din care 3501,50 lei reprezentând prime de Paște și C pe perioada 2004-2005 și 435,85 lei cu titlu de daune, beneficiu de care au fost lipsiți prin neplata la timp a sumei în raport de rata inflației.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că au fost salariații pârâtei, la punctul de lucru, iar raporturile sale de muncă cu pârâta au încetat ca urmare a disponibilizărilor colective din decembrie 2005.
Au mai susținut reclamanții că potrivit prevederilor contractului de muncă, beneficiau, pe lângă salariul de bază pentru munca prestată, de toate drepturile salariale acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de societate și deși contractul colectiv de muncă prevedea obligațiile pentru anii 2004-2005, nu au beneficiat de suplimentările salariale de C și de Paște prevăzute de art.168 alin.1, care se ridică la suma de 3937,35 lei.
În drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe disp.art.166, art.269 Codul muncii și art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul societății în anii 2004-2005.
Ulterior, reclamanții și-au precizat acțiunea în sensul că înțeleg să-și mărească câtimea pretențiilor, solicitând plata sumei de 4071,53 lei pentru fiecare dintre reclamanți, din care 3501,50 lei prime 2004-2005 și primă Paște 2005 și 570,03 lei reprezentând indicele de inflație de la data scadenței până la data de 31.12.2007, conform tabelului de calcul anexat.
Pârâta SA Baf ormulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, iar pe fond a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii, susținând că drepturile salariale s-au introdus în salariul de bază al fiecărui salariat începând cu anul 2003, aceasta fiind voința părților contractante la momentul negocierilor colective.
2. Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Prahova, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC SA B, solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să oblige pârâta la plata sumei de 3937,35 lei din care 3501,50 lei prime Paște și C pentru anii 2004-2005 și 435,85 lei cu titlu de daune, beneficiu de care a fost lipsit reclamantul prin neplata la timp sumei în raport cu rata inflației.
Ulterior, reclamantul a formulat o precizare - cerere de majorare a câtimii drepturilor prin care a solicitat obligarea pârâtei să-i plătească suma totală de 4071,53 lei din care 3501,50 lei prime C 2004-2005 și Paște 2005 și 570,03 lei reprezentând reactualizarea sumei cu indicele de inflație de la data scadenței și până la 31.12.2007.
3. Prin cererea înregistrată sub nr- tot pe rolul Tribunalului Prahova, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC SA B solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 8767,5 lei din care 8151,5 lei prime Paște și C pe perioada 2004-2007 și 616 lei daune, beneficiu de care a fost lipsit prin neplata la timp a sumei în raport de rata inflației.
4. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamanta - a chemat în judecată pe pârâta SC SA B solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 8767,5 lei din care 8151,5 lei prime Paște și C pe perioada 2004-2007 și 616 lei daune, beneficiu de care a fost lipsit prin neplata la timp a sumei în raport de rata inflației.
5. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC SA B solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 3937,35 lei din care 3501,50 lei prime Paște și C pe perioada 2004-2005 și 435,85 lei daune, beneficiu de care a fost lipsit prin neplata la timp a sumei în raport de rata inflației.
6. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamanta - a chemat în judecată pe pârâta SC SA B solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 3937,35 lei din care 3501,50 lei prime Paște și C pe perioada 2004-2005 și 435,85 lei daune, beneficiu de care a fost lipsită prin neplata la timp a sumei în raport de rata inflației.
7. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamanții G, și au chemat în judecată pe pârâta SC SA B solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 3937,35 lei pentru fiecare reclamant din care 3501,50 lei prime Paște și C pe perioada 2004-2005 și 435,85 lei daune, beneficiu de care au fost lipsiți prin neplata la timp a sumei în raport de rata inflației.
În motivarea acțiunilor, reclamanții au arătat că au fost salariații pârâtei, ia potrivit prevederilor contractului de muncă, beneficiau, pe lângă salariul de bază pentru munca prestată, de toate drepturile salariale acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de societate și deși contractul colectiv de muncă prevedea obligațiile pentru anii 2004-2007, nu au beneficiat de suplimentările salariale de C și de Paște prevăzute de art.168 alin.1, care se ridică la suma indicată de fiecare reclamant în parte, în acțiune.
Și în dosarele nr-, -, -, -, - și nr- pârâta SA Baf ormulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, iar pe fond a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii, susținând că drepturile salariale s-au introdus în salariul de bază al fiecărui salariat începând cu anul 2003, aceasta fiind voința părților contractante la momentul negocierilor colective.
În ședința publică din data de 4.02.2008, în baza disp.art.164.civilă, instanța a dispus conexarea dosarelor nr-, -, -, -, - și nr- la dosarul nr-.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr.357 din 4 februarie 2008 Tribunalul Prahovaa respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtă, a admis acțiunile conexe așa cum au fost precizate și a obligat pârâta să plătească reclamanților, -, G, și suma de 3501,50 lei pentru fiecare, reprezentând prime de Paște și de C pe perioada 2004-2005, precum și suma de 8151,5 lei către fiecare dintre reclamanții, reprezentând prime de Paște și C pentru perioada 2004-2007, sume ce urmează a fi reactualizate în funcție de indicele de inflație începând cu data scadenței și până la plata efectivă.
De asemenea, pârâta a mai fost obligată și la câte 300 lei cheltuieli de judecată către reclamanții, -, -, și și la câte 100 lei către reclamanții, și, cu același titlu.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtă este neîntemeiată deoarece acțiunile au fost formulate în cadrul termenului legal de prescripție de 3 ani prevăzut de art.283 alin.1 lit.c din Codul muncii.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că reclamanții au fost încadrați la societatea pârâtă, raporturile de muncă ale acestora încetând ca urmare a disponibilizărilor colective.
S-a mai arătat că art.168 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pentru anul 2004 prevede dreptul angajaților societății pârâte de a beneficia, cu prilejul sărbătorilor de Paște și C, de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SC SA, iar alin.2 al art.168 statuează că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
De asemenea, s-a reținut că suplimentările salariale prevăzute la alin.1 al art.168 din Contractul colectiv de muncă au fost menținute în contractele colective de muncă aplicabile la nivelul societății pârâte pe anii 2004, 2005, 2006 și 2007.
Coroborând disp. art.168 din Contractul colectiv de muncă pentru anul 2004 cu cele ale art.168 din Contractul colectiv de muncă pe anii 2005-2007, tribunalul a apreciat că părțile semnatare au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor prevăzute de art.1 al aceluiași articol din Contractul colectiv de muncă și în cuprinsul anilor 2004, 2005, 2006, 2007, suplimentările fiind introduse în salariul de bază al fiecărui salariat numai pentru anul 2003.
A mai constatat instanța de fond că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau potrivit art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă și nu a făcut dovada plății către reclamanți a acestor suplimentări salariale de C și de Paște pentru perioada în discuție, motiv pentru care, în baza art.161 alin.1 din Codul muncii, acțiunile conexe precizate au fost admise în sensul celor sus arătate.
Împotriva sentinței primei instanțe a declarat recurs, în termen legal, pârâta SC SA B, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Susține recurenta că în mod greșit au fost admise acțiunile conexe însușindu-se eronat raționamentul intimaților-reclamanți.
Astfel, instanța de fond a reținut că nu au fost dovedite afirmațiile recurentei-pârâte referitoare la includerea în salariu a suplimentărilor salariale, însă se susține că recurenta-pârâtă nu trebuia să facă dovadă acordării sumelor solicitate față de apărările acesteia legate de dreptul subiectiv căruia trebuia să-i corespundă pretinsa obligație de plată a primelor de Paște și C, drept ce nu mai există întrucât aceasta a fost voința comună a părților.
Se arată în continuare că suplimentările salariale prevăzute la art.168 alin.1 au fost incluse în salariile de bază ale salariaților începând cu anul 2003, au fost menținute și indexate în anii 20004 - 2007, la aceste creșteri salariale aplicându-se și sporurile stabilite prin contractul colectiv de muncă pentru 2004 - 2007, salariații beneficiind efectiv de aceste suplimentări salariale aferente sărbătorilor de Paște și de C, care au fost primite lunar împreună cu drepturile salariale lunare.
Tribunalul, arată recurenta, s-a rezumat la a deduce îndreptățirea reclamanților, din analiza literală a textului art.168 din CCM, folosind argumentul per a contrario.
Se mai învederează că venind în interpretarea disp.art.168 din CCM, comisia paritară, în care salariații au fost legal reprezentanți, a statuat că începând cu anul 2003, având în vedere că primele au fost incluse în salariile de bază ale angajaților, părțile contractului au înțeles că prevederile art.168 alin.1 au rămas fără obiect, luând în considerare faptul că primele nu mai erau individualizate în mod distinct, ci erau parte a salariului de bază, ca întreg, și astfel, negocierile colective anuale au privit exclusiv majorarea salariului de bază, ca întreg, așa cum acesta a rezultat după data includerii primelor în salariu.
Arată recurenta-pârâtă că este greu de imaginat că într-o problemă generală ca cea de față, Federația Sindicatelor Libere nu ar fi reacționat, cerând resp.ectarea contractului colectiv de muncă, care în realitate nu fusese cu nimic încălcat, salariații fiind reprezentați în cadrul tuturor negocierilor de către Federația Sindicatelor Libere, acesta fiind și cazul întrV. comisiei paritare a SC SA, menită să lămurească pe deplin situația primelor solicitate doar printr-o interpretare denaturată a art.168 din contractul colectiv de muncă, iar hotărârea Comisiei paritare din data de 06.11.2007 are putere obligatorie atât pentru societate, cât și pentru salariați.
Se arată în continuare că dreptul subiectiv căruia trebuie să îi corespundă pretinsa obligație de plată a primelor de Paște și de C nu mai există, întrucât aceasta a fost voința comună a părților, ca expresie a aplicării și respectării CCM, opinia comisiei paritare fiind consființită în contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, care prevede, la art.176 alin.6 că "fiecare din adaosurile de mai sus se acordă în condițiile în care, prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea lui în salariul de bază".
Un alt motiv de recurs vizează greșita acordare a sumelor solicitate prin raportarea la valoarea unui salariu mediu brut în condițiile în care, în mod corect trebuia avută în vedere acordarea unui salariu de bază mediu, conform adresei nr.938/1.04.2008 depusă în copie, la dosar, în recurs, de către recurentă, cele două noțiuni fiind distincte.
O ultimă critică vizează greșita acordare către intimații-reclamanți și și a primei aferente Cului pe anul 2007.
S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond respingerea acțiunilor conexe, iar în subsidiar, modificarea în parte a sentinței în sensul reducerii drepturilor acordate.
Intimații-reclamanți, prin apărător, au depus la doar concluzii scrise, prin care au solicitat respingerea recursului pârâtei ca nefondat.
În recurs au fost depuse la dosar o serie de înscrisuri, în copie, din partea recurentei.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează:
Textul art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă la nivel de societate, valabil pe perioada în discuție în cauză, încheiat între SC SA și salariați, reprezentanți de, a rămas neschimbat, prin acest articol stabilindu-se că salariații SA vor beneficia, cu ocazia sărbătorilor de Paște și C, de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe societate.
Faptul că în anul 2003 aceste suplimentări au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat nu poate justifica respingerea acțiunilor conexe, câtă vreme prin acțiunile de față s-a solicitat obligarea pârâtei la plata suplimentărilor salariale către reclamanți cuvenite pe o perioadă ulterioară, conform art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă, iar conținutul art.168 alin.1 a rămas același în toată această perioadă, nerenunțându-se la acest articol deși contractul colectiv de muncă a fost modificat prin acte adiționale succesive, lucru care s-ar fi întâmplat, în mod logic, dacă nu se mai intenționa acordarea suplimentărilor salariale respective pe anii următori anului 2003.
Primele de C și de Paște pe perioadele solicitate nu au fost incluse nici în salariul de bază al intimaților-reclamanți, pe anii respectivi, nefăcându-se o asemenea dovadă de către recurenta-pârâtă, căreia, în calitate de angajator, îi revenea sarcina probei, conform art.287 Codul muncii și, în plus, dacă așa ar fi stat lucrurile, ceea ce în speță nu s-a dovedit, este evident că în contractele colective de muncă valabile pe anii 2004 - 2007 s-ar fi menționat expres că pentru anii respectivi, suplimentările de la alin.1 al art.168 privind primele de Paște și de C, vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, lucru ce nu s-a întâmplat.
În raport de cele mai sus arătate, Nota comisiei paritare a SC SA, formată din reprezentanți ai societății și ai, prin care s-au adus precizări asupra interpretării art.168 alin.1 și 2 din contractul colectiv de muncă înregistrat la - municipiul B sub nr.9002/31.10.2003, așa cum a fost modificat prin actele adiționale încheiate în perioada 2004-2007, de care se prevalează recurenta, nu poate constitui un argument pentru respingerea acțiunilor conexe, câtă vreme recurenta nu a dovedit că primele de C și Paște pe anii 2004-2007, prevăzute de art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă valabil pe acești ani, ar fi fost acordate reclamanților prin includerea acestor prime în salariul de bază al acestora pe anii respectivi.
Recurenta invocă punctul II al Notei întocmită de comisia paritară, însă la punctul I alin.1 din aceeași notă se menționează că interpretarea art.168 alin.1 și 2 din contract, conform voinței părților la semnarea acestuia, este după cum urmează: "începând cu anul 2003, până la data la care părțile convin în mod expres altfel, suplimentările salariale menționate la alin.1 al art.168 (denumite și "prime") vor fi incluse în salariul lunar de bază al angajaților și vor fi acordate angajaților sub această formă".
De asemenea, prin adresa înregistrată sub nr.4209/6.11.2007 Comisiei paritare a societății-recurente către toate structurile teritoriale ale societății, s-a comunicat acestora că părțile semnatare confirmă faptul că, în redactarea art.168 alin.1 și 2, la momentul negocierilor colective voința comună a părților a fost aceea ca începând cu anul 2003 primele de Paște și de C să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat SC SA.
Or, așa cum s-a arătat mai sus, în cauză nu s-a făcut dovada includerii primelor respective în salariile de bază ale reclamanților pe perioada în discuție în cauză.
În acest context, nici dispozițiile art.176 alin.6 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură invocate de recurentă, nu pot conduce la concluzia netemeiniciei acțiunilor reclamanților și respingerii acestora.
Înscrisul nou depus la dosar în recurs de către recurentă, respectiv adresa nr.938/1.04.2008 a recurentei cătrer societatea civilă de avocați care o reprezintă în cauză, nu poate fi avută în vedere în condițiile în care din conținutul acesteia nu rezultă niciun criteriu în raport de care a fost stabilită de către recurentă, în mod unilateral, valoarea acestui salariu, pe fiecare an - constatându-se de exemplu, că în cursului anului 2004 valoarea salariului de bază indicat de recurentă este mai mic decât în anul 2003 - neprezentându-se nici valoarea acestui salariu în lunile anterioare celor în care trebuia acordată prima de C și de Paște, conform celor statuate de comun acord de către părțile semnatare ale CCM, astfel că nici cel de-al doilea motiv de recurs nu este întemeiat.
Nici ultima critică din recurs nu poate fi primită, câtă vreme se constată că suma de 8151,50 lei acordată prin sentința atacată intimaților și nu cuprinde, potrivit calculului indicat de aceștia în acțiunile formulate, și prima de C pe anul 2007, care nu a fost solicitată, suma corespunzând numai primelor de Paște pe anii 2004-2007 și C pe anii 2005,2006, care totalizează 8151,50 lei.
Concluzionând, pentru considerentele mai sus arătate, Curtea privește recursul ca nefondat, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă îl va respinge ca atare, sentința atacată fiind legală și temeinică, decurgând dintr-o corectă interpretare a probelor administrate și aplicare a dispozițiilor legale, în cauză nefiind incidente niciunele din motivele de modificare a sentinței indicate de recurentă în motivarea recursului.
Urmează a se lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată de către intimați.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SA, fostă SC SA, cu sediul în municipiul str. - -, nr. 11 Bis, sector 1 și domiciliul procesual ales la sediul " și Asociații", din B,-,.3,.7, sector 1 împotriva sentinței civile nr. 357 din 4 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, domiciliat în P,-,.113,.A,.3, județul P, G, domiciliat în - Scăieni, Cartier, nr.20, județul P, domiciliat în - Scăieni, Intrarea Pieții, nr.4,.6,.1, județul P, domiciliat în comuna, sat, nr.16, județul P, -, domiciliat în comuna, sat, nr.217, județul P, domiciliat în comuna, sat, nr.331 A, județul P, domiciliat în comuna, sat, nr.311, județul P, domiciliat în - Scăieni, Intrarea Pieții, nr.3,.12 B,.A,.3,.15, județul P, domiciliat în comuna, sat, nr.8, județul P, G, domiciliat în - Scăieni, Calea, nr.41,.4 A,.1,.5, județul P, domiciliată în comuna, județul P, domiciliat în comuna, sat, nr.173, județul P, domiciliat în comuna, sat u, nr.342 A, județul P, domiciliat în comuna G, sat F, județul P, domiciliat în comuna, sat, județul P, domiciliat în - Scăieni, Intrarea, nr.1,.24,.B,.29, județul P, -, domiciliat în - Scăieni, Cartier, nr.17, județul P, -, domiciliată în, str.- de, -, domiciliată în V de M,- bis, județul P, domiciliat în, sat, nr.432, județul
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 6 iunie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Ioana
--- - - - -- -
Grefier
-
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
2 ex.
2008-06-16
Trib.P nr-
-
Președinte:Vera Andrea PopescuJudecători:Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Ioana
