Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 984/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA DE CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.984
Ședința publică din data de 6 iunie 2008
PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu
JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Ioana
: - -
Grefier: -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SC "" SA B, cu sediul social în B, str.ral -, nr.11 bis, sector 1 și domiciliul procesual ales în B,-,.3,.7, sector 1 la Cabinet de Avocatură & Asociații, împotriva sentinței civile nr.714 din 29 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant G, domiciliat în,- A, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: pentru recurenta-pârâtă SC ""SA, avocat G din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale nr.148/2008, pentru intimatul-reclamant G, avocat din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale nr.42/2008.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință publică că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru, iar din partea intimatului-reclamant s-a depus la dosar, prin serviciu registratură, întâmpinare cu privire la recursul promovat.
Curtea înmânează recurentei-pârâte SC "" SA un exemplar al întâmpinării formulate de intimatul-reclamant.
Avocat pentru recurenta-pârâtă SC "" SA depune la dosar, în copie, adresa nr. 1231 din 17 martie 2008 a Direcției de Protecție Socială a Municipiului B - Biroul Legislație Salarizare, Conflicte și Contracte Colective de Muncă, Hotărârea Comisiei Paritare a SC SA din data de 31 martie 2008 înregistrată de, sub numărul 46/01.04.2008 și de SC SA sub numărul 12093/01.04.2008, adresa SC SA. - Departamentul Resurse Umane, înregistrată sub numărul 938 din 01.04.2008, Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010, certificat de înregistrare mențiuni, eliberat la data de 4 aprilie 2008 de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București nr. J -, privind înregistrarea modificării actului constitutiv al SA și încheierea de ședință nr. 28702/02.04.2008 pronunțată de Tribunalul București în dosarul -/2008. Precizează că în prezent societatea recurentă și-a schimbat denumirea, astfel cum rezultă din actele depuse la dosar în ședința publică de astăzi, în SA și declară că a luat cunoștință de conținutul întâmpinării ce i-a fost comunică în ședința publică de astăzi, că alte cereri nu mai are de formulat, solicitând acordarea cuvântului în fond.
Avocat depune la dosar pentru intimatul-reclamant, concluzii scrise, învederează că are cunoștință de înscrisurile depuse în ședința publică de astăzi de recurentă. Învederează că nu mai are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în fond.
Curtea ia act că denumirea actuală a societății recurente este SA, iar față de actele și lucrările dosarului, având în vedere declarația părților că nu mai au alte cereri de formulat, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Avocat G având cuvântul, susține cele două motive de recurs formulate în scris la dosarul cauzei arătând în esență următoarele:
Tribunalul Prahova prin sentința recurată a reținut faptul că pârâta nu a făcut dovada plății către reclamant a suplimentărilor salariale de C și de Paște. Criticile se întemeiază pe inexistența dreptului subiectiv la acordarea primelor de Paște și de C după ce în 2003 părțile Contractului Colectiv de muncă au hotărât includerea acestora în salariul de bază al fiecărui salariat.
Prin soluția instanței de fond de acordare a acestor prime s-a făcut o aplicare și interpretare greșită a legii.
Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, iar în subsidiar admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței în sensul reducerii drepturilor salariale prin acordarea primelor în raport de salariu mediu de bază. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimatul reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat, potrivit concluziilor scrise, menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la nr- pe rolul Tribunalului Prahova, reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâta SC SA B, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 8811,80 lei reprezentând prime de Paște pe perioada 2005-2007 și de C pe perioada 2005-2006, reactualizate cu indicele de inflație.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost salariatul pârâtei, în funcția de electrician la punctul de lucru, din anul 2002 până la data de 26.05.2007.
A mai susținut reclamantul că de la data lichidării și până la data introducerii acțiunii pârâta nu i- acordat aceste suplimentări salariale cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, câștigate cu ocazia negocierilor anuale, ce trebuiau acordate cu minim 15 zile înaintea fiecărui eveniment.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe disp.art.5, art.166 (1) Codul muncii, art.168 alin.1 din contractele colective de muncă încheiate la nivelul societății pe anii 2005-2006 și art.1084 Cod civil.
Pârâta SA Baf ormulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, în raport de disp.art.283 alin.1 lit.e din Codul muncii, iar pe fond, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii, susținând că drepturile salariale s-au introdus în salariul de bază al fiecărui salariat începând cu anul 2003, aceasta fiind voința părților contractante la momentul negocierilor colective.
Ulterior, reclamantul și-a precizat acțiunea arătând că înțelege să-și micșoreze câtimea obiectului cererii de chemare în judecată la valoarea de 7631,40 lei, din care: 7200 lei prime Paște pe anii 2005-2007 și prime C pe anii 2005 și 2006 și 431,40 lei daune rezultate din actualizarea sumei de 7200 în funcție de rata inflației.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr.714 din 29.02.2008 Tribunalul Prahovaa respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtă, a admis acțiunea precizată și a obligat pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale corespunzătoare sărbătorii de Paște 2005 - 2007 și C 2005-2006 în sumă brută de 7200 lei, sumă ce va fi reactualizată conform indicelui de inflație de la data scadenței sumei până la data plății efective, precum și 300 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtă este neîntemeiată deoarece acțiunea a fost formulată la data de 17.01.2008, context în care a constatat că este respectat termenul legal de prescripție de 3 ani prevăzut de art.283 alin.1 lit.c din Codul muncii, obiectul acțiunii constituindu-l plata drepturilor salariale.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că reclamantul a fost încadrat la societatea pârâtă până la data 26.05.2007.
S-a mai arătat că art.168 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pentru anul 2004 prevede dreptul angajaților societății pârâte de a beneficia, cu prilejul sărbătorilor de Paște și C, de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SC SA, iar alin.2 al art.168 statuează că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
De asemenea, s-a reținut că suplimentările salariale prevăzute la alin.1 al art.168 din Contractul colectiv de muncă au fost menținute în contractele colective de muncă aplicabile la nivelul societății pârâte pe anii 2004, 2005, 2006 și 2007.
Coroborând disp. art.168 din Contractul colectiv de muncă pentru anul 2004 cu cele ale art.168 din Contractul colectiv de muncă pe anii 2005-2007, tribunalul a apreciat că părțile semnatare au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor prevăzute de art.1 al aceluiași articol din Contractul colectiv de muncă și în cuprinsul anilor 2004, 2005, 2006, 2007, suplimentările fiind introduse în salariul de bază al fiecărui salariat numai pentru anul 2003.
A mai constatat instanța de fond că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau potrivit art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă și nu a făcut dovada plății către reclamant a acestor suplimentări salariale de C și de Paște pentru perioada 2005-2007, care se ridică la suma de 7200 lei brut, motiv pentru care, în baza art.161 alin.1 din Codul muncii, acțiunea precizată a fost admisă în sensul celor sus arătate.
Împotriva sentinței primei instanțe a declarat recurs, în termen legal, pârâta SC SA B, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Susține recurenta că în mod greșit a fost admisă acțiunea însușindu-se eronat raționamentul intimatului-reclamant.
Astfel, instanța de fond a reținut că nu au fost dovedite afirmațiile recurentei-pârâte referitoare la includerea în salariu a suplimentărilor salariale, însă se susține că recurenta-pârâtă nu trebuia să facă dovadă acordării sumelor solicitate față de apărările acesteia legate de dreptul subiectiv căruia trebuia să-i corespundă pretinsa obligație de plată a primelor de Paște și C, drept ce nu mai există întrucât aceasta a fost voința comună a părților.
Se arată în continuare că suplimentările salariale prevăzute la art.168 alin.1 au fost incluse în salariile de bază ale salariaților începând cu anul 2003, au fost menținute și indexate în anii 2003 - 2007, la aceste creșteri salariale aplicându-se și sporurile stabilite prin contractul colectiv de muncă pentru 2003 - 2007, salariații beneficiind efectiv de aceste suplimentări salariale aferente sărbătorilor de Paște și de C, care au fost primite lunar împreună cu drepturile salariale lunare.
Tribunalul, arată recurenta, s-a rezumat la a deduce îndreptățirea reclamantului, din analiza literală a textului art.168 din CCM, folosind argumentul per a contrario.
Se mai învederează că venind în interpretarea disp.art.168 din CCM, comisia paritară, în care salariații au fost legal reprezentanți, a statuat că începând cu anul 2003, având în vedere că primele au fost incluse în salariile de bază ale angajaților, părțile contractului au înțeles că prevederile art.168 alin.1 au rămas fără obiect, luând în considerare faptul că primele nu mai erau individualizate în mod distinct, ci erau parte a salariului de bază, ca întreg, și astfel, negocierile colective anuale au privit exclusiv majorarea salariului de bază, ca întreg, așa cum acesta a rezultat după data includerii primelor în salariu.
Arată recurenta-pârâtă că este greu de imaginat că într-o problemă generală ca cea de față, Federația Sindicatelor Libere nu ar fi reacționat, cerând respectarea contractului colectiv de muncă, care în realitate nu fusese cu nimic încălcat, salariații fiind reprezentați în cadrul tuturor negocierilor de către Federația Sindicatelor Libere, acesta fiind și cazul întrunirii comisiei paritare a SC SA, menită să lămurească pe deplin situația primelor solicitate doar printr-o interpretare denaturată a art.168 din contractul colectiv de muncă, iar hotărârea Comisiei paritare din data de 06.11.2007 are putere obligatorie atât pentru societate, cât și pentru salariați.
Se arată în continuare că dreptul subiectiv căruia trebuie să îi corespundă pretinsa obligație de plată a primelor de Paște și de C nu mai există, întrucât aceasta a fost voința comună a părților, ca expresie a aplicării și respectării CCM, opinia comisiei paritare fiind consființită în contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, care prevede, la art.176 alin.6 că "fiecare din adaosurile de mai sus se acordă în condițiile în care, prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea lui în salariul de bază".
Un alt motiv de recurs vizează greșita acordare a sumelor solicitate prin raportarea la valoarea unui salariu mediu brut în condițiile în care, în mod corect trebuia avută în vedere valoarea unui salariu de bază mediu, conform adresei nr.938/1.04.2008 depusă în copie la dosar, în recurs, de către recurentă, cele două noțiuni fiind distincte.
S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii.
Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului pârâtei ca nefondat.
În recurs au fost depuse la dosar o serie de înscrisuri, în copie din partea recurentei.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează:
Textul art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă la nivel de societate, valabil pe perioada în discuție în cauză, încheiat între SC SA și salariați, reprezentanți de, a rămas neschimbat, prin acest articol stabilindu-se că salariații SA vor beneficia, cu ocazia sărbătorilor de Paște și C, de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe societate.
Faptul că în anul 2003 aceste suplimentări au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat nu poate justifica respingerea acțiunii, câtă vreme prin acțiunea de față s-a solicitat obligarea pârâtei la plata suplimentărilor salariale către reclamant cuvenite cu ocazia Cului 2005-2006 și 2005-2007, conform art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă, iar conținutul art.168 alin.1 a rămas același în toată această perioadă, nerenunțându-se la acest articol deși contractul colectiv de muncă a fost modificat prin acte adiționale succesive, lucru care s-ar fi întâmplat, în mod logic, dacă nu se mai intenționa acordarea suplimentărilor salariale respective pe anii următori anului 2003.
Prima de C pe anii 2005-2006 și primele de Paște pe anii 2005-2007 nu au fost incluse nici în salariul de bază al intimatul-reclamant, pe anii respectivi, nefăcându-se o asemenea dovadă de către recurenta-pârâtă, căreia, în calitate de angajator, îi revenea sarcina probei, conform art.287 Codul muncii și, în plus, dacă așa ar fi stat lucrurile, ceea ce în speță nu s-a dovedit, este evident că în contractele colective de muncă valabile pe anii 2004-2007 s-ar fi menționat expres că pentru anii respectivi, suplimentările de la alin.1 al art.168 privind primele de Paște și de C, vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, lucru ce nu s-a întâmplat.
În raport de cele mai sus arătate, Nota comisiei paritare a SC SA, formată din reprezentanți ai societății și ai, prin care s-au adus precizări asupra interpretării art.168 alin.1 și 2 din contractul colectiv de muncă înregistrat la - municipiul B sub nr.9002/31.10.2003, așa cum a fost modificat prin actele adiționale încheiate în perioada 2005-2007, de care se prevalează recurenta, nu poate constitui un argument pentru respingerea acțiunii, câtă vreme recurenta nu a dovedit că primele de C pe anii Paște 2005-2007 și de C pe anii 2005-2006, prevăzute de art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă valabil pe acești ani, ar fi fost acordate reclamantului prin includerea acestor prime în salariul de bază al acestuia pe anii respectivi.
Recurenta invocă punctul II al Notei întocmită de comisia paritară, însă la punctul I alin.1 din aceeași notă se menționează că interpretarea art.168 alin.1 și 2 din contract, conform voinței părților la semnarea acestuia, este după cum urmează: "începând cu anul 2003, până la data la care părțile convin în mod expres altfel, suplimentările salariale menționate la alin.1 al art.168 (denumite și "prime") vor fi incluse în salariul lunar de bază al angajaților și vor fi acordate angajaților sub această formă".
De asemenea, prin adresa înregistrată sub nr.4209/6.11.2007 Comisiei paritare a societății-recurente către toate structurile teritoriale ale societății, s-a comunicat acestora că părțile semnatare confirmă faptul că, în redactarea art.168 alin.1 și 2, la momentul negocierilor colective voința comună a părților a fost aceea ca începând cu anul 2003 primele de Paște și de C să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat SC SA.
Or, așa cum s-a arătat mai sus, în cauză nu s-a făcut dovada includerii primelor respective în salariul de bază al reclamantului pe perioada în discuție în cauză.
În acest context, nici dispozițiile art.176 alin.6 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură invocate de recurentă, nu pot conduce la concluzia netemeiniciei acțiunii reclamantului și respingerii acesteia.
Înscrisul nou depus la dosar în recurs de către recurentă, respectiv adresa nr.938/1.04.2008 a societății către societatea civilă de avocați care o reprezintă în cauză, nu poate fi avută în vedere în condițiile în care din conținutul acesteia nu rezultă niciun criteriu în raport de care a fost stabilită de către recurentă, în mod unilateral, valoarea acestui salariu, pe fiecare an - constatându-se de exemplu, că în cursului anului 2004 valoarea salariului de bază indicat de recurentă este mai mic decât în anul 2003 - neprezentându-se nici valoarea acestui salariu în lunile anterioare celor în care trebuia acordată prima de C și de Paște, conform celor statuate de comun acord de către părțile semnatare ale CCM, astfel că nici cel de-al doilea motiv de recurs nu este întemeiat.
Concluzionând, pentru considerentele mai sus arătate, Curtea privește recursul ca nefondat, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă îl va respinge ca atare, sentința atacată fiind legală și temeinică, decurgând dintr-o corectă interpretare a probelor administrate și aplicare a dispozițiilor legale.
Urmează a se lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SA, fostă SC SA, cu sediul în municipiul str. - -, nr. 11 Bis, sector 1 și domiciliul procesual ales la sediul " și Asociații", din B,-,.3,.7, sector 1 împotriva sentinței civile nr. 714 din 29 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant G, domiciliat în,- A, județul
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 6 iunie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Ioana
--- - - - -- -
Grefier
-
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
/FA
2008-06-13
2 ex.
Trib.P nr-
R
Președinte:Vera Andrea PopescuJudecători:Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Ioana
