Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 103/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 103/
Ședința publică de la 15 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu Corina Dascălu
Asistenți judiciari: - -
-
Grefier: -
Pe rol fiind judecarea litigiului de muncă intervenit între reclamanții, -, -, -, și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL COVASNA și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa reclamanților, -, -, -, și, precum și a pârâților Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL COVASNA și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că la dosar prin serviciul registratură s-au depus note scrise de către pârâtul Ministerul Justiției, ce vor fi considerate de instanță ca și concluzii scrise.
Se constată că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Deliberând, instanța admite excepția lipsei calității procesual pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, invocată prin întâmpinarea depusă la fila 27 dosar tribunal, întrucât nu are calitate procesual pasivă, acesta însă, urmează a fi citat în baza dispozițiilor art.27 alin.3 din 137/2000, în cauzele care privesc o situație de discriminare, putând să exprime punctul de vedere față de aspectele invocate.
Respinge excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, invocată de acest pârât prin întâmpinarea aflată la fila 49 dosar tribunal pentru următoarele motive:
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor justifică calitatea procesual pasivă întrucât acest minister execută dispozițiile legii bugetare și îi revine sarcina de a face propuneri, de a elabora proiectul legii bugetului de stat, precum și a legilor de rectificare, conform art.28 Legea 500/2002. Acest pârât are obligația de a vira fonduri de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, tocmai în recunoașterea calității pe care însuși acest pârât și-o invocă în cadrul întâmpinării formulate, respectiv "rolul de a răspunde de elaborarea proiectelor bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite".
Față de actele și lucrările dosarului, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții, -, -, -, și, judecători și personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Tg.S au solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, TRIBUNALUL COVASNA, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Economiei și Finanțelor, ca prin hotărârea ce se va pronunța instanța să dispună obligarea pârâților 1-3 la plata unor drepturi salariale constând în sporul de lucru la calculator, respectiv 15% din salariul brut pe perioada mai 2006 și în continuare, sume actualizate, în raport cu rata inflației la data plății a acestora și obligarea pârâtei Curtea de APEL BRAȘOV de a efectua mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă, obligarea pârâtului MEF să aloce sumele de bani necesare plății drepturilor susmenționate, acordarea celor 3 zile în plus la concediul de odihnă, începând cu data introducerii prezentei acțiuni precum și cu trei ani înaintea acestei date.
În motivarea cererii se arată că deși reclamantele își desfășoară aproape întreaga activitate în fața calculatorului spre deosebire de alte categorii de personal bugetar (sănătate, industria chimică și petrochimică, personalul auxiliar al ÎCCJ precum și serviciul contabilitate și informatică al ÎCCJ) care încasează sporul de calculator, reclamantele nu beneficiază la salariu de acest spor.
Consideră că lucrează în condiții grele de muncă, beneficiază de spor pentru aceste condiții însă nu beneficiază de cel puțin 3 zile în plus la concediul de odihnă.
În drept invocă dispozițiile art.6 alin.2 art.40 pct.2 lit.c și art.142 din Codul muncii, art.48 alin.1 Legea 50/1995, HG 1028/2006.
Ministerul Justiției formulează întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii ca nefondată arătând că reclamanții deja beneficiază de sporul de 15% acordat ca spor pentru condiții grele, vătămătoare de muncă.
Solicită a se ține cont de deciziile Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din OG 137/2000.
Curtea de APEL BRAȘOVa formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii pentru următoarele considerente:
Este evident că modalitatea de salarizare a personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești este distinctă de cea reglementată pentru alte categorii profesionale, diferențele fiind motivate de loculși rolul justiției în statul de drept, de răspundere și complexitatea și riscurile funcției de incompatibilități și interdicțiile prevăzute de lege pentru aceste categorii profesionale, lipsa beneficiului unui drept suplimentar denatură salarială recunoscut altor categorii de salariați nepresupunând plasarea într-o situație discriminatorie.
În cauza dedusă judecății nu se poate vorbi de discriminare deoarece principiul egalității nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoanele care se află în situații diferite.
În ceea ce privește acordarea 3 zile în plus în concediul legal, în temeiul art.142 din Codul muncii, precizăm că această solicitare este lipsită de temei legal. Potrivit principiului de drept conform căruia în cazul în care în domeniu există o lege specială, care derogă de la prevederile legii cadru, se aplică legea specială, în speță aplicabile sunt dispozițiile OG nr.8/2007 și nu cele cuprinse în Codul muncii. În nici unul dintre articolele cuprinse în OG nr.8/2007 nu se prevede acordarea a trei zile în plus la concediul de odihnă pentru condițiile de lucru cu calculatorul.
MEF prin DGFP Baf ormulat întâmpinare prin care invocă excepția lipsei calității procesual pasive a acestui pârât subliniind că nu are atribuții de salarizare a unei categorii de personal față de care nu are raporturi de muncă.
Pe fondul cauzei solicită respingerea pretențiilor reclamanților arătând că nu există nici un fel de discriminare în raport cu alte categorii de salariați care beneficiază de acest spor.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a expus punctul de vedere asupra discriminării invocate exprimând generic condițiile impuse de OG 137/2000 pentru ca o faptă să fie calificată ca fiind faptă de discriminare urmând ca instanța să aprecieze în concret dacă starea de fapt și de drept o invocată de reclamanți poate fi considerată o faptă discriminatorie iar compartimentul pârâților ca și ordonatorii de credite considerat un criteriu de discriminare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Reclamanții au calitatea de magistrați și personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Tg.
Excepțiile invocate au fost soluționate înainte de închiderea dezbaterilor.
În ceea ce privește fondul pretențiilor instanța constată că pretențiile din acțiune nu sunt fondate.
Astfel, art.30 din OUG nr.177/2002 a prevăzut că: "1) Pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, la instanțele judecătorești și parchete, se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
Ulterior OUG nr.27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor,procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, actul normativ în vigoare a preluat același text care prevede în art.7 care stabilește următoarele: "(1) Pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și personalului asimilat acestora li se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții."
În ceea ce privește pe reclamanții personal auxiliar de specialitate art.48 din Legea nr.50/1996 prevedea că: "(1) Pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, în laboratoarele de criminalistică, tipografii, în compartimentele de multiplicare sau în alte locuri de muncă se poate acorda un spor de 15% din salariul de bază brut, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții."
Ulterior, potrivit art.22 din OG nr.8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești "(1) Pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
(2) Locurile de muncă și categoriile de personal care beneficiază de acest spor se aprobă prin ordin al ministrului justiției, al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, în funcție de condițiile deosebite, grele, vătămătoare și periculoase stabilite, potrivit legii."
Din interpretarea textelor de lege incidente în materia salarizării magistraților și personalului auxiliar mai susmenționate rezultă cu claritate că acordarea sporului de 15% este condiționată de stabilirea, pe baza unei expertize de specialitate, a existenței unor condiții de muncă, care pot fi deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase.
Prin urmare, sporul în discuție poate fi acordat o singură dată având un spectru larg de aplicare în funcție de condițiile grele, vătămătoare sau periculoase în care-și desfășoară activitatea reclamanții și nu pentru fiecare condiție considerată vătămătoare la locul de muncă intervenită în timpul derulării raportului de muncă.
Sporul de 15% este deja acordat reclamanților însă nu cu denumirea de spor de calculator ci cu titlu de spor pentru condiții vătămătoare.
În ceea ce privește discriminarea pretinsă de reclamanți raportat la alte categorii de personal care încasează spor de calculator din domeniul sănătății etc. instanța constată că nu sunt întrunite cumulativ condițiile pentru ca o faptă să fie calificată ca fiind faptă de discriminare.
Chiar dacă, în cazul de față s-ar reține că un criteriu de discriminare ce a stat la baza tratamentului diferențiat aplicat reclamanților poate fi "categoria profesională" așa cum se arată și de CNCD în punctul de vedere exprimat - fila 75 dosar tribunal - nu sunt îndeplinite celelalte condiții prevăzute de art.2 din OG 137/2007 respectiv "tratamentul diferențiat" - în speță salarizarea diferențiată între categoria profesională a reclamanților și alte categorii profesionale din rândul salariaților bugetari.
Pentru a exista discriminare, tratamentul diferențiat trebuie să aibă drept scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate a unui drept recunoscut de lege unor persoane aflate în situații comparabile.
În speță aceste condiții nu sunt îndeplinite întrucât cele două categorii profesionale au lege de salarizare diferite iar în dreptul invocat nu "este recunoscut de lege".
Pe de altă parte, instanța trebuie să respecte la pronunțarea prezentei sentințe deciziile Curții Constituționale referitoare la neconstituționalitatea art.27 alin.1 din OG 137/2000 deoarece potrivit art.31 alin.3 din Legea 47/1992 "dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă în acest interval Parlamentul sau Guvernul nu pune de acorda prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției". Pe durata acestui termen dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale suntsuspendate de drept.
Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din OG 137/2000 prin decizia 821/3.07.2008, 818/3.07.2008, 820/2.07.2008 aceste decizii fiind publicate în MO din 16.07.2008 și fiind obligatorii pentru instanța de fond.
Fundamentul juridic al cererii de chemare în judecată presupune chiar interpretarea dispozițiilor art.2 și art.27 din OG 137/2000 în sensul pe care Curtea Constituțională l-a considerat neconstituțional.
Admițând o astfel de cerere instanța ar fi apreciat că "omisiunea legiuitorului de a le acorda și reclamanților beneficiul acestor drepturi constituie o discriminare contrară legii și normelor comunitare". Ori, prin deciziile mai sus arătate un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței pe care-și fundamentează reclamanții pretențiile - înțeles prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative (cazul în speță) a fost considerat neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor în stat.
Prin urmare, instanța va respinge pretențiile reclamanților referitoare la acordarea sporului de calculator și înscrierea lui în carnetul de muncă ca neîntemeiate.
Cu privire la acordarea a 3 zile concediu de odihnă, instanța reține pretențiile nefondate.
Potrivit art.65 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate: " (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare."
Având în vedere că textele de lege enunțate mai sus sunt dispoziții cu caracter special potrivit principiului "specialia generalibus derogant", acestea au prioritate față de dispozițiile din Codul muncii. Reclamanții nu pot invoca regulile generale prevăzute de legislația muncii din moment ce actele normative speciale nu reglementează zile de concediu suplimentare pentru condiții grele, periculoase sau vătămătoare.
În acest sens invocăm art.1 alin.(2) din Codul muncii potrivit căruia "Prezentul cod se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii".
Este de observat că durata concediului de odihnă de care beneficiază personalul din sistemul autorității judecătorești este reglementată de legislația specifică acestor categorii profesionale și este de 30 de zile lucrătoare, adică mai mare decât durata minimă a concediului de odihnă anual de 20 de zile lucrătoare garantată de art.140 alin.1 Codul muncii. Dispozițiile art.142 Codul muncii reglementează cu un concediu de odihnă suplimentar de 3 zile lucrătoare pentru condiții grele față de durata concediului minim arătat mai sus.
Față de aceste considerente, curtea va respinge acțiunea reclamanților conform dispozitivului prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, -, -, -, și, cu domiciliul ales în Tg.S la Judecătoria Tg.S,-, jud.C, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B, sector 5,-, Ministerul Justiției, cu sediul în B, sector 5,-, TRIBUNALUL COVASNA, cu sediul în Sf.G,- și Curtea de APEL BRAȘOV, cu sediul în B,-.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 15 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Cu votul consultativ al asistenților judiciari
GREFIER,
-
Red:CȘ/22.10.2008
Dact: MD/ 24.10.2008 - 23 ex.
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu Corina Dascălu
