Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1082/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1082
Ședința publică din 6 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Sas Laura
JUDECĂTOR 2: Bratu Ileana
JUDECĂTOR 3: Mitrea Muntean
Grefier
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâta Curtea de Conturi a României, cu sediul în B,- - 24, sector 1, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 1461 din2 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reprezentanții pârâtei recurente, reprezentanții pârâților intimați Camera de Conturi - Direcția de Control Financiar S, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării B, precum și reclamantele intimate și.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată Curții de Apel Suceava, reclamantele și au chemat în judecată pârâtele Curtea de Conturi a României, Camera de Conturi S - Direcția de Control Financiar și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% lunar pentru timpul efectiv lucrat în perioada 1.11.2000 - 18.11.2003, actualizate cu indicele de inflație la data plății și obligarea primilor doi pârâți la efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă cu privire la sporul acordat.
În motivarea cererii reclamantele au arătat că plata drepturilor salariale vizând sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică reprezintă o valoarea economică ce se constituie în adevărate bunuri în sensul art.1 din Protocolul nr.1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, alături de alte asemenea "bunuri" potrivit practicii CEDO și care se raportează la dispozițiile art.472 - 474 cod civil.
Mai arată reclamantele că prin decizia nr.21 din 10 martie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a admis recursul în interesul legii, statuându-se că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Prin întâmpinare Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Sai nvocat excepția lipsei calității procesuale pasive cu motivarea că raportul juridic dedus judecății este unul tipic de dreptul muncii în conținutul căruia intră drepturi și obligații numai între angajator și angajat.
Ceilalți pârâți, legal citați, nu au formulat întâmpinări în cauză.
Prin încheierea nr.37 din 22.01.2009 Curtea de Apel Suceavaa trimis cauza spre competentă soluționare Tribunalului Suceava.
Prin sentința civilă nr. 1461 din 2 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr- a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, respinsă acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice pentru lipsa calității procesuale pasive, admisă acțiunea iar pârâtele Curtea de Conturi a României și Camera de Conturi S au fost obligate să plătească reclamantelor sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 1.11.2000 - 18.11.2003, actualizate în raport de indicele de inflație la data plății și au fost obligați aceleași pârâte să efectueze mențiunile corespunzătoare dispozițiilor prezentei sentințe în carnetele de muncă ale reclamanților.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
Potrivit art.47 din Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din cadrul autorității judecătorești, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, atât magistrații cât și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din indemnizația de încadrare sau, după caz, din salariul de bază lunar.
Potrivit art.56 alin.5 din Legea 50/1996, personalul auxiliar de specialitate din cadrul colegiilor jurisdicționale ale camerelor de conturi precum și cel care funcționa pentru procurori financiari de pe lângă camerele de conturi era salarizat potrivit prevederilor legale aplicabile personalului auxiliar de specialitate din cadrul curților de apel și parchetelor de pe lângă aceste instanțe.
Prin decizia nr. XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în compunerea Secțiilor Unite, a fost admis recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța supremă constatând că " în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate, au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001, decizia instanței supreme fiind obligatorie în raport de prevederile art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Curtea de Conturi a României invocând următoarele:
Dreptul la acțiune al reclamantelor pentru plata sporului aferent perioadei 1.11.2000-18.11.2003 este prescris, date fiind dispozițiile art. 166 alin. 1 din Codul Muncii.
În continuare arată recurenta că, în conformitate cu art. 2 din Legea nr. 50/1996, astfel cum a fost modificat de art. 1 din OG nr. 83/2000, începând cu data de 1.11.2000, data aplicării OG nr. 83/2000 nu a mai avut temei legal pentru plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Mai arată recurenta că dreptul la acțiune al reclamantelor s-a născut la data de 1.01.2001, data intrării în vigoare a OG nr. 83/2000. Prin urmare, în tot intervalul 2000 - 20.03.2008, până când a fost pronunțată decizia nr. 21/10.03.2008, orice instanță judecătorească era competentă a se pronunța cu privire la aplicabilitatea normelor de abrogare a sporului de 50%, dreptul subiectiv putând fi modificat oricând de reclamant, chiar prin introducerea unei acțiuni în justiție.
De asemenea, arată că, începând cu data de 1.01.2003, magistrații și personalul asimilat magistraților au fost salarizați în baza prevederilor OUG nr. 177/2002, ordonanță în care nu există nici o referire la sporul de stres și solicitare neuropsihică.
În drept cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9, 3041Cod procedură civilă și art. 50 din OUG nr. 177/2000.
Intimatele și au formulat întâmpinare prin care au arătat că își mențin punctul de vedere invocat în acțiunea introductivă, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Examinând actele și lucrările dosarului, asupra cererii de recurs instanța reține următoarele:
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% lunar din salariul de bază brut lunar", dar prin art. 1 pct. 42 din OG nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat expres.
Prin decizia nr. XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate, au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Pentru ca prescripția să-și producă efectul sancționator extinctiv, este necesar ca pentru titularul dreptului la acțiune să existe, pe lângă voința de a acționa și posibilitatea reală de a acționa, adică de a se adresa organului competent pentru protecția dreptului său.
Dacă pe timpul cât durează împrejurarea care îl împiedică pe titularul dreptului la acțiune să acționeze prescripția nu ar fi oprită, adică suspendată, s-ar ajunge la situația în care titularul dreptului la acțiune să i se aplice efectul extinctiv, fără a i se imputa pasivitatea ori neglijența în a acționa, într-o asemenea situație prescripția ar fi deturnată de la finalitatea sa, nemaiavând caracter real.
În condițiile în care prin art. 1 pct. 42 din OG nr. 83/2000, art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat nu le poate fi imputată reclamantelor pasivitatea ori neglijența în a acționa.
După pronunțarea deciziei în interesul legii reclamantele au avut posibilitatea reală de a acționa, de a se adresa instanței pentru plata acestor drepturi.
Art. 56 alin. 1 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, dispune ca judecătorii financiari, procurorii financiari, judecători financiari inspectori, procurori financiari inspectori, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar aferent activității jurisdicționale din cadrul Curții de Conturi beneficiază de sporurile salariale prevăzute pentru magistrați și personalul auxiliar de specialitate din prezenta lege.
Prin decizia nr. XXI din 20.03.2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 444 din 13 iunie 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție în compunerea Secțiilor Unite, admițând recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a statuat că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută luară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001, această decizie fiind obligatorie, conform dispozițiilor art. 329 Cod procedură civilă.
Astfel, instanța supremă, prin considerentele deciziei enunțate, a argumentat că dispozițiile art. 1 pct. 42 și art. IX alin. 2 paragraful 1 din OG nr. 83/2000 adoptat cu încălcarea limitelor legii speciale de obligare sunt neconstituționale conform art. 147 alin. 1 din Constituție și își încetează efectele iar inaplicabilitatea normelor de abrogare conținute iar dispozițiile enunțate, impune ca instanța să considere rămase în vigoare dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată.
În raport de cele reținute instanța supremă a argumentat că "rezultă fără echivoc faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare afecte juridice" acest lucru presupunând că "nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, deoarece, așa cum s-a arătat, prin prevederile din OG nr. 83/2000 au fost depășite limitele și condițiile legii de abilitare, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 107 alin. 3 din Constituția României din 1991, în vigoare la data adoptării ordonanței (art. 108 alin. 3, în forma republicată în 2003 Constituției României.
Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231din Legea nr. 56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege.
Față de cele reținute, având în vedere considerentele instanței supreme prin care s-a constatat că sporul de risc și suprasolicitare de 50% nu a fost abrogat și că se cuvine și în continuare persoanelor care se încadrează în dispozițiile enunțate, respectiv art. 47 din Legea nr. 50/1996, se impune și acordarea în continuare a acestui spor.
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, urmează ca instanța să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul pârâtei CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, declarat împotriva sentinței nr. 1461 din 2 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Judec. fond: Gh.
Dact. 21.10.2009, 2 ex.
Președinte:Sas LauraJudecători:Sas Laura, Bratu Ileana, Mitrea Muntean
