Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 119/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 119/
Ședința publică de la 05 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță Izabela Mușat
Asistenți judiciari - -
-
Grefier șef sectie
Pe rol fiind judecarea litigiului de muncă intervenit între reclamanții, -, TA, și în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, CURTEA DE APEL BRAȘOV, MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa reclamanților, -, ta, și, precum și a pârâților TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, precum și a participantului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței, că la dosar, prin serviciul registratură s-a depus întâmpinarea formulată de DGFP prin care se invocă excepția lipsei calității procesual pasive a acestei părți.
Instanța, deliberând, respinge excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, invocată de acest pârât prin întâmpinarea aflată la fila 73 dosar pentru următoarele motive:
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor justifică calitatea procesual pasivă întrucât acest minister execută dispozițiile legii bugetare și îi revine sarcina de a face propuneri, de a elabora proiectul legii bugetului de stat, precum și a legilor de rectificare, conform art. 28 Legea 500/2002. Acest pârât are obligația de a vira fonduri de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, tocmai în recunoașterea calității pe care însuși acest pârât și-o invocă în cadrul întâmpinării formulate, respectiv " rolul de a răspunde de elaborarea proiectelor bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite".
De asemenea respinge excepția lipsei calității procesual pasive a Curții de APEL BRAȘOV, întrucât potrivit prevederilor art 35 din Legea 304/2004 aceasta are calitatea de ordonator secundar de credite.
Se constată că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art 242 pct. 2 Cod procedură civilă
Față de actele și lucrările dosarului, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Constată că prin cererea înregistrată la această instanță sub nr- reclamanții, ta, și, au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați pârâții la plata către fiecare reclamant a echivalentului stimulentelor primite în perioada 2006-2008 de un consilier juridic asimilat magistraților, din cadrul Ministerului Justiției cu titlu de despăgubiri, în temeiul art 21 din OG 137/2000, actualizarea sumelor cu indicele de inflație și plata dobânzii legale, precum și obligarea MEF să aloce fondurile necesare plății sumelor necesare efectuării plăților.
În motivarea acțiunii se arată că reclamanții au calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Tribunalului Brașov, iar începând cu luna ianuarie din anul 2006, prin diferite ordine emise de MJ s-au distribuit sume de bani, din fondul constituit potrivit art. 25 alin. 2 din legea 146/1997, către angajați ai acestuia, asimilați magistraților, sub forma stimulentelor financiare. Magistrații și personalul auxiliar de specialitate din instanțe nu au beneficiat și nu beneficiază de asemenea sume, în raport de munca efectivă și responsabilitatea acestora. S-a creat astfel un fapt de discriminare, încălcându-se disp. OG 137/2000, așa încât pretențiile reclamanților reprezintă despăgubiri echivalente cu prejudiciul suferit de aceștia prin fapta discriminatorie, despăgubiri ce urmează să fie majorate cu indicele de inflație la care să se aplice și dobânda legală.
Se mai arată în continuare că nu au fost respectate normele interne privind repartizarea fondului constituit conform art. 25 alin.2 din legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora sumele constituite în acest fel se utilizează pentru stimularea judecătorilor, personalului auxiliar de specialitate, personalului economic, tehnic, administrativ, și de serviciu, din cadrul instanțelor judecătorești, a personalului MJ, și din alte instituții. Repartizarea fondurilor astfel obținute, s-a realizat de ordonatorul principal de credite, respectiv de Ministerul Justiției, iar magistrații și personalul auxiliar au fost excluși de la plata acestor drepturi,
Posibilitatea recunoscută de lege ordonatorilor de credite de a acorda premii sau stimulente, nu poate fi privită ca un drept discreționar al acestuia, ci în măsura în care ordonatorul de credite hotărăște acordarea acestor premii și stimulente este obligat să respecte principiul nediscriminării în relațiile de muncă, consacrat de disp. art. 5 din codul muncii, care interzic faptele de excludere, deosebire, restricție sau preferință.
În drept au fost invocate disp. art. 21 al. 1 din OG 137/2000, așa cum a fost modificată ulterior, OG 77/2003 și legea 27/2004.
În probațiune s-au depus înscrisuri.
La dosar s-a formulat întâmpinare de pârâții, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției, prin cere se solicită respingerea acțiunii. În întâmpinarea formulată de Ministerul Justiției se arată că respingerea acțiunii se impune datorită faptului că reclamanții nu se află în situația valorificării unui drept și anume, a dreptului de a fi premiat, care de altfel nici nu este reglementat în vreun act normativ. Se mai arată că prin acordarea stimulentelor consilierilor din Ministerul Justiției, nu au fost încălcate dispozițiile OUG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea formelor de discriminare, întrucât dreptul pretins de reclamanți nu este fundamentat pe nici un act normativ, iar prin aceasta nu s-a realizat un tratament inegal.
Nici legea 146/1996 și nici normele aprobate prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 1008/C/2006 nu prevăd obligativitatea acordării stimulentelor tuturor judecătorilor și personalului auxiliar din cadrul instanțelor, aceștia având numai vocația de potențiali beneficiari ai stimulentelor respective, care ar fi putut fi acordate în funcție de criteriile menționate în reglementările legale în vigoare.
În întâmpinarea depusă de TRIBUNALUL BRAȘOV, se invocă excepția lipsei calității procesual pasive, motivat pe faptul că reclamanții nu au avut calitatea de magistrați în cadrul acestei instanțe niciodată. Prin urmare, nu acestui pârât îi incumbă obligația de plată a stimulentelor ce fac obiectul prezentei acțiuni.
Curtea de Apel prin întâmpinare a invocat excepția lipsei calității procesual pasive, având în vedere că nu a deținut niciodată fondurile necesare efectuării unor asemenea plăți, Ministerul Justiției fiind acela care centralizează fondurile rezultate din colectarea taxele judiciare de timbru și timbrelor judiciare.
Se mai arată că dispozițiile art. 27 din OG 137/2000 au fost declarate neconstituționale, așa cum a stabilit Curtea Constituțională prin deciziile pronunțate în ședința din 3 iulie 2008.
Pe fondul cauzei se arată că pretențiile reclamanților nu sunt întemeiate, nefiind fundamentate pe nici un temei legal.
La dosar s-a depus și punctul de vedere al CNCD.
Examinând conținutul dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamanții sunt încadrați în calitate de personal auxiliar de specialitate în cadrul Curții de APEL BRAȘOV, fiecare desfășurându-și activitatea la această instanță începând cu date diferite.
Prin mai multe ordine emise de Ministrul Justiției, pe parcursul anilor 2006-2008, au fost acordate stimulente financiare, personalului din Ministerul Justiției, din fondurile constituite în baza disp. art. 25 din legea 146/1996. Respectivele ordine nu au fost atacate în instanță, însă temeinicia și legalitatea acestora nu a fost analizată de instanțele de contencios administrativ.
Legea 146/1996, prevede la modul general, scopul pentru care a fost înființat acest fond, și categoriile profesionale care sunt beneficiare ale stimulentelor respective, fără însă a reglementa și obligativitatea acordării acestora.
Prin urmare, în lipsa unui act normativ care să garanteze sau să prevadă dreptul judecătorilor și personalului auxiliar, de a primi stimulentele financiare în discuție, acesta rămâne un drept virtual, o posibilitate, condiționată de o multitudine de factori, cum ar fi existența fondurilor, și îndeplinirea criteriilor de acordare, stabilite de colegiile de conducere ale instanțelor de judecată.
Nu poate fi invocată discriminarea, în ceea ce privește acordarea acestor stimulente, întrucât reclamanții care pretind că au fost discriminați, trebuie să se afle în situații analoage sau comparabile, cerință care nu este îndeplinită.
Asigurarea egalității de tratament a salariaților și angajatorilor nu înseamnă uniformitate, nu înseamnă neluarea în considerare a particularităților, a cerințelor concrete specifice fiecăruia. În speța de față, ordonatorul principal de credite, care colectează și repartizează fondurile financiare în discuție, poate să țină seama de particularitățile care impun în mod necesar și rațional un tratament diferențiat și rezonabil în acordarea acestor premii. Este de altfel un atribut principal al angajatorului, iar legiuitorul a lăsat în sarcina acestuia și la liberul său arbitru, acordarea recompenselor și premiilor de orice fel.
De altfel, punctul de vedere al CNCD, fundamentat pe reglementările naționale și pe practica CEDO, este tot în sensul că nu se poate reține existența discriminării în ceea ce privește acordarea premiilor și stimulentelor materiale.
Pretențiile deduse judecății au fost concepute ca veritabile despăgubiri pe care pârâții ar trebui să le acorde reclamanților pentru discriminarea creată acestei categorii de personal, prin neaplicarea unui tratament egal față de personalul angajat în Ministerul Justiției, asimilat magistraților. Acțiunea a fost promovată după pronunțarea deciziilor Curții Constituționale din 3.07.2008.
Instanța trebuie să respecte la pronunțarea prezentei sentințe deciziile Curții Constituționale referitoare la neconstituționalitatea art.27 din OG 137/2000 deoarece potrivit art.31 alin.3 din Legea 47/1992 "dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă în acest interval Parlamentul sau Guvernul nu pune de acorda prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției". Pe durata acestui termen dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale suntsuspendate de drept.
Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din OG 137/2000 prin decizia 821/3.07.2008, 818/3.07.2008, 820/2.07.2008 aceste decizii fiind publicate în MO din 16.07.2008 și fiind obligatorii pentru instanța de fond.
Fundamentul juridic al cererii de chemare în judecată presupune chiar interpretarea dispozițiilor art.2 și art.27 din OG 137/2000 în sensul pe care Curtea Constituțională l-a considerat neconstituțional.
Admițând o astfel de cerere instanța ar fi apreciat că "omisiunea legiuitorului de a acorda și reclamanților beneficiul acestor drepturi constituie o discriminare contrară legii și normelor comunitare". Ori, prin deciziile mai sus arătate un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței pe care-și fundamentează reclamanta pretențiile - înțeles prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative (cazul în speță) a fost considerat neconstituțional.
Față de toate aceste considerente, instanța apreciază că pretențiile reclamanților sunt nefondate și în consecință va respinge acțiunea formulată de reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, ta, toți cu l ales la sediul Tribunalului Brașov,-, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, TRIBUNALUL BRAȘOV cu sediul în B,-, Curtea de APEL BRAȘOV cu sediul în B,- și Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B, B- - nr. 7
Definitivă și executorie.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 05 2008
Președinte, - - | Judecător, - - |
Cu votul consultativ al asistenților judiciari
- - -
Grefier șef secție
Red NG 21.11.2008
Dact AG 21.11.2008/ 28 ex
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Cristina Ștefăniță Izabela Mușat
