Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1198/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1198/2009
Ședința publică din 19 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa judecător
- - - judecător
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva deciziei civile nr.581/2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța față de actele și lucrările dosarului lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra contestației în anulare de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Curții de APEL ALBA IULIA, sub dosar nr- reclamanta a chemat în judecată pârâții Curtea de APEL ALBA IULIA, Ministerul Justiției, Tribunalul Alba și Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând ca prin hotărâre judecătorească:
- să fie obligați pârâții retroactiv începând cu data de 14.05.2007 și în continuare, la plata drepturilor salariale indexate, în cuantum actualizat la rata inflației de la data plății efective, cu următoarele procente de indexare: cu 5% începând cu data de 14.05.2007; cu 2% începând cu data de 14.04.2007; cu 11% începând cu data de 1.10.2007;
- obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților.
În motivarea cererii, reclamanta în calitate de judecătoare susține că a fost și continuă să fie discriminată de pârâtul Statul Român în raport cu judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, ai Curții Constituționale, funcționarii publici, demnitarii și chiar în raport de personalul auxiliar de specialitate.
La data de 31.01.2007 Guvernul României a emis un număr de 3 Ordonanțe simple prin care a dispus majorarea salariului (începând cu 1.01.2007) tuturor demnitarilor, funcționarilor publici și salariaților contractuali ai statului cu excepția magistraților judecători de la curțile de apel, tribunale și judecătorii și a procurilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de la parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale și judecătorii.
Singurii magistrați care au primit majorări salariale (asemenea tuturor celorlalți salariați ai statului) de la 1.01.2007 sunt judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorii Curții Constituționale, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncții săi.
Prin nr.OG10 din 31.01.2007, articolele 1-4 au fost majorate salariile tuturor salariaților statului (demnitari, funcționari publici, salariați contractuali, inclusiv judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncții săi) cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007 față de nivelul din luna decembrie 2007; cu 2% începând cu data de 1.04.2007 față de nivelul din luna martie 2007 iar cu 11% începând cu 1.10.2007 față de nivelul din luna septembrie 2007.
Pentru majorarea indemnizațiilor demnitarilor, a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Curtea Constituțională și Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncților săi, art.1 al nr.OG10 face trimitere la anexele II și III la Legea nr.154/1998, anexe în care sunt menționați aceștia.
Prin nr.OG16 din 31.01.2007 Guvernul a dispus și majorarea drepturilor bănești cu începere de la 1.01.2007 a persoanelor
Tot la 31.01.2007, Guvernul emite și Ordonanța nr.27 prin care majorează și salariile controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi, cu aceleași procente în aceleași tranșe și tot cu începere de la 1 ianuarie 2007.
Încercând să prevină o nouă discriminare a magistraților în raport cu celelalte categorii de salariați ai statului și cu o parte restrânsă a categoriei magistraților, Consiliul Superior al Magistraturii - prin președintele său, la 31.01.2007, adresează d-lui, Ministru al Finanțelor Publice o scrisoare deschisă prin care protestează discret și decent față de noua discriminare și își exprimă convingerea că eliminarea dintre categoriile salariaților bugetari care beneficiază de majorarea ori indexarea salariilor în anul 2007 judecătorilor și procurorilor, constituie eroare ori omisiune involuntară, care poate fi remediată.
Faptul că nici după 6 luni de la această formă decentă de protest ministrul și celelalte instituții ale statului - abilitate, nu au luat nici o măsură, atestă faptul că nu ne aflăm în fața unei erori sau omisiuni involuntare care să fi generat discriminarea.
recent Legea nr.232/607.2007 publicată în Monitorul Oficial 474 din 16.07.2007 pentru aprobarea nr.OG6/2007, modificând art.39 în al.2 al acestuia prevede majorări salariale în cotă de 7% aplicată la salariul din 2006 și de 11% cu începere de la 1 octombrie aplicată la salariul din luna septembrie pentru toți funcționarii publici exceptați și de această dată magistrații judecători și procurori.
Reclamanta arată astfel că au fost încălcate disp. art.1 alin.2 lit.e pct.1 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea, art.5 Codul muncii și dispozițiile Protocolului 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii întrucât tinde la modificarea actelor normative și acordarea altor drepturi decât cele stabilite prin lege, în condițiile în care drepturile la care reclamanții fac trimitere sunt majorări salariale ce se acordă personalului bugetar în temeiul legilor speciale de salarizare.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA prin întâmpinare invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că în litigiile având ca obiect plata indemnizației are calitate procesuală pasivă doar Ministerul Justiției.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin A, a solicitat respingerea acțiunii, invocând lipsa calității procesuale pasive.
Curtea de Apel Alba Iulia - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr.79/30.10.2008 pronunțată în dosar nr-, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA și a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pe fond, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Alba și în consecință:
- au fost obligați pârâții, în solidar, la plata în favoarea reclamantei, a drepturilor salariale indexate cu procentul de 5%, începând cu data de 14.05.2007 și în continuare, sumă care urmează a fi actualizată cu rata inflației începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății;
- a fost obligată pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant, conform prezentei;
- s-a respins în rest acțiunea;
- s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantă împotriva pârâtului, Ministerul Economiei și Finanțelor, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a hotărî în acest mod, prima instanță a constatat, sub un prim aspect, că excepția lipsei calității procesual pasive, invocată de Curtea de APEL ALBA IULIA, este nefondată deoarece pârâta are calitatea de ordonator de credite, cu atribuții privind salarizarea reclamanților, și că potrivit art.282 Codul muncii, justifică calitatea procesuală.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor s-a reținut că acest pârât nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite și nu repartizează sume de la buget acestora.
Alocarea acestor sume se realizează potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să efectueze o plată pentru salariații altei instituții.
Rezultă în acest context că, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză și că litigiul de muncă se stabilește, potrivit art.282 din Codul muncii, între salariați și angajator precum și alte persoane juridice sau fizice care au vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă.
Pe fondul pricinii a reținut că reclamanții, în calitate de judecător beneficiază de prevederile OUG nr.27/2006, privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări prin Legea nr.45/2007.
În preambulul acestui act normativ se enunță în sinteză, scopul care a determinat adoptarea reglementărilor legale pe baza și în executarea cărora actul fost emis.
Astfel, nr.OUG27/2006 a fost adoptată având în vedere că asigurarea salarizării adecvate și nediscriminatorii judecătorilor și procurorilor este prevăzută la cap.VI pct.3.3 din Planul de acțiune pentru implementarea strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007, aprobată prin HG 232/2005.
Prin nr.HG232/2005 se prevedea că aspectele economice - financiare se reflectă și asupra salarizării personalului din sistemul judiciar iar garantarea independenței puterii judecătorești se realizează și prin asigurarea renumerației adecvate a magistraților, respectiv plata drepturilor salariale ale acestora, așa cum au fost prevăzute de lege și aplicarea acestor prevederi în mod nediscriminatoriu în toate sectoarele de activitate.
Conform art.3 din nr.OG27/2006 judecătorii beneficiază de o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare.
Articolul 35 prevedea actualizarea prin aplicarea indexărilor, acordate în conformitate cu prevederile legale a indemnizațiilor brute.
În aplicarea dispozițiilor legale menționate, care se regăsea de altfel în toate actele normative anterioare privind salarizarea magistraților, valoarea de referință sectorială se actualiza prin indexări stabilite periodic, acoperind astfel indicele de inflație, fiind necesar pentru a se menține o corelație corespunzătoare între salariul nominal și cel real.
Legea nr.45/2007 pentru aprobarea OUG nr.27/2006 publicată în Monitorul Oficial nr.169/9.03.2007 abrogă dispozițiile art.35, însă în luna ianuarie 2007 dispoziția legală privind actualizarea prin indexare era în vigoare.
Eliminarea doar a magistraților de la această indexare, în condițiile în care toate categoriile de salariați bugetari au beneficiat de aceste indexări în anul 2007, constituie un tratament discriminatoriu care contravine principiului egalității în drepturi instituit prin art.16 din Constituția României și o nerespectare a prevederilor legale instituite prin art.35 din nr.OUG27/2006.
De asemenea potrivit art.21 alin.1 din nr.OG137/2000 aprobată prin Legea nr.27/2004, în toate cazurile când se constată existența unei discriminări din cele prevăzute expres în acest act normativ, persoanele interesate își pot manifesta interesul și au dreptul să solicite despăgubiri corespondente și proporționale cu prejudiciul suferit.
Instanța a reținut și faptul că textul art.14 din CEDO completat prin Protocolul 12 intrat în vigoare la data de 01.04.2005, care prevede în art.1 pct.1, interdicția generală a discriminării, aceasta ca o obligație pozitivă a statelor, beneficiul drepturilor și intereselor legitime prevăzute de lege va fi făcută fără discriminare în condițiile în care nu există un scop legitim.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.35 din nr.OUG27/2006 instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanți și va dispune obligarea în solidar a pârâților la plata fiecărui reclamant a drepturilor salariale indexate cu procentul de 5% începând cu data de 14.05.2007 și în continuare.
În aplicarea principiului nominalismului monetar, instanța a dispus ca suma restantă să fie actualizată cu rata inflației până la data plății efective.
Referitor la cererile privind indexarea salarială în procent de 2% începând cu 1 aprilie 2007 și 11% începând cu 1 oct. 2007, instanța le- respins ca neîntemeiate, având în vedere dispoziția expresă de abrogare a art. 35 din OUG 27/2006 cuprinsă în Legea nr.45/2007.
Potrivit prevederilor art.6 și 7 din Decretul Lege nr.92/1976 modificat, instanța a obligat pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, în calitate de operator al carnetelor de muncă, să efectueze cuvenitele și necesare mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termenul de 10 zile prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999, pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL ALBA IULIA ambii criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În recursul său, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat modificarea soluției pronunțate de prima instanță, în sensul respingerii acțiunii în totalitate.
În dezvoltarea motivelor sale de recurs a susținut că soluția primei instanțe este nelegală deoarece potrivit art.1 alin.1 din nr.HG83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției recurentul asigură elaborarea, coordonarea și aplicarea strategiei și a programului de guvernare în vederea bunei funcționări a justiției ca serviciu public și veghează la stricta aplicare a legii, în conformitate cu principiile democratice ale statului de drept.
Pe fondul cauzei, a arătat că sentința recurată este netemeinică întrucât prin Legea nr.45/2007 de aprobare a nr.OUG27/2006, legiuitorul înțeles să nu mai acorde indexarea pentru anul 2007 și nu a instituit obligativitatea majorării periodice a valorii de referință sectoriale care stă la baza calculării indemnizației de încadrare cuvenită judecătorilor și procurorilor.
În drept, a invocat art.304 pct.9 Cod proc.civilă.
Prin recursul său pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa solicitat modificarea soluției pronunțate la fond în sensul respingerii acțiunii reclamanților față de această pârâtă.
În expunerea de motive a susținut că nu are calitate procesuală pasivă în aceste litigii, întrucât ordonator principal de credite este în cazul reclamanților, pârâtul Ministerul Justiției.
În al doilea rând, a susținut că pârâta recurentă, are calitatea de ordonator secundar de credite, însă statele de funcții și drepturile salariale se stabilesc de către minister, după care sunt comunicate curților de apel, care trebuie să se conformeze și să înregistreze în carnetele de muncă, ordinele emise de minister.
În drept, invocat art.304 pct.9 Cod proc.civilă.
Prin decizia civilă nr.581/2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr- s-au respins ca nefondate recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBRTĂȚILOR și CURTEA DE APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 79/30.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul nr-.
Pentru a decide astfel, instanța de recurs de reținut față de aspectele critice invocate de pârâtul ca eliminare doar a magistraților de la această indexare, în condițiile în care toți bugetarii au primit-o în 2007, constituie un tratament discriminatoriu care contravine Constituției și o nerespectare a art.35 din nr.OUG27/2006.
Tot în privința discriminării s-au reținut dispozițiile art.21 alin.1 din nr.OG137/2000, art.14 CEDO și Protocolul 12 la acesta.
În ce privește recursul Curții de APEL ALBA IULIA și acesta s-a apreciat ca nefondat, întrucât această instituție are calitate de ordonator secundar de credite, cu atribuții privind salarizarea și completarea carnetelor de muncă ale judecătorilor.
În drept s-au reținut dispozițiile art.312 (1) Cod pr.civilă.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatorul B, solicitând admiterea acestuia și judecarea recursului său declarat împotriva sentinței civile nr.79/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA.
În expunerea de motive invocă dispozițiile art.318 alin.1 Cod pr.civilă, susținând că instanța de recurs a omis să cerceteze motivele de modificare menționate de, justificând soluția pronunțată doar prin caracterul discriminatoriu al modului de acordare a indexărilor și apreciind ca raportat la acesta, nu mai prezintă relevanță caracterul stimulentelor și modalitatea lor de acordare.
Totodată, arată că instanța nu s-a pronunțat asupra motivelor de recurs ce vizau depășirea atribuțiilor puterii judecătorești și aplicarea greșită a legii de către instanța fondului.
În continuare, contestatorul reia chestiunile ce privesc fondul cauzei, astfel cum ele au fost expuse pe larg prin intermediul motivelor de recurs și anume considerentele pentru care apreciază că prin acordarea indexărilor de 5% pe anul 2007, instanța a adăugat la lege, încălcând atribuțiile conferite puterii judecătorești, a depășit limitele acestei puteri arogându-și atribuții de legiferare și a interpretat greșit dispozițiile art.16 din Constituție, nr.OG137/2000 și art.14 din CEDO referitoare la discriminare.
În cauză nu s-au depus întâmpinări.
Examinând cererea de față, Curtea reține următoarele:
Potrivit art.318 (1) Cod pr.civilă:
"Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unor greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte,a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare."
Prin prezenta contestație, petentul invocă teza finală a articolului premenționat.
Din această perspectivă este a se reține că în practica judiciară cât și în literatura de specialitate s-a arătat în mod constant că în analiza motivelor de recurs, instanța investită cu soluționarea unei atări căi extraordinare de atac (a recursului) este în drept să grupeze argumentele folosite de recurent în dezvoltarea unui motiv de casare sau modificare, pentru a răspunde printr-un considerent comun, suficient fiind ca instanța de recurs să arate considerentele pentru care a găsit aceste motive neîntemneiate, chiar dacă nu a răspuns la toate argumentele recurentului.
În speță, chiar dacă instanța de recurs nu a motivat pe rând, respingând în parte fiecare motiv de modificare invocat, respectiv cele vizând depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, adăugarea la lege și interpretarea greșită a legii, nu se poate susține că nu a analizat toate aspectele invocate, cu atât mai mult cu cât încă de la începutul expunerii considerentelor care au condus la pronunțarea unei soluții de respingere a recursului pârâtului a făcut referire la "aspectele critice invocate".
Deci, este fără putință de tăgadă că toate motivele critice invocate de recurent au fost discutate, analizate și respinse în bloc, deci în speță nu se mai pot aplica prevederile art.318 (1) teza finală Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGI
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul Ministerul Justiției și Libertăților B împotriva deciziei civile nr.581/2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 19.11.2009.
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa - - | JUDECĂTOR 2: Carmen Fiț - - | JUDECĂTOR 3: Victor Crețoiu - - |
Grefier, - - |
Red.
Thred.7ex.
Președinte:Nicoleta VesaJudecători:Nicoleta Vesa, Carmen Fiț, Victor Crețoiu
