Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 120/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 120
Ședința publică de la 13 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu Liliana Bența
Asistent Judiciar - -
Asistent Judiciar
Grefier
Pe rol pronunțarea în cauza privind pe reclamanții:- și, pârâți fiind:- MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL IAȘI, TRIBUNALUL VASLUI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR- PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE V, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la termenul de judecată din 11 XI 2008, instanța a constatat cauza în stare de judecată și a rămas în pronunțare. Din lipsă de timp pentru deliberare a amînat pronunțarea pentru azi.
Deliberînd,
CURTEA DE APEL
Prin cererea înregistrată la Curtea de APEL IAȘI cu nr. 820/45/25.09.2008, reclamanții și au chemat în judecată pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL IAȘI, TRIBUNALUL VASLUI și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE solicitând obligarea primilor trei pârâți la plata actualizată a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50%, prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, calculat din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 5.09.2007, până la data pronunțării și obligarea pârâtului MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE la alocarea fondurilor necesare achitării acestor drepturi. Reclamanții au mai solicitat și plata acestui drept pe viitor și înscrierea lui în cartea de muncă.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică a fost reglementat prin art. 47 din Legea nr. 50/1996. Deși era un drept câștigat, de natură să compenseze condițiile de muncă cu efecte negative asupra sănătății celor din sistem, textul a fost abrogat, fără justificare rațională, prin G nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001 și nu a mai fost prevăzut nici de nr.OUG 177/2002. Abrogarea nu poate produce consecințe juridice, atâta timp cât nr.OG 83/2000 este un act normativ de nivel inferior legii, venind în contradicție cu prevederile Constituției și ale Legii nr. 24/2000.
Au mai susținut reclamanții că, prin dispozițiile art. 77 din Legea nr. 303/2004, legiuitorul recunoaște expres existența factorului de risc. În prezent, drepturile de natură salarială ale judecătorilor sunt reglementate prin nr.OUG 27/2006, care, în art. 2, include între criteriile de stabilire a drepturilor salariale, și pe cel referitor la riscurile funcției, însă judecătorii sunt prejudiciați în mod direct prin neplata sporului, atât timp cât recunoașterea riscurilor funcției nu este concretizată în acordarea lui. sporului pentru judecători constituie discriminare față de alte categorii de profesii din sistemul administrației, poliției, penitenciarelor, care beneficiază de acesta.
A fost invocată și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată la data de 10.03.2008 în dosarul nr. 5/2008, ca urmare a recursului în interesul legii.
Reclamanții au depus copii de pe înscrisuri.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare prin care, menționând actele normative care reglementează organizarea și funcționarea sa, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Excepția este neîntemeiată și va fi respinsă.
Calitatea procesuală pasivă a pârâtului este justificată prin prisma dispozițiilor art. 1 din nr.OUG 22/2002 aprobată prin Legea nr. 288/2002, conform cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Reclamanții solicită alocarea sumele necesare efectuării plăților, în condițiile în care printre atribuțiile pârâtului, reglementate de Legea nr. 500/2002, se regăsește și coordonarea acțiunilor care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general de execuție.
Pe fondul cauzei, se reține că reclamanții și au calitatea de judecători la Tribunalul Vaslui, începând cu data de 5.09.2007.
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Parlamentul a adoptat Legea nr. 125/2000, prin care Guvernul a fost abilitat să adopte ordonanțe în mai multe domenii, printre care și salarizarea personalului din cadrul autorității judecătorești.
Astfel, potrivit art. 1 lit. Q pct. 1 din Legea nr. 125/2000, Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată.
La data de 29 august 2000, în temeiul legii de abilitare, Guvernul a adoptat Ordonanța nr. 83 de modificare și completare a Legii nr. 50/1996.
Deși Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze Legea nr. 50/1996, prin nr.OG 83/2000, art. 1, pct. 42, s-a prevăzut că art. 47 se abrogă. Conform art. 54 alin. 1 din Legea nr. 24/2000, în vigoare la data adoptării nr.OG 83/2000, modificarea, completarea și abrogarea sunt evenimente legislative distincte, care pot interveni pe durata existenței unui act normativ. 2 prevede că evenimentele legislative pot fi dispuse prin acte normative ulterioare de același nivel sau de nivel superior, având ca obiect exclusiv evenimentul respectiv. Or, actul normativ ulterior de același nivel cu Legea nr. 50/1996 a fost Legea nr. 125/2000, prin care Guvernul i-a fost delegată competența numai pentru două evenimente legislative, respectiv modificare și completare, nu și pentru abrogare.
În același sens, este și Decizia nr. 21 din 10 martie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție, obligatorie pentru instanțe potrivit art. 329 alin. 3 Cod proc. civilă, care, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
În consecință, față de considerentele expuse, reținând că pretențiile reclamanților sunt întemeiate, se va admite acțiunea formulată, iar pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL IAȘI și TRIBUNALUL VASLUI vor fi obligați la plata drepturilor salariale solicitate, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, în conformitate cu dispozițiile art. 161 alin. 4 Codul muncii, pentru asigurarea reparării integrale a prejudiciului suferit de reclamanți prin întârzierea plății drepturilor salariale.
În temeiul prevederilor nr.HG 83/2005 și ale Legii nr. 304/2004, care stipulează că activitatea instanțelor este finanțată de la bugetul de stat, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor coordonând acțiunile privind sistemul bugetar, respectiv pregătind proiectele legilor bugetare anuale și de rectificare, urmează să se admită și cererea de obligare a acestui pârât la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor bănești dispuse prin prezenta hotărâre.
Cu privire la cererea reclamanților privind efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă, se constată că o atare cerere este de competența judecătoriei, în conformitate cu prevederile art. 8 din Decretul nr. 76/1972. Față de dispozițiile art. I alin. 1 din OUG nr. 75/2008, curtea de apel este necompetentă material să soluționeze o atare cerere, necompetența sa fiind de ordine publică în conformitate cu prevederile art. 159 pct. 2 Cod proc. civilă.
În consecință, în conformitate cu dispozițiile art. 158 Cod proc. civilă, se va declina, în favoarea Judecătoriei Vaslui, competența de soluționare a acestei cereri.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor.
Admite acțiunea formulată de reclamanții și, cu domiciliul ales Tribunalul Vaslui -, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B- sector 5, Curtea de APEL IAȘI, cu sediul în I, str. - nr. 25, Tribunalul Vaslui, cu sediul în V- și Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B-.
Obligă pârâții Ministerul Justiției, de APEL IAȘI și Tribunalul Vaslui să plătească reclamanților sporul de risc și supra solicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară, pentru perioada 5.09.2007 -13.11.2008, precum și în continuare, pe viitor în cuantum actualizat cu indicele de inflație la data plății efective.
Obligă pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare efectuării plății dispuse prin prezenta hotărâre.
Disjunge și declină în favoarea Judecătoriei Vaslui competența de soluționare a cererii privind înscrierea mențiunilor în contractul de muncă.
Definitivă.
Cu drept de recurs 10 zile de la comunicare, respectiv 5 zile de la pronunțare cu privire la înscrierea în carnetul de muncă.
Pronunțată în ședință publică din 13 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
Asistenți judiciari
Grefier
Red.
Tehnored./
2 ex. 27 XI 2008
Președinte:Cristina MănăstireanuJudecători:Cristina Mănăstireanu, Carmen Bancu Liliana Bența
