Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1202/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1202/2009
Ședința publică din 19 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa judecător
- - - judecător
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr.1042/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și o lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Constată că, prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de APEL ALBA IULIA sub dosar civil nr- reclamanții, C, și au chemat în judecată pe pârâții STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL ALBA, CURTEA DE APEL ALBA IULIA și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâților:
- să recunoască discriminarea, să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de până la 15%, începând cu data de 13.12.2007 și în continuare, adică și pe viitor, sume care să fie actualizate în raport cu indicele de inflație de la data solicitată și până la data plății efective a drepturilor bănești
- Curtea de APEL ALBA IULIA să fie obligată să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților;
- Paratul Ministerul Economiei si Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
În motivarea în fapt a acțiuni reclamanții arată că în scopul asigurării eficiente a confidențialității informațiilor clasificate au fost edictate mai multe acte normative, menite să ofere categoriilor de persoane ce gestionează astfel de informații sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la astfel de informații.
Astfel, potrivit art. unic pct. 1 din Legea nr. 444/2006, pentru aprobarea OG nr.19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, judecătorii militari beneficiază de un spor de confidențialitate de până la 15% din solda lunară, in temeiul dispozițiilor art.15 alin.1 din OG nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici s-a prevăzut ca sporul de confidențialitate în cuantum de până la 15% se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzute în Legea nr. 444/2006, ci și funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15% din salariul de bază, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ. Totodată, potrivit art. 20 alin.3 din Legea nr.656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.405/2002, s-a acordat acest spor de confidențialitate de până la 15% și membrilor plenului, precum și altor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Reclamanții au invocat și prevederile rt. 231. alin. 3 OG nr.137/2000 pentru prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, " entru p. păstrarea confidențialității în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință în exercitarea funcției, personalul din aparatul Consiliului primește lunar un spor de confidențialitate de 15%, calculat la salariul de bază brut.
Prin întâmpinare pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât nu are calitatea de angajator a reclamanților și nici atribuții cu privire la salarizarea acestora.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin întâmpinare, invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât nu are calitatea de ordonator principal de credite și nu există un raport juridic obligațional între pârât și Ministerul Justiției.
Pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, prin întâmpinarea formulată solicită a se constata că acțiunea este neîntemeiată și pe cale de consecință să se dispună respingerea acesteia, susținând că nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi spor de confidențialitate magistraților. Aceștia reprezintă o categorie aparte de salariați ai sistemului bugetar cu un statut specific reglementat de Legea 303/2004, cu drepturi și îndatoriri specifice și cu drepturi salariale stabilite prin lege specială.
Cu privire la starea de discriminare invocată de reclamanți arată că reglementarea prin lege sau printr-un alt act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrului legal stabilit prin nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare.
Prin sentința civilă nr. 170/2009 Curtea de APEL ALBA IULIAa declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba.
Prin Sentința civilă nr.1042/2009, conform art. 137 Cod Procedură civilă instanța s-a pronunțat cu prioritate asupra excepțiilor,astfel că a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor și acțiunea fost respinsă față de acesta ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instanța a admis excepția având în vedere că potrivit prevederilor art.27 din OG nr.137/2000 posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare. Consiliul nu poate fi citat în calitate de pârât, ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Curții de APEL ALBA IULIA, instanța a respins-o, având în vedere că aceasta are calitatea de ordonator de credite secundar și atribuții privind salarizarea reclamanților.
Pe fondul cauzei, instanța a admis acțiunea civilă formulată de reclamanții, C, și și a obligat pârâții să plătească în favoarea reclamanților, corespondent raportului de serviciu, sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu spor de confidențialitate, în procent de 15% din indemnizația brută lunară, pentru perioada 13.12.2007-17.06.2009 și în continuare, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective, pentru reclamanții C, și, iar pentru reclamanta pentru perioada 13.12.2007-14.04.2009.
A obligat pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând modificarea ei, în sensul respingerii acțiunii.
În dezvoltarea motivelor de recurs arată că instanța de fond a făcut o aplicare greșită a legii, susținând că sporul solicitat a fost reglementat exclusiv în considerarea naturii clasificate a informaților gestionate; instanța și- depășit atribuțile puterii judecătorești și nici nu se poate reține existența unei discriminări între magistrați și celelalte categorii de personal bugetar, cât timp aceștia nu gestionează efectiv informații clasificate, neputând astfel susține existența unei situații comparabile în sensul nr.OUG137/2000.
În fine, intimatul arată că discriminarea nu există, iar pretențiile referitoare la acordarea sporului de confidențialitate suplimentar față de cele prevăzute de lege sunt neîntemeiate.
CURTEA, analizând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, sub toate aspectele, conform art.304/1 Cod proc.civilă, precum și din oficiu, în limitele statuate de art.306 alin.2 Cod proc.civilă, constată următoarele:
Recursul declarat de reclamant este nefondat.
Reclamanții îndeplinesc funcția de judecător în cadrul Curții de APEL ALBA IULIA, așa cum reiese din înscrisurile depuse la dosar.
Potrivit art.99 alin.1 lit.d din Legea nr.303/2004 privind statutul magistraților, constituie abateri disciplinare ". d) nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter".
Prin decizia nr.46/2008, - Secțiile Unite, admițând recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al României, a stabilit că " În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din codul deontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr.567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din codul deontologic al acestora, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar."
Potrivit art.329 alin.3 Cod proc.civilă, " dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instituția recursului în interesul legii găsindu-și rațiunea în necesitatea formării și menținerii unei jurisprudențe unitare pe întreg teritoriul țării, astfel că deciziile pronunțate asupra recursurilor în interesul legii au valoarea unui izvor de drept secundar, apropiindu-se de actele normative, întrucât au caracter general - abstract și un caracter de obligativitate.
Așadar, cum Jas tabilit forța interpretării judecătorești dată dispozițiilor art.99 alin.1 lit.d din Legea nr.303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din Codul deontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din codul deontologic al acestora, Curtea constată că recursul formulat de pârât este nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței nr.1042/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
(continuarea deciziei civile nr.1202/2009)
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19.11.2009.
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa - - | JUDECĂTOR 2: Carmen Fiț - - | JUDECĂTOR 3: Victor Crețoiu - - |
Grefier, - - |
Red. FC.
Tehnored.FC.
2ex/7.12.2009
Jud.fond:,
Președinte:Nicoleta VesaJudecători:Nicoleta Vesa, Carmen Fiț, Victor Crețoiu
