Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1206/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1206/2009
Ședința publică din 19 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa judecător
- - - judecător
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâta Ministerul Justiției și Libertăților și de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia împotriva sentinței civile nr.1144/LM/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-au înregistrat la dosar întâmpinări formulate de intimați reclamanți, - și .
Instanța față de actele și lucrările dosarului lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea în conflict de drepturi înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub nr-, reclamanții, și (), au chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI Șl LIBERTĂȚILOR, TRIBUNALUL HUNEDOARA și CURTEA DE APEL ALBA IULIA, solicitând obligarea acestora la plata sporului de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50 %, calculat din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 18.09.2008 și în continuare, în condițiile prevăzute de art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești, republicată și modificată, actualizarea sumelor astfel rezultate cu indicele de inflație la data plății efective, precum și obligarea pârâtei Curtea de Apel Alba lulia la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant, în sensul evidențierii sporului solicitat. Nu s-au cerut cheltuieli de judecată.
In fapt, reclamantele au arătat că în calitatea acestora de asistenți judiciari la Tribunalul Hunedoara, le-a fost recunoscut dreptul la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică prin sentința civilă nr. 17/18.09.2008, fiind obligați aceiași pârâți la plata actualizată a sporului începând cu data de 01.01.2005 și până la rămânerea irevocabilă a hotărârii.
Se mai susține că, deși Ministerul Justiției a emis Ordinul nr.1167/C/09.04.2009, prin care s-a dispus plata lunară a sporului de risc în cuantum de 50% asistenților judiciari care dețin hotărâri judecătorești executorii începând cu data de 01.03.2009, totuși nici în prezent nu le-a fost acordat.
Prin concluzii scrise, reclamanții au mai menționat ca aceasta hotărâre a rămas irevocabila la data de 25.05.2009 ca urmare a respingerii recursului de către Curtea de Apel Alba lulia, astfel ca îsi mai mențin pretențiile privind acordarea sporului în discuție doar începând cu aceasta data, precum și in continuare (28).
Nu în ultimul rând, s-a precizat că acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică a fost tranșat definitiv prin decizia nr.21/10.03.2008 a înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a constatat că art. 47 din Legea nr. 50/1996, este și a rămas în vigoare, de la data apariției actului normativ care îl reglementează și pe cale de consecință trebuie acordat în continuare.
In drept au fost invocate prev. art.47 din Legea nr. 50/1996 și OUG nr. 27/2006.
Acțiunea este scutită de la plata taxei de timbru conform art. 285 din Codul Muncii.
Pârâta Curtea de Apel Alba lulia prin întâmpinare a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, deoarece nu are calitatea de angajator ai reclamanților și nu are nici o atribuție în privința stabilirii drepturilor salariate ale asistenților judiciari, arătând că, atât competența, cât și responsabilitatea în acest domeniu revine în exclusivitate Ministerului Justiției și Libertăților, în calitatea sa de ordonator principal de credite și autoritatea emitentă a ordinului de stabilire a indemnizației, potrivit legii - OUG nr. 27/2006.
Ministerul Justiției si Libertăților a solicitat prin întâmpinare respingerea acțiunii, cu motivarea ca Decizia nr. 21/2008 nu este aplicabila asistenților judiciari, iar Ordinul nr. 1167/C/09.04.2009 emis pentru plata sporului de 50% în favoarea asistenților judiciari reprezintă o forma de executare a hotărârilor judecătorești.
Prin sentința civilă nr.1144/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul cu nr. de mai sus a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia. A fost admisă acțiunea formulată de reclamanți, pârâții fiind obligați să le plătească drepturile bănești reprezentând sporul de stres și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară, respectiv din salariul de bază lunar prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, începând cu data de 21.04.2008 și în continuare, raportată la perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant. S-a dispus actualizarea acestei sume cu indicii de inflație de la data scadenței fiecărei plăți și până la achitarea efectivă. A fost obligată pârâta Curtea de Apel Alba Iulia să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea
de Apel Alba lulia, a fost respinsă ca neîntemeiată, dat fiind că în baza art. 44 din
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, președinții Curților de Apel sunt ordonatori secundari de credite, iar conform art.132 din aceeași lege, pârâta Curtea de Apel Alba lulia elaborează proiectul de buget anual pentru instanțele din circumscripțiile sale, ulterior comunicându-le pentru avizare și aprobare la Consiliul Superior al Magistraturii și la Ministerul Justiției si Libertăților. In plus, cărțile de muncă ale reclamanților - asistenți judiciari la Tribunalul Hunedoara, se află la Curtea de Apel Alba lulia, acesteia revenindu-i obligația completării mențiunilor referitoare la indemnizații și sporuri.
Pe fondul cauzei, acțiunea formulată de reclamanți a fost admisă în parte, pentru următoarele considerente:
Pentru perioada vizată în acțiunea de față, reclamanții, în calitate de asistenți judiciari, și-au desfășurat activitatea la Tribunalul Hunedoara, pretinzând sporul prev. de art. 47 din Legea nr. 50/1996, considerând că acest text de lege nu a fost niciodată abrogat.
Pentru acordarea drepturilor salariale reprezentând spor de risc și suprasolicitare neuropsihică, reclamanții au promovat acțiune în conflict de drepturi, soluționată prin sentința 17/18.09.2008 a Curții de Apel Alba lulia în dosarul nr-, prin care s-a apreciat ca fondată acțiunea cu consecința obligării acelorași pârâți la plata sporului începând cu data de 01.01.2005 și până la rămânerea irevocabilă a hotărârii, actualizate cu indicele de inflație, precum și efectuarea de către Curtea de Apel Alba lulia a cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă. Sentința civilă nr. 17/2008 a rămas irevocabilă la data de 25.05.2009 prin Decizia nr. 672/2009, ca urmare a respingerii ca nefondate a recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Alba lulia ( 29).
Anterior promovării prezentei acțiuni, înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia nr. XXI/2008, prin care a stabilit că "Judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
Într-adevăr, în considerentele acestei decizii, înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că disp. art.47 din Legea nr.50/1996 au supraviețuit dispozițiilor de abrogare ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, au produs și produc în continuare efecte juridice, iar drepturile consacrate legislativ se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege.
Conform disp. art. 329 alin. 3 teza finală din Codul d e procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept în deciziile prin care s-a soluționat recursul în interesul legii este obligatorie pentru instanțe. În consecință, având în vedere considerentele deciziei sus menționate, prin care instanța supremă a stabilit expres că sporul în discuție se cuvine și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, nu se mai poate pune în discuție abrogarea textului invocat.
Nici după publicarea în Monitorul Oficial al Deciziei nr. XXI/2008 și nici după rămânerea irevocabilă a sentinței nr.40/2008, reclamanții nu au beneficiat efectiv de drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, acesta fiind acordat doar prin Ordinul Ministrului Justiției și Libertăților nr.1167/C/09.04.2009, insă condiționat de mențiunea, în cadrul hotărârilor judecătorești, a plății "pentru viitor" sau "în continuare".
Apărarea pârâtului Ministerului Justiției și Libertăților, otrivit p. căreia reclamantele nu sunt îndreptățite la acest spor și nu le sunt aplicabile prev. art.47 din Legea nr. 50/1996, urmează a fi înlăturată, întrucât potrivit art. 111 din Legea nr. 304 /2004 dispozițiile legale privind obligațiile, interdicțiile și incompatibilitățile judecătorilor și procurorilor se aplică și asistenților udiciari, iar în conformitate cu art. 55 aceștia fac parte din completele de udecată constituite pentru soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale și semnează hotărârile pronunțate.
Dealtfel, categoria asistenților judiciari a fost asimilată magistraților și în ceea ce privește drepturile salariale, fiind incluși în actele normative care au reglementat salarizarea magistraților, astfel ca acest spor se cuvine și acestora.
Astfel, față de faptul că instanța supremă a decis că sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică se cuvine și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, fără nici o limitare în timp, înseamnă că acesta trebuia acordat reclamanților fără întrerupere după acea dată, precum și în prezent, până la o eventuală modificare legislativă.
Întrucât reclamanților nu li s-a achitat acest drept, iar prin sentința nr. 17/18.09.2008 sporul în discuție a fost solicitat doar până la data de 28.05.2009 (data rămânerii irevocabile a hotărârii), instanța a apreciat ca întemeiată doar în parte acțiunea de față.
Pe cale de consecință, au fost obligați pârâții la plata către fiecare reclamant a drepturilor bănești cuvenite cu titlu de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% indemnizația de încadrare brută lunară, prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, începând cu data de 28.05.2009 precum și la plata lunară a acestui spor și în continuare, raportat la perioada efectiv lucrata.
S-a respins în rest acțiunea în ceea ce privește perioada 18.09.2008 (data rămânerii definitive a sentinței nr.17/2008) și 28.05.2009 (data rămânerii irevocabile a hotărârii) dat fiind că pentru acest interval de timp reclamantele dețin titlul executoriu prin care sunt îndreptățite la acordarea sporului de 50%.
În temeiul art. 161 alin.4 raportat la disp. art.155 Codul Muncii, în vederea unei despăgubiri integrale și având în vedere prejudiciul încercat de reclamanți prin devalorizarea monedei naționale, s-a dispus plata acestor sume, actualizate cu indicii de inflație, de la data scadenței fiecăreia și până la achitarea integrală. Actualizarea sumei datorate cu indicii de inflație se aplică de la data scadenței fiecărei plăți și până la achitarea sumelor datorate, în considerarea îndeplinirii exacte a unei obligații de plată în condițiile procesului inflaționist din economie, nefiind condiționată de punerea în întârziere.
În baza disp. art.296 Codul Muncii, coroborate cu prevederile Decretului Lege nr.92/1976 privind carnetul de muncă și ale art. 1-2 din Legea nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă, pârâta Curtea de Apel Alba lulia a fost să efectueze în carnetul de muncă al fiecărui reclamant, mențiunile referitoare la drepturile salariate cuvenite ca urmare a acordării sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, conform celor menționate mai sus.
Prin încheierea din camera de consiliu din 9 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-, urmare a cererii de îndreptare a erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței sus menționate s-a admis cererea formulată de, - și (fostă ). S-a dispus îndreptarea erorilor materiale și a omisiunilor strecurate în dispozitivul sentinței civile nr.1144/LM/2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Hunedoara, în sensul că alineatul 2 al dispozitivului va fi menționată data de 28 mai 2009 în loc de 21.04.2008 și se va adăuga alineatul 6 cu următorul cuprins"Respinge în rest acțiunea formulată de reclamante".
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de Apel Alba Iulia.
Pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
În expunerea de motive arată că asistenții judiciari nu sunt și nu au fost niciodată beneficiari ai sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică. Acest spor se cuvine exclusiv categoriilor de persoane care beneficiau de acesta la data emiterii OG 83/2000, așa cum rezultă din Decizia 21/2008 a ICCJ, respectiv magistrați, executori judecătorești, precum și personalul auxiliar de specialitate.
Art.3 din OUG 179/1999 prevede că asistenți judiciari sunt remunerați lunar cu coeficientul de ierarhizare a salariului de bază pentru judecătorul stagiar anul I-II în raport cu timpul efectiv lunar, fără a prevedea alte drepturi salariale suplimentare, precum sporul în discuție.
Potrivit OUG 20/2002 magistrați consultanți beneficiază de indemnizația prevăzută la art.2 alin.1 și 2 ca unică formă de renunțare, fără a beneficia de sporurile specifice judecătorilor.
Prin 1167/C/9.04.2009 se dispune plata în continuare a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, pentru asistenți judiciari care dețin hotărâri judecătorești care dispun aceasta, fără ca acest ordin să reprezinte o recunoaștere a dreptului acestora ci o formă de punere în executare a unor titluri.
Se impune respingerea capătului de cerere privind acordarea sporului în continuare, aceste drepturi fiind eventuale, nefiind născute și actuale.
Pârâta Curtea de Apel Alba Iulia a reiterat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că în litigiile având ca obiect drepturile salariale ale asistenților judiciari au doar Ministerul Justiției și Libertăților această calitate fiind ordonator principal de credite.
Pârâta mai apreciază că nu are nici calitatea de angajator al reclamanților, iar în calitate de ordonator secundar de credite poate dispune de plata oricăror sume doar în limita aprobată de ordonatorul principal de credite.
Deliberând asupra recursurilor de față funcție de criticile formulate și din oficiu potrivit prevederilor art.304/1 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 43 alin.2 din Legea nr. 304/2004, actualizată, președinții curților de apel exercită atribuții de coordonare și control, precum și de administrare a instanțelor din circumscripție, iar potrivit art. 44 din același act normativ are calitatea de ordonatori secundari de credite, răspunzând, conform art. 10 lit. t din Hotărârea 387/2005, de aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor și de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget.
instanțelor sunt gestionate de Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite conform art. 188 din Legea 304/2004, iar conform art. 119 din același act normativ, curțile de apel, în calitate de ordonator secundar de credite, elaborează proiectele de buget pentru instanțele din circumscripția lor, proiecte în care sunt incluse și drepturile salariale ale magistraților.
Astfel, Ministerul Justiției asigură fondurile necesare pentru instanțe în calitate de ordonator principal de credite, iar curțile de apel, în calitate de ordonatori secundari de credite, poartă răspunderea folosirii sumelor primite de la buget și efectuează plata drepturilor salariale către magistrați și personalul auxiliar încadrați în instanțe.
În consecință, în speță, Curtea de Apel Alba Iulia are calitate procesuală pasivă, dar numai alături de Ministerul Justiției, în sensul că acesta din urmă asigură fondurile necesare pentru instanțe, inclusiv pentru retribuirea magistraților, iar Curtea de Apel efectuează plata drepturilor salariale și face mențiunile legale în cărțile de muncă.
De altfel, trebuie remarcat că și în raport de cel de-al doilea capăt de cerere pârâta are calitate procesual pasivă, având în vedere că aceasta are calitatea de operator al carnetului de muncă al reclamanților.
Prin acțiunea de față reclamanți, asistenți judiciari în cadrul Tribunalului Hunedoara, au solicitat acordarea sporului reglementat de art. 47 din Legea nr. 50/1996, considerând că acest text de lege nu a fost constituțional niciodată abrogat.
Anterior promovării acestei acțiuni, Înalta Curte de Casație și Justiției a pronunțata decizia nr. XXI/2008 prin care a stabilit cu putere de lege că "judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
Față de dispozițiile art. 329 alin. 3, teza finală Cod procedură civilă, și considerentele ÎCCJ nu se mai impune analizarea de către această instanță a aspectului dacă textul în discuție a fost sau nu abrogat, instanța supremă stabilind expres că acest drept se cuvine și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000.
În ceea ce privește susținerea pârâtului Ministerul Justiției potrivit căruia reclamanții nu sunt îndreptățiți la acest spor întrucât art. 47 din Legea nr. 50/1996 nu se referă și la asistenții judiciari, aceasta nu poate fi reținută având în vedere că la data adoptării acestei legi nu exista categoria profesională a asistenților judiciari, aceștia fiind menționați pentru prima dată în cuprinsul OUG nr. 179/1999, act normativ ulterior Legii nr. 50/1996.
Întrucât aceștia au fost asimilați magistraților în ceea ce privește drepturile salariale prin legile de salarizare ulterioare, este evident că acest spor se cuvin și asistenților judiciari.
Față de cele ce preced, constatând că sentința atacată este legală și temeinică, fiind la adăpost de criticile formulate, în conformitate cu prevederile art.312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondate recursurile de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții pârâți Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de Apel Alba Iulia împotriva sentinței nr.1144/LM/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19.11.2009.
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa - - | JUDECĂTOR 2: Carmen Fiț - - | JUDECĂTOR 3: Victor Crețoiu - - |
Grefier, - - |
Red. CV.
Tehnored. SM.
2ex.
Jud.fond:
L:
Președinte:Nicoleta VesaJudecători:Nicoleta Vesa, Carmen Fiț, Victor Crețoiu
