Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 126/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA Nr. 126

Ședința publică de la 25 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu

JUDECĂTOR 2: Nelida Cristina Moruzi Liliana

Asistent Judiciar -

Asistent Judiciar

Grefier

Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamanții:-, G, G, și, pârâți fiind:- MINISTERUL APĂRĂRII, SECȚIA PARCHETELOR MILITARE B și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier jr. pentru pârâții Ministerul Apărării Naționale și Secția Parchetelor Militare Lipsă reclamanții și reprezentantul pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al treilea termen de judecată, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Casație și Justiție a depus la dosar, prin registratura instanței, precizări cu privire la funcția deținută de reclamanți și perioada deținerii funcțiilor.

Consilier jr. precizează că nu mai are cereri de formulat.

Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvîntul reprezentantului pârâtului Ministerului Apărării Naționale pe excepțiile necompetenței materiale și inadmisibilității invocate de Ministerul Public, pe excepția inadmisibilității invocată de Ministerul Apărării, pe excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor cît și pe fond.

Consilier jr. solicită admiterea excepția invocată de Ministerul Apărării Naționale privind inadmisibilitatea capătului de cerere care vizează acordarea dreptului pretins pentru viitor, excede competenței instanței de a se pronunța pentru acest capăt de cerere. Solicită să se respingă excepția invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor privind lipsa calității procesuale pasive a acestui minister și să se admită cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor. Pe fond solicită respingerea acțiunii pentru motivele arătate prin întîmpinare.

Instanța rămîne în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra conflictului de muncă de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr.4298/99/124.06.2008, reclamanții, G, G, au chemat în judecată pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Parchetelor Militare, Ministerul Apărării și Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând obligarea primilor pârâți la plata actualizată a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% prevăzut de art.47 din Legea 50/1996, calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu data de 01.02.2007 până la data rămânerii irevocabile a hotărârii și pentru viitor, cu obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor la alocarea fondurilor necesare achitării acestor drepturi.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că, G, G, au calitatea de procurori militari în cadrul Parchetului Militar Iași, iar, au calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul aceluiași parchet.

Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar a fost reglementat prin Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care, în art. 47, stabilea că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.

Acest text a fost abrogat fără justificare rațională prin Ordonanța nr. 83/01.09.2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, aprobată prin Legea nr. 334/09.07.2002, contrar prevederilor Legii 24/2000 și a art.114 al.1 din Constituția României.

Prin decizia nr. 21 Înaltei Curți de Casație și Justiție B pronunțată în data de 10.03.2008 în dosarul nr. 5/2008, ca urmare a recursului în interesul legii formulat de Procurorul General al României, s-a constatat îndreptățirea lor în acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în cuantum de 50% din salariul bază brut lunar, respectiv indemnizația brută lunară, și după intrarea în vigoare a OG83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.

Această decizie are caracter de obligativitate pentru instanțele de judecată.

Invocă reclamanții dispozițiile art.41 al.2 și art.53 din Constituția României și art.155, 165, 236, 239 și 241 pct.1 lit.d din Codul muncii.

Mai arată reclamanții că în Uniunea Europeană, stresul în muncă reprezintă oad oua problemă de sănătate legată de activitatea profesională. Agenția Europeană pentru Securitate și sănătate în muncă a elaborat o serie de fișe informative menite să ajute la abordarea stresului în muncă și a cauzelor acestuia. De asemenea,Comisia Europeană a pus în aplicare măsuri cu scopul de a garanta securitatea și sănătatea lucrătorilor, inclusiv cu referire la efectele stresului în muncă. În acest sens invocă Directiva 89/391.

Invocă și dispozițiile art.1082 1084 din civil.

În susținerea acțiunii s-a depus adresa cu funcția și perioadele lucrate la instituțiile pârâte( filele 56- 57 dosar -).

Prin întâmpinarea formulată, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție invocă excepția necompetenței materiale a instanței, în raport de dispozițiile art. I din OG 75/2008.

Mai invocă pârâtul excepția inadmisibilității acțiunii pe motivul că instanța nu poate dispune plata și în continuare a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, pentru că adaugă la legea specială de salarizare a magistraților.

Pe fond invocă prin decizia nr. 21 Înaltei Curți de Casație și Justiție B pronunțată în data de 10.03.2008 în dosarul nr. 5/2008, ca urmare a recursului în interesul legii formulat de Procurorul General al României, s-a constatat îndreptățirea lor în acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în cuantum de 50% din salariul bază brut lunar, respectiv indemnizația brută lunară, și după intrarea în vigoare a OG83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.

Această decizie are caracter de obligativitate pentru instanțele de judecată, potrivit art. 329 al.3 pr.civ.

Pârâtul Ministerul Apărării formulează întâmpinare, prin care invocă excepția inadmisibilității capătului de cerere care vizează acordarea dreptului pretins pentru viitor, invocând că instanța s-ar substitui puterii legislative dacă ar acorda sporul și pe viitor.

Pe fond pârâtul invocă decizia nr. 21 Înaltei Curți de Casație și Justiție. Arată că prin adoptarea OG27/2006 decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție trebuie interpretată ca producând efecte până la data intrării în vigoare a acestui act normativ.

Mai că, în calitate de ordonator principal de credite, a cuprins în elaborarea bugetelor de stat pe anul 2008 toate drepturile de care beneficiază toate categoriile de personal. Astfel că nu sunt în culpă procesuală, deoarece nu pot fi obligați la plata unor drepturi salariale care nu se regăsesc în dispozițiile ce reglementează salarizarea categoriei profesionale din care fac parte reclamanții.

Pârâtul a formulat și cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, în temeiul art.60-63 Cod proc.civ. solicitând ca, în cazul admiterii acțiunii reclamantei, acesta să fie obligat la alocarea sumelor necesare plății drepturilor bănești ce fac obiectul cauzei.

Prin întâmpinarea formulată, Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității sale procesual-pasive, arătând că nu este ordonator principal de credite pentru reclamantă, iar elaborarea proiectelor legilor bugetare și de rectificare bugetară, cu includerea sumelor pretinse, se face de către Ministerul Economiei și Finanțelor pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite (art.35 al.1 Legea 500/2002). Mai mult, potrivit art.4 alin.1 din Legea 110/2007 pentru modificarea și completarea OG22/2002, ordonatorii principali de credite sunt obligați să dispună toate măsurile necesare, inclusiv virări de credite bugetare, pentru asigurarea în bugetele proprii a creditelor necesare.

Ca urmare, solicită respingerea acțiunii pentru lipsa calității procesuale pasive.

La data de 09.07.2008, având în vedere dispozițiile art. II alin.1 și 2 din OUG75/2008, cauza a fost trimisă spre soluționare Curții de APEL IAȘI, fiind înregistrată sub nr-.

Analizând cu prioritate excepțiile invocate, în conformitate cu dispozițiile art.137 Cod procedură civilă, Curtea de Apel reține că acestea nu sunt întemeiate.

Tribunalul Iași, inițial investit, făcând aplicarea dispozițiile art. II alin.1 și 2 din OUG75/2008, a trimis cauza spre soluționare Curții de APEL IAȘI, astfel că excepția necomptenței materiale este nefondată.

Accesul liber la justiție este garantat atât prin Constituția României, cât și prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ratificată de România; ca atare, excepția inadmisibilității va fi respinsă.

Potrivit art.49 din Legea 500/2002, creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare și/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora. Mai mult, conform prevederilor HG nr.83/2005 și ale Legii nr.304/2004, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonând acțiunile privind sistemul bugetar, respectiv pregătind proiectele legilor bugetare anuale și de rectificare.

Ca atare, nu se poate susține că Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă în cauză, excepția invocată de acesta urmând a fi respinsă.

Pe fond, analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că acțiunea reclamantei este fondată.

Astfel, prin Decizia nr.21/10.03.2008 dată în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat în sensul că "judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a OG83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001".

Decizia este obligatorie pentru instanțele de judecată, în conformitate cu dispozițiile art.329 alin.3 Cod procedură civilă.

S-a reținut, în esență, că inaplicabilitatea normelor de abrogare parțială, determinată de neregularitatea modului în care au fost adoptate, face ca efectele art.47 din Legea 50/1996 republicată să se producă și după intrarea în vigoare a OG83/2000.

Sub acest aspect, în raport de cele reținute, rezultă fără echivoc faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acesteaau produs și produc în continuare efecte juridice.

Acest lucru presupune cănici în prezentdispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, deoarece prin prevederile din OG83/2000 au fost depășite limitele și condițiile legii de abilitare, fiind astfel încălcate dispozițiile art.107 alin.3 din Constituția României din 1991 (art.108 alin.3 în forma republicată a Constituției României).

Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art.47 din Legea 50/1996 se cuvinși în continuarepersoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege. În acest context, inadmisibilitatea acordării pe viitor a sporului, invocată de Ministerul Apărării se vădește a fi nefondată.

Ca urmare, în considerarea Deciziei nr.21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța va admite acțiunea formulată de reclamanți obligând pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Parchetelor Militare, Ministerul Apărării să plătească acestora - în raport cu perioadele de activitate la aceste instituții - sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu data de 01.02.2007 și în continuare, în cuantum actualizat cu indicele de inflație la data plății efective, pentru o justă și integrală despăgubire, în conformitate cu dispozițiile art.1084 Cod civil.

Potrivit dispozițiilor art. 19 și 49 din Legea 500/2002, art.1 din OUG22/2002, precum și în temeiul HG nr.83/2005 și Legii nr.304/2004, Ministerul Economiei și Finanțelor va fi obligat să aloce sumele necesare efectuării plăților la care primii pârâți au fost obligați prin prezenta hotărâre.

Pe cale de consecință, va fi respinsă cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepțiile necompetenței materiale și a inadmisibilității invocate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Parchetelor Militare.

Respinge excepția a inadmisibilității invocată de Ministerul Apărării

Respinge excepția lipsei calității procesual pasive invocate de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Admite acțiunea civilă formulată de reclamanții, G, G, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Parchetelor Militare, Ministerul Apărării și Ministerul Economiei și Finanțelor.

Obligă pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Parchetelor Militare, Ministerul Apărării la plata actualizată în favoarea reclamanților a sumelor de bani reprezentând drepturi salariale cu titlu de spor de risc și suprasolicitare psihică în procent de 50%, calculat din salariul de bază brut lunar, pentru perioada 01.02.2007 - 25.11.2008 și pe viitor, până la reglementarea legală a acestui spor.

Obligă pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice la alocarea fondurilor necesare achitării acestor drepturi.

Respinge cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor Publice formulată de Ministerul Apărării.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi, 25.11.2008

Președinte, Judecător, Asistenți judiciari,

Cu opinie în sensul prezentei hotărâri

Grefier,

01.12.2008

Președinte:Daniela Pruteanu
Judecători:Daniela Pruteanu, Nelida Cristina Moruzi Liliana

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 126/2008. Curtea de Apel Iasi