Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1397/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1397
Ședința publică din 10 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Bratu Ileana
JUDECĂTOR 2: Mitrea Muntean Daniela
JUDECĂTOR 3: Maierean
Grefier
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice B - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în municipiul S,-, județul S, împotriva sentinței nr.1211din19 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reprezentantul pârâtului recurent, reprezentanții pârâților intimați Tribunalul Suceava, Ministerul Justiției și Libertăților B, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării B și reclamantele intimate și.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 21.05.2008 și înregistrată sub nr-, reclamantele și au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Suceava și Ministerul Economiei și Finanțelor pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea primilor doi pârâți, în solidar, la plata actualizată în raport de indicele de inflație calculat la data plății în favoarea fiecărui reclamant, a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% lunar, prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu data de 01.02.2007 și în continuare și obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la alocarea sumelor necesare efectuării plății la care vor fi obligați primii doi pârâți.
În motivarea acțiunii reclamantele au arătat că, potrivit dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996, republicată, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariu de bază brut lunar și, că ulterior, prin art.50 din OUG nr.177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele, a fost abrogat și art.47 din Legea nr.50/1996, abrogare ce a fost înlăturată prin art.41 din OUG nr.27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și a altor categorii de personal din sistemul justiției, prin faptul că acest ultim act normativ a abrogat în totalitate OUG nr.177/2002.
Au mai menționat că, la data stabilirii acestui drept, în baza art.47 din Legea nr.50/1996, legiuitorul a avut în vedere anumite criterii de referință care rezidă în condițiile în care judecătorii și personalul auxiliar își desfășoară activitatea, condiții ce sunt caracterizate de acesta ca fiind condiții de risc și suprasolicitare neuropsihică, iar aceste condiții nu s-au schimbat, ci dimpotrivă, s-au acutizat, întrucât au crescut cerințele înfăptuirii actului de justiție în condiții de calitate și de eficiență sporite, care, în situația unui sistem legislativ stufos și uneori contradictoriu și a unor condiții de muncă neadecvate etapei actuale, duc la creșterea celor doi factori de risc.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată întrucât dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 au fost abrogate total și explicit prin OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.
Așadar, ar fi neîntemeiate susținerile reclamantelor cu privire la abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996.
În plus, abrogarea acestor prevederi legale reprezintă o problemă de legiferare, constituind o opțiune a legiuitorului, singurul în drept să reglementeze criteriile de acordare a sporurilor sau adaosurilor la indemnizațiile și salariile de bază.
Prin sentința nr.1211 din 19.06.2008 Tribunalul Suceava - Secția civilă- a admis în parte acțiunea reclamantelor și, în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției, Tribunalul Suceava, Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și i-a obligat să plătească reclamantelor sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% lunar pentru perioada 1.02.2007 - 19.06.2008, actualizat în raport de indicele de inflație.
Totodată, Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat să includă în buget sumele necesare plății drepturilor.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că potrivit art.47 din Legea nr.50/1996 republicată "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Prin art.1 pct.42 din OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996, art.47 din acest act normativ a fost abrogat expres, însă, procedându-se astfel au fost încălcate atât normele constituționale de principiu referitoare la delegarea legislativă cât și dispozițiile Legii nr.125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Pe de altă parte, există conflict între art.1 pct.42 din OG nr.83/2000 care a abrogat art.47 din Legea nr.50/1996 și art.1 din Protocolul adițional 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, neputându-se desprinde din cuprinsul OG nr.83/2000 care a fost utilitatea publică a lipsirii magistraților și personalului auxiliar de proprietatea lor asupra sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.
În concluzie, întrucât abrogarea realizată prin OG nr.83/2000 este nelegală iar noțiunea acordării sporului de stres subzistă, pretențiile reclamantelor sunt întemeiate.
Împotriva aceste sentințe, în termen legal, a declarat recursMinisterul Finanțelor Publice, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că, nu are calitatea de ordonator de credite, revenindu-i doar obligația de monitorizare a cheltuielilor de personal prevăzut în bugetul de stat, însă obligația de stabilire a salariilor de bază, a criteriilor, a sumelor necesare pentru cheltuielile de personal și de acordare a drepturilor bănești cuvenite revine ordonatorului de credite bugetare - Ministerul Justiției și Libertăților, respectiv Tribunalul Suceava.
Analizând hotărârea recurată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, precum și a motivelor invocate în recurs, ce vizează dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, Curtea constată neîntemeiat recursul, pentru cele ce urmează:
Potrivit dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile ce sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, iar potrivit art. 3 alin. 1 pct. 2 din nr.HG 208/2005, Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are ca atribuții elaborarea proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
În lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare și alimentării cu fonduri a conturilor Ministerului Justiției de către Ministerul Economiei și Finanțelor, cel dintâi ar fi practic în imposibilitate de a achita sumele la care ar fi obligat prin hotărâre judecătorească.
În situația în care nu ar fi obligat și Ministerul Economiei și Finanțelor să rectifice bugetul și să aloce sumele necesare reparării prejudiciului suferit de reclamanți, hotărârea judecătorească ar fi lipsită de una dintre cele mai importante funcții ale sale, respectiv puterea executorie.
De asemenea, reține Curtea că, potrivit art. 131 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, activitatea instanțelor este finanțată de la bugetul de stat.
În consecință, pentru cele ce preced, în temeiul art.312 alin.l Cod procedură civilă, curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice B - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în municipiul S,-, județul S, împotriva sentinței nr.1211din19 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond
.
Tehnored.
Ex. 2 / 30.11.2009
Președinte:Bratu IleanaJudecători:Bratu Ileana, Mitrea Muntean Daniela, Maierean
