Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1398/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1398
Ședința publică din 10 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Sas Laura
JUDECĂTOR 2: Bratu Ileana
JUDECĂTOR 3: Mitrea Muntean
Grefier
Pe rol, pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâțiiMinisterul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S,cu sediul în municipiul S,-, județul S,Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, cu sediul în municipiul B, str. -, nr. 2, județul B,Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B,cu sediul în municipiul B,-, sector 5, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA și Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, ambii cu sediul în municipiul S,-, județul S, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și Parchetul de pe lângă Tribunalul București, ambii cu sediul în municipiul B,- - 3, sector 3, prin reprezentanții lor legali, împotriva sentinței nr.902din 14 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, în dosarul nr-.
Dezbaterile asupra cauzei au fost consemnate în încheierea de ședință din 3 noiembrie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie. Din lipsă de timp pentru deliberare, potrivit art. 260 din Codul d e procedură civilă, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi, 10 noiembrie 2009.
După deliberare,
CURTEA:
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava și disjunsă din dosarul nr-, reclamanții -ia, G, C, a, și, au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, Parchetul de pe lângă Tribunalul București, Ministerul Economiei și Finanțelor și Direcția Generală a Finanțelor Publice, să se dispună:
- obligarea pârâților la calcularea și plata despăgubirilor echivalente diferențelor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 14 septembrie 2000 - 01 februarie 2007, în sume actualizate în funcție de rata de creștere a inflației și dobânzii legale până la plata efectivă, conform nr.OG9/2000;
- obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la alocarea sumelor necesare pentru plata drepturilor salariale solicitate;
Motivând acțiunea reclamanții au arătat că au calitatea de magistrați și au beneficiat, conform art. 47 din Legea nr. 50/1996 de sporul de risc și suprasolicitare în procent de 50% din salariul de bază brut lunar dar în mod nelegal acest text a fost anulat prin nr.OG 83/2000, cu încălcarea dispozițiilor stabilite prin Legea de abilitate nr. 125/2000.
În acest sens, au fost evocate dispozițiile art. 114 alin. 1 și art. 53 din Constituția României precum și decizia nr. XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în compunerea Secțiilor Unite, instanța supremă stabilind în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Ulterior, reclamanții și-au precizat acțiunea solicitând obligarea primilor 8 pârâți la plata actualizată la zi a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică pentru perioada august 2004 - 14 iunie 2008 și în continuare și obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice să aloce sumele necesare efectuării plăților.
În susținerea acțiunii reclamanții au solicitat administrarea probei cu o expertiză contabilă.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată cu motivarea că art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat total și expres prin art. 1 pct. 42 din OG nr. 83/2000.
Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat excepția necompetenței materiale a instanței întrucât, în conformitate cu art. 36 alin. 2 din nr.OUG 27 din 29 martie 2006 aprobată prin Legea nr. 45/2007, competența soluționării cererilor judecătorilor, procurorilor și asistenților judiciari revine Curții de Apel București.
Pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive față de pretențiile formulate de reclamanții -, și pentru perioada 01.08.2004 - 14.04.2005 cât au avut calitate de procurori stagiari.
A mai solicitat pârâtul respingerea acțiunii ca inadmisibilă întrucât prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996 s-au aflat în vigoare până la data de 01.10.2000, când a fost emisă nr.OG 83/2000 care a abrogat în mod expres acest articol.
Totodată, pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice pentru ca, în cazul în care se va admite acțiunea, acesta să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public care să includă sumele ce reprezintă pretențiile reclamanților.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin întâmpinare a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive cu motivarea că obiectul acțiunii îl constituie plata unor drepturi salariale datorate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL SUCEAVA, respectiv Tribunalul Suceava. Raportul juridic dedus judecății este unul tipic de dreptul muncii, în conținutul căruia intră drepturi și obligații doar pentru angajator.
Pe fondul cauzei a arătat pârâtul că se impune respingerea acțiunii întrucât prin nr.OUG 177/2002 au fost abrogate dispozițiile privitoare la salarizarea și alte drepturi ale magistraților din Legea nr. 50/1996.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacăua arătat că prin sentința civilă nr. 121 din 17.01.2008 s-a stabilit în favoarea reclamantului dreptul la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% pentru perioada 01.08.2004 - 14.04.2005, fiind dată în cauză excepția autorității de lucru judecat.
Prin sentința civilă nr. 902 din 14.04.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr- a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, ca nefondată; respinsă excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, ca nefondată; admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Justiției; respinsă acțiunea formulată de reclamanții, și vizând plata drepturilor salariale solicitate aferente perioadei 01.08.2004 - 14.04.2005 în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției ca fiind formulată împotriva unei persoane care nu are calitate procesuală pasivă; admisă cererea reclamanților; au fost obligați pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să plătească reclamantului drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 01.08.2004 - 14.04.2005 în cuantum de 8908 lei net, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății; obligați pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 01.08.2004 - 14.04.2005 în cuantum de 8922 lei net, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății; obligați pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 01.08.2004 - 14.04.2005 în cuantum de 8922 lei net, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății; obligați pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să plătească reclamantului drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 01.08.2004 - 14.04.2005 în cuantum de 8922 lei net, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății; obligați pârâții Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Justiției să plătească reclamantului drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 21.04.2005 - 31.12.2008 în cuantum de 41.827 lei net incluzând actualizarea până la data de 31.01.2009, precum și în continuare cât timp se mențin condițiile pentru acordarea acestui spor, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății; obligați pârâții Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Justiției să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 21.04.2005 - 31.12.2008 în cuantum de 41.739 lei net incluzând actualizarea până la data de 31.01.2009, precum și în continuare cât timp se mențin condițiile pentru acordarea acestui spor, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății; obligați pârâții Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Justiției să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 21.04.2005 - 31.12.2008 în cuantum de 41.663 lei net incluzând actualizarea până la data de 31.01.2009, precum și în continuare cât timp se mențin condițiile pentru acordarea acestui spor, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății; obligați pârâții Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Justiției să plătească reclamantului drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 21.04.2005 - 31.12.2008 în cuantum de 42.325 lei net incluzând actualizarea până la data de 31.01.2009, precum și în continuare cât timp se mențin condițiile pentru acordarea acestui spor, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății; obligați pârâții Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Justiției să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 14.09.2004 - 31.12.2008 în cuantum de 33.223 lei net incluzând actualizarea până la data de 31.01.2009, precum și în continuare cât timp se mențin condițiile pentru acordarea acestui spor, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății; obligați pârâții Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Justiției să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 14.09.2004 - 31.12.2008 în cuantum de 38.276 lei net incluzând actualizarea până la data de 31.01.2009, precum și în continuare cât timp se mențin condițiile pentru acordarea acestui spor, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății; obligați pârâții Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Justiției să plătească reclamantei a drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 14.09.2004 - 31.12.2008 în cuantum de 49.544 lei net incluzând actualizarea până la data de 31.01.2009, precum și în continuare cât timp se mențin condițiile pentru acordarea acestui spor, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății; obligați pârâții Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Justiției să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 14.09.2004 - 31.12.2008 în cuantum de 43.169 lei net incluzând actualizarea până la data de 31.01.2009, precum și în continuare cât timp se mențin condițiile pentru acordarea acestui spor, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății; obligați pârâții Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Justiției să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 14.09.2004 - 31.12.2008 în cuantum de 58.291 lei net incluzând actualizarea până la data de 31.01.2009, precum și în continuare cât timp se mențin condițiile pentru acordarea acestui spor, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății; obligați pârâții Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Justiției să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 14.09.2004 - 31.12.2008 în cuantum de 56.103 lei net incluzând actualizarea până la data de 31.01.2009, precum și în continuare cât timp se mențin condițiile pentru acordarea acestui spor, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății; obligați pârâții Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Justiției să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 01.08.2007 - 31.12.2008 în cuantum de 6439 lei net incluzând actualizarea până la data de 31.01.2009, precum și în continuare cât timp se mențin condițiile pentru acordarea acestui spor, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății; obligați pârâții Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Justiției să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 01.09.2005 - 31.12.2008 în cuantum de 23.701 lei net incluzând actualizarea până la data de 31.01.2009, precum și în continuare cât timp se mențin condițiile pentru acordarea acestui spor, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății; obligați pârâții Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Justiției să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 14.09.2004 - 31.12.2008 în cuantum de 57.983 lei net incluzând actualizarea până la data de 31.01.2009, precum și în continuare cât timp se mențin condițiile pentru acordarea acestui spor, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății; obligați pârâții Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Justiției să plătească reclamantului drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 01.08.2007 - 31.12.2008 în cuantum de 6439 lei net incluzând actualizarea până la data de 31.01.2009, precum și în continuare cât timp se mențin condițiile pentru acordarea acestui spor, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății; obligați pârâții Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Justiției să plătească reclamantului drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 14.09.2004 - 31.12.2008 în cuantum de 42.399 lei net incluzând actualizarea până la data de 31.01.2009, precum și în continuare cât timp se mențin condițiile pentru acordarea acestui spor, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății; obligați pârâții Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Justiției să plătească reclamantei C drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 01.08.2005 - 31.12.2008 în cuantum de 23.711 lei net incluzând actualizarea până la data de 31.01.2009, precum și în continuare cât timp se mențin condițiile pentru acordarea acestui spor, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății; obligați pârâții Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Justiției să plătească reclamantului G drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 14.09.2004 - 31.12.2008 în cuantum de 38.919 lei net incluzând actualizarea până la data de 31.01.2009, precum și în continuare cât timp se mențin condițiile pentru acordarea acestui spor, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății; obligați pârâții Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Justiției să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 01.08.2005 - 31.07.2006 în cuantum de 10.209 lei net incluzând actualizarea până la data de 31.01.2009, precum și în continuare cât timp se mențin condițiile pentru acordarea acestui spor, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății; obligați pârâții Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Justiției să plătească reclamantei -ia drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 14.09.2004 - 31.12.2008 în cuantum de 49.562 lei net incluzând actualizarea până la data de 31.01.2009, precum și în continuare cât timp se mențin condițiile pentru acordarea acestui spor, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății; obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să includă în buget sumele necesare plății acestor drepturi salariale și au fost obligați pârâții la plata către reclamanți a sumei de 1680 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii, a reținut instanța că, potrivit deciziei în interesul legii nr. XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, (decizie care este obligatorie pentru instanțe în conformitate cu art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă) instanțele judecătorești pot să se pronunțe asupra regularității actului de abrogare și a aplicabilității în continuare a normei abrogate în condițiile în care actul de abrogare nu mai este în vigoare, iar Curtea Constituțională are în competență doar controlul de constituționalitate al dispozițiilor din legile și ordonanțele în vigoare.
Ca urmare, nu poate fi primită excepția inadmisibilității acțiunii, neputându-se vorbi de o încălcare a puterii autorității judecătorești.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice a apreciat instanța că aceasta nu este dată în cauză, reclamanții nesolicitând obligarea acestui pârât direct la plata drepturilor salariale cuvenite, ci doar la alocarea sumelor necesare pentru plata drepturilor salariale.
Ori, în conformitate cu dispozițiile art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor Publice ordonează acțiunile ce sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, iar potrivit art. 3 alin. 1 pct. 2 din nr.HG 208/2005, Ministerul Finanțelor Publice este cel care are ca atribuții elaborarea proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
În lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare și alimentării cu fonduri a conturilor Ministerului Justiției de către Ministerul Finanțelor Publice, cel dintâi ar fi practic în imposibilitate de achite sumele la care a fost obligat prin prezenta sentință.
În situația în care nu ar fi obligat și Ministerul Finanțelor Publice să rectifice bugetul cu sumele necesare reparării prejudiciului suferit de reclamanți, hotărârea judecătorească ar fi lipsită de una dintre cele mai importante funcții ale sale, respectiv puterea executorie.
Cât privește excepția autorității de lucru judecat invocată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, a reținut instanța că nici această excepție nu este dată în cauză, sentința civilă nr. 121 din 17.01.2008 a Tribunalului Suceava nefiind definitivă câtă vreme a fost casată și trimisă cauza spre rejudecare la data de 06.05.2008, iar la data de 17.02.2009 s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava. Ca urmare nu sunt întrunite în cauză cerințele art. 1201 cod civil pentru admiterea excepției invocate.
A apreciat însă ca întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Justiției în cererea reclamanților, și privind plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază pentru perioada 01.08.2004 - 14.04.2005 întrucât în această perioadă reclamanții menționați au avut calitatea de angajați ai Ministerului Public și nu ai Ministerului Justiției, acesta din urmă nefiind obligat în raportul juridic dedus judecății conform art. 154 și 161 din Codul muncii.
Pe fondul cauzei a reținut instanța că reclamantul a lucrat în perioada 01.08.2004 - 14.04.2005 în calitate de procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, iar de la data de 21.04.2005 ca judecător la Judecătoria Suceava.
Reclamanta a lucrat în perioada 01.08.2004 - 14.04.2005 în calitate de procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 5 B, iar de la data de 21.04.2005 ca judecător la Judecătoria Suceava.
Reclamanta a lucrat în perioada 01.08.2004 - 14.04.2005 în calitate de procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 3 B, iar de la 21.04.2005 ca judecător la Judecătoria Suceava.
Reclamantul a lucrat în perioada 01.08.2004 - 14.04.2005 în calitate de procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 B, iar de la data de 21.04.2005 ca judecător la Judecătoria Suceava.
Reclamanta a lucrat în perioada 15.08.2005 - 31.07.2006 la Judecătoria Suceava, ulterior acestei date fiind transferată la Judecătoria Pașcani.
Ceilalți reclamanți sunt judecători în cadrul Judecătoriei Suceava după cum urmează: -ia din data de 15.08.2004, G din data de 07.06.2004, C din data de 15.08.2005, din data de 01.09.2001, din data de 17.01.1994, din data de 01.09.2005, din data de 01.08.1992, din data de 01.11.1995, din data de 15.08.2000, a din data de 07.06.2004, din data de 01.08.2003, din data de 16.08.2004, din data de 10.08.2007 și din data de 10.08.2007.
Potrivit art. 47 din Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din cadrul autorității judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare s-a stabilit că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, atât magistrații cât și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% lunar.
Prin decizia nr. XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în compunerea Secțiilor Unite, a fost admis recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța supremă constatând că " în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate, au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001, decizia instanței supreme fiind obligatorie în raport de prevederile art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă.
Prin art. 1 din Protocolul 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, s-a stabilit că "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional". Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică solicitat de reclamanți fiind un drept de creanță, este un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Drepturilor Omului, iar prin abrogarea art. 47 din Legea nr. 50/1996 reclamanții au fost lipsiți de proprietatea asupra acestui bun. Ori, lipsirea de proprietate se putea face, potrivit art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a drepturilor omului, doar pentru o cauză de utilitate publică.
Ca urmare reclamanții sunt îndreptățiți la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază conform perioadei lucrate la fiecare dintre angajatorii pârâți.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie motivat de faptul că în mod greșit prima instanță a dispus plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică pentru perioada 1.08.2004 - 14.04.2005, cât reclamantul intimat a lucrat ca procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, în cuantum de 8908 lei net, fără a face vorbire despre faptul că din această sumă partea a încasat o primă tranșă.
Mai arată recurentul că instanța de fond a dispus în mod nelegal plata drepturilor bănești solicitate, reactualizate la data plății efective în funcție de rata inflației, în situația în care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, în calitate de ordonator secundar de credite, este o unitate bugetară subordonată Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție iar aceasta, ca instituție bugetară, nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială.
În drept, cererea de recurs fost întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 4 și 9 Cod procedură civilă coroborate cu dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă.
Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție invocând următoarele:
Efectele deciziei nr. XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a legii asupra tuturor cauzelor având acest obiect, încetează după data de 3.02.2007când a intrat în vigoare nr.OG 8/2007.
Pentru perioadele de timp ulterioare acestei date acțiunea reclamanților este nefondată.
Sentința instanței de fond cuprinde motive contradictorii având în vedere că noțiunea de bun și cea de proprietate presupun existența unui drept real și nu a unui drept de creanță.
Instanța de fond a dispus în mod nelegal plata drepturilor bănești solicitate, actualizate cu rata inflației, precum și plata cheltuielilor de judecată, în situația în care Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,ca instituție bugetară, nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială.
În drept cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 și art. 3041Cod procedură civilă.
A formulat recurs și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și Parchetul de pe lângă Tribunalul București invocând excepția autorității de lucru judecat motivat de faptul că reclamanții, și au figurat, în calitate de reclamanți, și în dosarul înregistrat sub nr- pe rolul Tribunalului Suceava, solicitând aceleași drepturi salariale și în care a fost pronunțată sentința civilă nr. 121 din 17.01.2008.
Totodată, a figurat în calitate de reclamantă în dosarul nr- (5628/2008) aflat pe rolul Curții de Apel București, solicitând sporul arătat pentru perioada 11.10.2004 la zi și în continuare și în urma căruia s-a pronunțat sentința civilă nr. 15/17.01.2009.
Examinând înscrisurile cuprinzând calculul drepturilor salariale solicitate, efectuat de departamentul contabil din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, rezultă că expertul contabil, desemnat în cauză de prima instanță, stabilit drepturile bănești ce se cuvin reclamanților în mod greșit, rezultând pentru fiecare, între suma rezultată ca urmare a efectuării raportului de expertiză și cea stabilită de unitatea de parchet, o diferență în cuantum de 2552 lei.
În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 299 Cod procedură civilă.
În dovedirea cererii a depus la dosar în copie: adresa nr. 2836/12.05.2009 (filele 20-21); stat de plată întocmit potrivit sentinței civile nr. 121/17.01.2008 (filele 22 - 23); stat de plată întocmit potrivit sentinței civile nr. 902 din 14.04.2009 (fila 24), sentința civilă nr. 121 din 17.01.2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr- (filele 25-30), sentința civilă nr. 15 din 12.01.2009 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VII -a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în dosar nr- (filele 31-37), încheierea din data de 2.02.2009 dată de aceeași instanță în dosar nr- (fila 38).
Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs și pârâtul Ministerul Finanțelor Publice reiterând excepția lipsei calității procesuale pasive.
A arătat recurentul că obligația de stabilire a salariilor de bază, a criteriilor, a sumelor necesare pentru cheltuielile de personal și de acordare a drepturilor bănești cuvenite revine ordonatorilor de credite bugetare - Ministerul Justiției și Libertăților, respectiv Tribunalul Suceava.
Raportul juridic dedus judecății este unul tipic de dreptul muncii, în conținutul căruia intră drepturi și obligații numai pentru angajator și angajat.
În drept cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă.
Examinând actele și lucrările dosarului, asupra cererilor de recurs, Curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor coordonează acțiunile ce sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, iar potrivit art. 3 alin. 1 pct. 2 din nr.HG 2108/2005, Ministerul Finanțelor este cel care are ca atribuții elaborarea proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
În lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare și alimentării cu fonduri a conturilor Ministerului Justiției de către Ministerul Economiei și Finanțelor, cel dintâi ar fi practic în imposibilitatea de a achita sumele la care ar fi obligat.
În situația în care nu ar fi obligat și Ministerul Economiei și Finanțelor să rectifice bugetul cu sumele necesare reparării prejudiciului suferit de reclamanți, hotărârea judecătorească ar fi lipsită de una din cele mai importante funcții ale sale, respectiv puterea executorie.
De asemenea, reține Curtea că, potrivit art. 131 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Prin sentința civilă nr. 15 din 17.01.2009 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VII - a Civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în dosar nr- au fost obligați pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul București să plătească reclamantei sporul de 50% risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația de încadrare lunară brută, începând cu data de 14.09.2004 - la zi și în continuare, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, au fost obligați aceeași pârâți să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă și a fost obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sumelor solicitate.
Prin sentința civilă nr. 902 din 14.04.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-, sentință atacată în prezenta cauză, au fost obligați aceiași pârâți să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 1.08.2004 - 14.04.2005 în cuantum de 8922 lei net, actualizat în raport cu indicele de inflație la data plății.
Pentru perioada 21.04.2005 - 31.XII.2008 și în continuare au fost obligați pârâți Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Justiției să plătească reclamantei sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară, actualizat în raport cu indicele de inflație la data plății.
Puterea de lucru judecat este reglementată în art. 1201 Cod civil ca o prezumție legală absolută irefragabilă și în art. 166 Cod procedură civilă ca o excepție de fond, peremtorie și absolută.
Pentru a exista putere de lucru judecat trebuie să existe triplă identitate: de părți, de obiect și de cauză.
Este dată excepția autorității de lucru judecat, existând triplă identitate de părți, obiect și cauză în ceea ce privește cererea de plată a drepturilor salariale aferente perioadei 14.09.2004 - 14.04.2005, așa cum rezultă din titlurile executorii mai sus arătate.
Pentru perioada ulterioară datei de 14.04.2005 nu mai poate fi reținută identitatea în ceea ce privește primul element - părțile, întrucât au fost obligați la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică alți pârâți, respectiv: Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Justiției.
În ceea ce privește sentința civilă nr. 121 din 17.01.2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-, reține Curtea că prin decizia nr. 557 din 6 mai 2008 pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA în dosarul nr-, a fost casată această sentință și a fost trimisă cauza spre rejudecare primei instanțe ( 38 - 41 dosar fond).
Astfel, atât timp cât nu există o hotărâre judecătorească definitivă de care să poată fi legată puterea de lucru judecat, nu poate fi reținută excepția reglementată de dispozițiile art. 166 Cod procedură civilă.
Prin sentința civilă atacată au fost obligați pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să plătească reclamantului drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 1.08.2004 - 14.04.2005 în cuantum de 8908 lei net, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății.
Potrivit ordinului de plată nr. 195 din 17.2008 ( 295 dosar fond) Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacăua achitat reclamantului suma de 1925 lei reprezentând drepturi salariale - spor de risc 50%.
Astfel, din suma de 8908 lei net stabilită prin raportul de expertiză întocmit în fața primei instanțe, reclamantului i se cuvine suma de 6983 lei (8908 - 1925).
În ce privește susținerea recurentului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și Parchetul de pe lângă Tribunalul București, în sensul că raportul de expertiză întocmit în fața instanței de fond ar fi greșit, reține Curtea că, în practica, apar frecvent situații în care lămurirea faptelor ce formează obiectul litigiului necesită cunoștințe de specialitate. Tocmai de aceea, legea prevede posibilitatea instanței de a dispune efectuarea unei expertize, expertiză ce a fost dispusă și în prezenta cauză.
În aceste condiții un specialist - expertul, desemnat de instanța de fond, a cercetat împrejurările în legătură cu obiectul litigiului, ce au necesitat cunoștințe de specialitate și a întocmit raportul de expertiză.
Recurentul nu a arătat unde anume a greșit expertul când a efectuat lucrarea, susținând numai că au rezultat alte sume decât cele stabilite de parte.
Or, partea nu poate să vină și să invoce înscrisuri emanând chiar de la ea în scopul de a obține înlăturarea raportului de expertiză, fără a motiva în nici un fel prin indicarea formelor prevăzute de lege care au fost încălcate de expert.
OG nr. 8/2007 reglementează salarizarea și alte drepturi ale personalului auxiliar de specialitate și personalului conex din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea (art. 1 din nr.OG 8/2007).
Astfel, acest act normativ nu-și găsește aplicarea în cazul reclamanților, nu se aplică acelei categorii profesionale pe care aceștia o reprezintă.
În altă ordine de idei trebuie reținute următoarele:
Art. 73 alin. 3 lit. 1 din Constituția României prevede că prin lege organică se reglementează organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi.
Ordonanțele emise de Guvern nu pot interveni cu reglementări în domenii care fac obiectul unei legi organice (art. 115 alin. 1 din Constituție).
De asemenea, reține Curtea că potrivit art. 56 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, abrogarea unui act normativ poate fi dispusă prin acte normative ulterioare, de același nivel sau de nivel superior.
Or, prin art. 30 din nr.OG 8/2007 s-a dispus abrogarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești, lege organică iar prin ordonanțe nu se putea interveni în domenii care fac obiectul unei legi organice, așa cum mai sus s-a arătat.
Potrivit dispozițiilor art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă se poate declara recurs dacă hotărârea cuprinde motive contradictorii.
Toate situațiile cuprinse în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă vizează de fapt una și aceeași chestiune - nemotivarea hotărârii. Aceasta întrucât formularea unor considerente contradictorii sau străine de materia pricinii echivalează cu o nemotivare.
Or, acest motiv nu poate fi reținut în speța de față, în hotărârea primei instanțe fiind expuse clar și concis motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței.
Art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă prevede că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată.
Fundamentul acordării cheltuielilor de judecată îl constituie culpa (vinovăția) procesuală.
Actualizarea la indicele de inflație se justifică prin necesitatea unei corelații a salariului real cu salariul nominal de care reclamanții ar fi beneficiat la momentul în care drepturile pretinse erau datorate și momentul în care aceste sume vor putea intra efectiv în patrimoniul beneficiarilor, știut fiind că funcția principală a indexării este atenuarea efectelor inflației asupra nivelului de trai.
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă și art. 3041din același act normativ, urmează ca instanța să admită recursurile declarate de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău; să modifice în parte sentința nr. 902/14.04.2009 a Tribunalului Suceava - secția civilă, pronunțată în dosarul nr-, în sensul că va admite excepția autorității de lucru judecat în ce o privește pe reclamanta și va respinge cererea de obligare a pârâților Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și Parchetul de pe lângă Tribunalul București să plătească acestei reclamante drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 14.09.2004 - 14.04.2005, în puterea lucrului judecat.
Va obliga pe pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să plătească reclamantului drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 01.08.2004 - 14.04.2005 în cuantum de 6.983 lei net, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății, în loc de 8.908 lei net și va menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate, care nu sunt contrare prezentei decizii.
În temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, urmează ca instanța să respingă ca nefondate, recursurile declarate de pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva aceleiași sentințe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău împotriva sentinței nr.902din 14 aprilie 2009 a Tribunalului Suceava - secția civilă, pronunțată în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința nr. 902/14.04.2009 a Tribunalului Suceava - secția civilă, pronunțată în dosarul nr-, în sensul că:
Admite excepția autorității de lucru judecat în ce o privește pe reclamanta și respinge cererea de obligare a pârâților Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și Parchetul de pe lângă Tribunalul București să plătească acestei reclamante drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 14.09.2004 - 14.04.2005, în puterea lucrului judecat.
Obligă pe pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să plătească reclamantului drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară pentru perioada 01.08.2004 - 14.04.2005 în cuantum de 6.983 lei net, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății, în loc de 8.908 lei net.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate, care nu sunt contrare prezentei decizii.
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de pârâțiiMinisterul Finanțelor Publice și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justițieîmpotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10.11.2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond
Tehnored.
Ex. 2 / 23.11.2009
Președinte:Sas LauraJudecători:Sas Laura, Bratu Ileana, Mitrea Muntean
