Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1459/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1459/R-CM
Ședința publică din 21 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lică Togan JUDECĂTOR 2: Maria Ploscă
JUDECĂTOR 3: Irina Tănase
Judecător: - -
Grefier: - -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile civile declarate de pârâții STATUL ROMÂN-REPREZENTAT DE MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE-PRIN DGFP V, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V și MINISTERUL JUSTITIEI SI LIBERTATILOR, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.526 din data de 12.05.2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic, pentru recurentul-pârât Statul Român-reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice-prin V, în baza delegației de la dosar, lipsind recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților, intimata-reclamantă, intimații-pârâți Curtea de APEL PITEȘTI și Tribunalul Vâlcea și expertul în domeniul discriminării Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Consilier juridic, pentru recurentul-pârât Statul Român-Ministerul Finanțelor Publice-prin V, arată că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora.
Consilier juridic, pentru recurentul-pârât Statul Român-Ministerul Finanțelor Publice-prin V, solicită admiterea recursului instituției pe care o reprezintă, așa cum a fost formulat și motivat în scris. Lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a recursului formulat de Ministerul Justiției și Libertăților.
CURTEA:
Asupra recursurilor civile de față:
Constată că, prin acțiunea civilă înregistrată la data de 13.04.2009, reclamanta a solicitat ca în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PITEȘTI, Tribunalul Vâlcea și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu citarea în calitate de monitor al cauzelor privind discriminarea a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, să se dispună obligarea pârâților la acordarea sporului de 50% din salariu de bază lunar prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, dispoziții care au fost și sunt în vigoare, începând cu data de 1 septembrie 2008, la zi și pe viitor, actualizat cu indicele de inflație.
În motivarea acțiunii, reclamanta a relevat instanței că prin sentința civilă nr.591/23.06.2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, pârâții Curtea de APEL PITEȘTI și Tribunalul Vâlcea au fost obligați să-i plătească sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din salariul de bază lunar, începând cu data de 26.03.2008 și până la data încetării contractului de muncă încheiat pe perioadă nedeterminată.
La data de 31.08.2008 i-a încetat contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată, iar începând cu data de 01.09.2008 a fost încadrată în funcția de grefier pe perioadă nedeterminată.
Potrivit art.47 din Legea nr.50/1996, magistrații și personalul auxiliar al autorității judecătorești beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, text rămas în vigoare prin decizia nr.XXI a - Secțiile Unite.
În susținerea acțiunii, reclamanta a depus la dosarul cauzei decizia nr.135/28 august 2008 și sentința civilă nr.591/23 iunie 2008 Tribunalului Vâlcea.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, susținând că între reclamantă și Statul Român nu există raporturi de muncă care să justifice calitatea procesuală pasivă a acestei instituții. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată, cu motivarea că ordonatorul principal de credite al reclamantei nu a prevăzut acordarea acestui spor de stres calculat la salariul de bază.
Prin notele scrise depuse la dosarul cauzei, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat și excepția depășirii atribuțiilor puterii judecătorești, ca excepție peremptorie și dirimantă, în sensul că se realizează o imixtiune a autorității judecătorești în sfera activității autorității executive sau legislative și își depășește atribuțiile prin pronunțarea unei hotărâri prin care să constate sau nu că un text de lege este în vigoare. În consecință, a solicitat respingerea acțiunii ca fiind inadmisibilă.
Tribunalul Vâlcea, prin sentința civilă nr.526/12.05.2009, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și a admis acțiunea în sensul că au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL PITEȘTI și Tribunalul Vâlcea să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând spor de risc și de solicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la salariul de bază lunar brut, de la data de 01.09.2008 până la data pronunțării prezentei sentințe, actualizate în raport de indicele de inflație de la data plății efective, precum și în continuare.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare pentru efectuarea plății drepturilor salariale mai sus menționate.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor a fost respinsă, motivat de faptul că în temeiul dispozițiilor art.1 din nr.OUG22/2002 aprobată prin Legea nr.188/2002, executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în baza titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Conform art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de sat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare, astfel că, față de cererea având ca obiect alocarea fondurilor necesare sumelor ce urmează a fi plătite reclamantei, acesta are calitate procesuală pasivă.
Prin urmare, pentru plata drepturilor salariale este necesară includerea sumelor datorate cu acest titlu în bugetul Ministerului Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, având obligația potrivit art.2 din același act normativ, să dispună toate măsurile necesare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetul propriu al Ministerului și al instituțiilor din subordine a creditelor necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
Față de aceste considerente, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, conform dispozițiilor legale menționate, are calitate procesuală pasivă în cauză.
Pe fondul cauzei s-a reținut că reclamanta, în calitate de personal auxiliar în cadrul Tribunalul Vâlcea, a formulat acțiune privind acordarea sporului de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50%, astfel cum a fost prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, începând cu data de 1 septembrie 2008 la zi și pe viitor.
Prin sentința civilă nr.591/23 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea s-a admis acțiunea reclamantei și au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PITEȘTI și Tribunalul Vâlcea să-i plătească sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din salariul de bază lunar, începând cu data de 26.03.2008 și până la data încetării contractului de muncă încheiat pe perioadă determinată, actualizat cu indicele de inflație.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia în interesul legii nr.21/10 martie 2008, statuat în sensul că "la momentul emiterii Ordonanței Guvernului nr.83/2000 era în vigoare și Legea nr.56/1996 care reglementa salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor Curții Supreme de Justiție, ale magistraților-asistenți și ale celorlalte categorii de personal."
În acest sens, în Legea nr.56/1996, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr.55/1997, aprobată la rândul ei prin Legea nr.126/2000, se prevedea la art.23^1 că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică judecătorii și magistrații-asistenți beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază lunar.
Cu toate că Guvernul României nu a fost abilitat prin Legea nr. 125/2000 să modifice sau să completeze Legea nr.56/1996, modificată și completată prin nr.OG55/1997, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.126/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 18 iulie 2000, totuși, prin art.IX alin.(2) paragraful 1 din nr.OG83/2000 s-au abrogat dispozițiile art.23^1 din Legea nr.56/1996.
În acest fel, prin emiterea nr.OG83/2000 au fost depășite limitele legii speciale de abilitare adoptate de Parlamentul României, încălcându-se astfel dispozițiile art.108 alin.(3), cu referire la art.73 alin.(1) din Constituția României.
Întrucât a operat o modificare a contractului individual de muncă al reclamantei cu privire la durata derulării raporturilor juridice dintre părți, tribunalul a constatat că nu s-au modificat clauzele esențiale ale acestuia referitoare la salariu, astfel cum este reglementat prin dispozițiile art.155 Codul muncii (salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri). În consecință, reclamanta este îndreptățită în continuare la acordarea sporului de risc și de solicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la salariul de bază lunar brut.
Față de considerentele expuse, instanța a admis acțiunea a obligat pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL PITEȘTI și Tribunalul Vâlcea să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând spor de risc și de solicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la salariul de bază lunar brut, de la data de 01.09.2008 până la data pronunțării prezentei sentințe, actualizate în raport de indicele de inflație de la data plății efective, precum și în continuare.
Pentru a asigura plata efectivă a acestor drepturi, a fost admisă și cererea de chemare în garanție împotriva pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, fiind obligat acesta să aloce fondurile necesare achitării de către ceilalți pârâți a sumelor reprezentând sporul de risc și solicitare neuropsihică reactualizat.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs, în termen legal, Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția -ă a Finanțelor Publice
Prin recursul său, Ministerul Justiției și Libertăților a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie sub motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă arătând, în esență, că deși prin Decizia nr.21/2008, dată de în interesul legii, s-a stabilit că și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, ulterior prin art.30 din nr.OG8/2007 s-a abrogat Legea nr.50/2006, astfel că după data de 01.02.2007 nu mai există temei legal pentru acordarea sporului în litigiu.
Prin recursul său, Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția -ă a Finanțelor Publice Vac riticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie arătând, în esență, următoarele:
- hotărârea a fost dată cu încălcarea art.304 pct.4 Cod procedură civilă, fiind pronunțată cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești în sensul că instanța a făcut o imixtiune în sfera executivă și legislativă prin obligarea Ministerului Finanțelor Publice la alocarea unor noi fonduri, cu încălcarea legii bugetului de stat, depășire a atribuțiilor ce a fost sancționată prin decizia din 27.05.2009 a Curții Constituționale;
- hotărârea a nesocotit formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art.105 al.2 Cod procedură civilă, deoarece potrivit art.8 din nr.OUG221/23.12.2008 s-a înființat Ministerul Finanțelor Publice prin preluarea activității și structurilor specializate pe domeniul finanțelor de la Ministerul Economiei și Finanțelor;
- hotărârea este nelegală fiind dată cu încălcarea art.5 și 8 din Legea nr.500/2002, recurentul fiind terț față de raportul juridic dedus judecății, nefiind ordonatorul principal al reclamantei și prevăzând obligația de a aloca sumele de bani solicitate în lipsa avizului și a cererii de deschidere de credite a Ministerului Justiției.
Recursurile sunt nefondate.
Recursul formulat de Ministerul Justiției și Libertăților, încadrat în dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă este nefondat pentru că, astfel cum rezultă din considerentele sentinței recurate, instanța de fond a aplicat corect legea, respectiv dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, aplicabile în cauză și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001, astfel cum s-a stabilit în mod obligatoriu pentru instanțe, potrivit art.329 al.3 Cod procedură civilă, prin Decizia nr.21/10.03.2008, dată în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Față de această decizie pronunțată în interesul legii la data de 10.03.2008, critica recurentului privind abrogarea Legii nr.50/1996, deci și a art.47, prin intrarea în vigoare a nr.OG8/2007, nu poate avea nici un fel de relevanță juridică, astfel că sentința recurată nu poate fi modificată sau casată sub acest aspect.
Recursul formulat de către Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția -ă a Finanțelor Publice V, încadrat în dispozițiile art.304 pct.4, 5 și 9 Cod procedură civilă este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Prima critică întemeiată pe disp. art.304 pct.4 Cod procedură civilă este nefondată pentru că, pe de o parte, hotărârea din 27.05.2009 a Curții Constituționale se referă doar la deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, iar pe de altă parte, aceasta a fost pronunțată după sentința recurată, neputând fi avută în vedere de către instanța de fond.
Ca atare, nu se poate reține ca fondat acest prim motiv de recurs privind depășirea atribuțiilor puterii judecătorești.
Cea de-a doua critică, întemeiată pe dispozițiile art.304 pct.5 Cod procedură civilă este nefondată față de dovada de îndeplinire a procedurii de citare a recurentului, pentru termenul de judecată din 12.05.2009, dovadă aflată la fila 23 din dosar și din care rezultă că procedura a fost legal îndeplinită în cauză la termenul de soluționare în fond.
Și cea de-a treia critică întemeiată pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă este nefondată în condițiile în care instanța de fond s-a pronunțat, în condițiile art.137 Cod procedură civilă asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a recurentului, respingând-o în mod corect față de dispozițiile art.1 din nr.OUG22/2002 aprobată prin Legea nr.188/2002 și cele ale art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice.
În ceea ce privește susținerea că recurentul nefiind în raporturi de muncă cu reclamanta, nu este nici ordonator principal de credite pentru aceasta și deci nu poate fi obligat la alocarea de fonduri, trebuie reținut că aceasta este nefondată față de atribuția recurentului de întocmire a proiectului legii de rectificare a bugetului de stat pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite.
În consecință, curtea, în baza art.312 al.1 Cod procedură civilă, va respinge recursurile de față ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile formulate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTAȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5 și STATUL ROMÂN - REPREZENTAT DE MINISTERUL FINANȚ ELOR PUBLICE - PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE V, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, împotriva sentinței civile nr.526 din data de 12.05.2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanta, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Tribunalul Vâlcea, cu sediul în Râmnicu V, Revoluție, nr.1, județul V, pârâții CURTEA DE APEL PITEȘTI, cu sediul în Pitești,-, județul A, TRIBUNALUL VÂLCEA, cu sediul în Râmnicu V, Revoluție, nr.1, județul V și expertul în domeniul discriminării CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, nr.1-3, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
, Pl.,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.8/30.10.2009.
Jud.fond:.
.
Președinte:Lică ToganJudecători:Lică Togan, Maria Ploscă, Irina Tănase
