Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1458/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1458/R-CM
Ședința publică din 21 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lică Togan JUDECĂTOR 2: Maria Ploscă
JUDECĂTOR 3: Irina Tănase
Judecător: - -
Grefier: - -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile civile declarate de pârâții STATUL ROMÂN-prin MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE-reprezentat de DGFP V, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V și MINISTERUL JUSTITIEI SI LIBERTATILOR, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.476 din data de 28.04.2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic, pentru recurentul-pârât Statul Român-prin Ministerul Finanțelor Publice-reprezentat de V, în baza delegației de la dosar, lipsind recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților, intimatul-reclamant, intimații-pârâți Curtea de APEL PITEȘTI și Tribunalul Vâlcea, intimata-intervenientă în nume propriu și expertul în domeniul discriminării Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Consilier juridic, pentru recurentul-pârât Statul Român-Ministerul Finanțelor Publice-prin V, arată că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora.
Consilier juridic, pentru recurentul-pârât Statul Român-Ministerul Finanțelor Publice-prin V, solicită admiterea recursului instituției pe care o reprezintă, așa cum a fost formulat și motivat în scris, urmând a fi avute în vedere și concluziile scrise depuse la dosar. Lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a recursului formulat de Ministerul Justiției și Libertăților.
CURTEA:
Asupra recursurilor civile de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată la data de 10.04.2009, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Statul Român - Ministerul Finanțelor Publice B, Ministerul Justiției, Curtea de APEL PITEȘTI și Tribunalul Vâlcea, cu citarea și a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanței să se constate că dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 au rămas și sunt în vigoare, ca urmare să se dispună acordarea sporului de 50 % din salariul de bază lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, obligarea pârâților la plata unor despăgubiri bănești reprezentând o sumă egală cu valoarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, actualizarea acestor drepturi bănești cu indicele de inflație, începând cu momentul în care trebuiau plătite drepturile și până la momentul achitării efective, respectiv 01.07.2008 până la zi și apoi în continuare, iar pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să fie obligat să aloce sumele necesare efectuării plăților.
În motivarea acțiunii s-a arătat că potrivit art.47 din Legea nr.50/1996, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar. Această dispoziție legală a rămas în vigoare în raport de dispozițiile art.114 alin.l din Constituția României și cu principiul ierarhiei actelor juridice reglementate în legea nr.243/2000.
Cu privire la caracterul discriminatoriu al neacordării acestui drept, reclamantul a invocat dispozițiile art.25 - 27 din Legea nr.138/1999, art.11 din Legea nr.327/2006, art.50 alin.13 din Legea nr.128/1997, în sensul că există mai multe categorii socioprofesionale (personalul din serviciile de probațiune, personalul didactic, personalul din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe, etc.) care beneficiază de sporuri de risc și/sau suprasolicitare neuropsihică.
La data de 15.04.2009 a formulat cerere de intervenție în interes propriu intervenienta, solicitând ca în contradictoriu cu Statul Român - Ministerul Finanțelor Publice B, Ministerul Justiției, Curtea de APEL PITEȘTI și Tribunalul Vâlcea, cu citarea și a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, să se constate că dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 au rămas și sunt în vigoare, ca urmare să se dispună acordarea sporului de 50 % din salariul de bază lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, obligarea pârâților la plata unor despăgubiri bănești reprezentând o sumă egală cu valoarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, actualizarea acestor drepturi bănești cu indicele de inflație, începând cu momentul în care trebuiau plătite drepturile și până la momentul achitării efective, respectiv 01.07.2008 până la zi și apoi în continuare, iar pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să fie obligat să aloce sumele necesare efectuării plăților.
În motivarea cererii de intervenție au fost invocate aceleași considerente de fapt și de drept care pot justifica admiterea acțiunii principale.
Prin întâmpinarea formulată în cauză de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive pe considerentul că plata salariului și a altor drepturi de natură salarială este în sarcina angajatorului, iar între reclamant și Statul Român nu există raporturi de muncă care să justifice calitatea procesuală pasivă a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
De asemenea, s-a invocat și excepția lipsei de interes a reclamantului având în vedere faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și prin Decizia nr.21/10.03.2008 a statuat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la u spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
În cauză a formulat întâmpinare și pârâtul Ministerul Justiției, solicitând respingerea pretențiilor formulate de reclamantul asistent judiciar, pe considerentul că drepturile salariale de care au beneficiat asistenții judiciari nu au inclus sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. În acest sens au fost invocate dispozițiile art.III din nr.OUG179/1999, art.II din nr.OUG20/2002 privind modificarea și completarea Legii nr.92/1992 și art.16 alin.l din nr.OUG27/2004.
Concluzionând, s-a arătat că asistenții judiciari nu au beneficiat niciodată de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, iar decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție nu are în vedere această categorie profesională.
Prin sentința civilă nr.476 din 28 aprilie 2009, Tribunalul Vâlceaa respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, a admis acțiunea și cererea de intervenție în interes propriu și a obligat pe pârâții Ministerul Justiției și, Curtea de APEL PITEȘTI și Tribunalul Vâlcea la plata către reclamant și intervenientă a drepturilor salariale reprezentând sporul de 50 % de risc și suprasolicitare neuropsihică începând cu data de 01.07.2008 și în continuare pentru reclamant, respectiv începând cu data de 02.09.2008 și în continuare pentru intervenientă, drepturi ce vor fi actualizate în raport de indicele de inflație de la data plății efective.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare pentru efectuarea plății drepturilor salariale mai sus menționate.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor s-a constatat a fi neîntemeiată, motivat de faptul că în temeiul dispozițiilor art.1 din OUG nr.22/2002 aprobată prin Legea nr.188/2002, executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în baza titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Conform art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare, astfel că, față de cererea având ca obiect alocarea fondurilor necesare sumelor ce urmează a fi plătite reclamantului și intervenientei, acesta are calitate procesuală pasivă.
Prin urmare, pentru plata drepturilor salariale este necesară includerea sumelor datorate cu acest titlu în bugetul Ministerului Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, având obligația potrivit art.2 din același act normativ, să dispună toate măsurile necesare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetul propriu al Ministerului și al instituțiilor din subordine a creditelor necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
Față de aceste considerente, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, conform dispozițiilor legale menționate, are calitate procesuală pasivă în cauză.
Pe fondul cauzei, reclamantul și intervenienta, în calitate de asistenți judiciari în cadrul Tribunalului Vâlcea, au formulat acțiune privind acordarea sporului de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50%, astfel cum a fost prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996.
Potrivit dispozițiilor art.55 din Legea nr.304/2004, completul pentru soluționarea în primă instanță a cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări sociale se constituie din 2 judecători și 2 asistenți judiciari.
Asistenții judiciari participă la deliberări cu vot consultativ și semnează hotărârile pronunțate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.
Dispozițiile legale privind obligațiile, interdicțiile și incompatibilitățile judecătorilor și procurorilor se aplică și asistenților judiciari.
Cu privire la salarizarea și alte drepturi ale asistenților judiciari, art.16 din OUG nr. 27/2006 prevede că asistenții judiciari numiți în condițiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările ulterioare, și sunt salarizați cu o indemnizație de încadrare brută lunară potrivit coeficienților de multiplicare prevăzuți, după caz, la lit. A din anexă, nr. crt. 28 - 31, în raport cu vechimea în funcții juridice.
În alineatul 2 al aceluiași act normativ, se menționează că asistenții judiciari beneficiază în mod corespunzător de drepturile prevăzute la art. 4^1, 5, 7, 18, 24 și 25 pentru judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, respectiv de un spor de vechime calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal de lucru; dacă posedă titlul științific de doctor sau doctor docent beneficiază de un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară; pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și personalului asimilat acestora li se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții; pentru activitatea desfășurată beneficiază la sfârșitul anului calendaristic de un premiu anual egal cu indemnizația de încadrare brută din ultima lună a anului pentru care se face premierea.
de încadrare brute lunare și celelalte drepturi ale asistenților judiciari se acordă prin ordin al ministrului justiției.
Cu privire la sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică, instanța a constatat că în forma inițială a acestui act normativ, acest spor ca parte componentă a salariului, astfel cum este definit prin prevederile art.155 Codul muncii nu era prevăzut în Legea nr.50/1996. Prin nr.OG56/1997 care a completat nr.OG9/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996, prin art.421, devenit ulterior, ca urmare a renumerotării, art.47 din Legea nr.50/1996 s-a introdus dreptul reclamantului și intervenientei de a se acorda un spor de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Legea este actul juridic al Parlamentului elaborat în conformitate cu Constituția potrivit unei proceduri prestabilite și care reglementează relațiile sociale cele mai generale și mai importante, are forță juridică superioară tuturor celorlalte acte normative și emană de la organul suprem al puterii în stat. Noțiunea de supremație juridică a legii constă în faptul că norma stabilită de ea trebuie să corespundă celor cuprinse în Constituția României și toate celelalte acte juridice emise de organele statului nu pot să o abroge, să o modifice sau să deroge de la ea, fiindu-i subordonate din punct de vedere al eficacității juridice.
Potrivit dispozițiilor Constituției României în vigoare la acea dată, respectiv art.114 alin. 1, Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Insă, potrivit art.72 pct.3 lit. h și i din acea Constituție, printr-o lege organică se reglementează organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi, precum și regimul general privind raporturile de muncă. Or, un element esențial al raportului de muncă îl reprezintă tocmai salariul și ca atare, trebuia să fie reglementat numai printr-o lege organică.
Potrivit art.47 din Legea nr.50/1996 republicată, în temeiul art.VI din nr.OG9/1997 și modificată prin nr.OG56/1997, nr.OUG75/1997 și Legea nr.154/1998: pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Textul art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat expres prin art.1 pct.41 din nr.OG83/2003. Totodată, prin art.50 alin.2 din nr.OUG177/2002 a fost abrogat art.11, precum și celelalte dispoziții referitoare la salarizarea și alte drepturi ale magistraților și personalului de specialitate juridică asimilat acestora din Legea nr.50/1996.
La rândul său, nr.OUG177/2000 a fost abrogată prin art.41 lit.a din nr.OUG27/2006.
Susținerea reclamantului și intervenientei în sensul că în acest mod dreptul reglementat de art.47 din Legea nr.50/1996 a rămas în vigoare după data abrogării exprese prin nr.OG83/2000 și până la data de 1.02.2007, s-a reținut a fi întemeiată, întrucât acest articol a fost abrogat printr-un act normativ cu o forță juridică de eficiență inferioară cu actul normativ prin care a fost acordat.
În acest sens a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia în interesul legii nr.21/10 martie 2008 în sensul că "la momentul emiterii Ordonanței Guvernului nr.83/2000 era în vigoare și Legea nr.56/1996 care reglementa salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor Curții Supreme de Justiție, ale magistraților-asistenți și ale celorlalte categorii de personal".
În acest sens, în Legea nr.56/1996, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr.55/1997, aprobată la rândul ei prin Legea nr.126/2000, se prevedea la art.23^1 că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică judecătorii și magistrații-asistenți beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază lunar.
Cu toate că Guvernul României nu a fost abilitat prin Legea nr.125/2000 să modifice sau să completeze Legea nr.56/1996, modificată și completată prin nr.OG55/1997, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.126/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.333 din 18 iulie 2000, totuși, prin art.IX alin. (2) paragraful 1 din Ordonanța Guvernului nr.83/2000 s-au abrogat dispozițiile art.23^1 din Legea nr.56/1996.
În acest fel, prin emiterea nr.OG83/2000 au fost depășite limitele legii speciale de abilitare adoptate de Parlamentul României, încălcându-se astfel dispozițiile art.108 alin.(3), cu referire la art.73 alin.(1) din Constituția României.
Tot în acest sens este de observat că Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.142/1997, lege organică în vigoare la data emiterii Ordonanței Guvernului nr.83/2000, prevedea în art.81: magistrații beneficiază de salarii stabilite în raport cu nivelul instanței, de indemnizații pentru stabilitate în magistratură, pentru îndeplinirea unei funcții de conducere, de suporturi pentru vechime în muncă, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 nu poate fi asimilată modificării unui act normativ.
Sub acest aspect, norma de nivel inferior, în speță art.I pct.42 din Ordonanța Guvernului nr.83/2000, lege ordinară, prin care a fost abrogat art.47 din Legea nr.50/1996 și art.IX alin.(2) paragraful 1 din Ordonanța Guvernului nr.83/2000 prin care a fost abrogat art.23^1 din Legea nr.56/1996, modificată și completată, contravine art.81 din Legea nr.92/1992, modificată și completată, lege organică.
abrogării dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996, republicată și ale art.23^1 din Legea nr.56/1996, modificată și completată, prin art.1 pct.42, respectiv prin art.IX alin.(2) din nr.OG83/2000 - norme abrogate în prezent, poate fi invocată numai pe calea excepției de neconstituționalitate ridicată în fața instanțelor judecătorești.
Pe de altă parte, art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale prevede că: "orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional".
Sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică solicitat de reclamant și intervenientă este un drept de creanță, un bun în sistemul european, susceptibil de a fi protejat de art.1 din primul Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale ratificată de România prin Legea nr.30/18 mai 1994. Prin abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996, reclamantul a fost lipsit de proprietatea asupra acestui bun, or, o privare de proprietate nu poate fi justificată decât dacă se demonstrează, în special, că a intervenit pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege. În acest sens trebuie precizată opinia constantă a Curții de la Strasbourg, conform căreia trebuie menținut un just echilibru între cerințele interesului general al comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului.
Față de considerentele expuse, instanța a admis acțiunea și cererea de intervenție și a obligat pe pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL PITEȘTI și Tribunalul Vâlcea să plătească reclamantului și intervenientei drepturile salariale reprezentând spor de risc și de solicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la indemnizația brută lunară, drepturi cuvenite începând cu data de 01.07.2008 și în continuare pentru reclamant, respectiv începând cu data de 02.09.2008 și în continuare pentru intervenientă, drepturi ce vor fi actualizate în raport de indicele de inflație de la data plății efective.
Pentru a asigura plata efectivă a acestor drepturi a fost admisă și cererea de chemare în judecată împotriva pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, care a fost obligat să aloce fondurile necesare achitării de către ceilalți pârâți a sumelor reprezentând sporul de risc și solicitare neuropsihică reactualizat.
Împotriva sentinței civile nr.476/28 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, au formulat în termen recurs pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice - prin Direcția -ă a Finanțelor Publice
Pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a criticat sentința pentru nelegalitate în sensul motivelor de casare și modificare prevăzute de art.304 pct.4 Cod procedură civilă și art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Se susține de pârât că un prim motiv de recurs incident în cauză este cel prevăzut de art.304 pct.4 Cod procedură civilă, întrucât instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești și a consacrat un drept salarial care nu este prevăzut de legislația în vigoare pentru asistenții judiciari.
Al doilea motiv de recurs vizează aplicarea greșită a legii.
Drepturile salariale de care au beneficiat asistenții judiciari nu au inclus sporul pentru risc și solicitare neuropsihică, art.III din nr.OUG179/1999 privind modificarea și completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească (aprobată cu modificări prin Legea nr.118/2001) stabilind exhaustiv drepturile salariale ale acestora.
În același sens urmează a fi avute în vedere și dispozițiile nr.OUG27/2004.
Mai mult, art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești prevedea acest spor pentru magistrați și personalul auxiliar de specialitate, ori asistenții judiciari nu se încadrează în aceste categorii socio-profesionale.
De asemenea nici decizia nr.21 din 10 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție nu are în vedere această categorie socio-profesională a asistenților judiciari.
Pentru considerentele arătate mai sus se solicită admiterea recursului și pe fond respingerea acțiunii și cererii de intervenție.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice - prin Direcția -ă a Finanțelor Publice Vac riticat hotărârea pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.5, 8 și 9 Cod procedură civilă și art.3041Cod procedură civilă, arătând următoarele:
În mod greșit instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât și l-a obligat să aloce fondurile necesare achitării acestor drepturi bănești.
S-a mai susținut că reclamantul nu are interes în formularea acestei acțiuni în raport de decizia nr.21/10 martie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a statuat dreptul la sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Nu s-a avut în vedere că Ministerul Finanțelor Publice este ordonator principal de credite, așa cum este și Ministerul Justiției și ca urmare, nu poate fi obligat la plată pentru salariații altor instituții, Guvernul fiind cel răspunzător de realizarea prevederilor bugetare repartizând ordonatorilor principali de credite sumele de la bugetul de stat, conform legii bugetare anuale.
Se arată de asemenea că în mod eronat instanța de fond a admis acțiunea față de acest pârât, între reclamant și Statul Român - Ministerul Economiei și Finanțelor neexistând raporturi de muncă care să justifice calitatea procesuală pasivă recurentului, singurele părți care au calitate procesuală fiind angajatul și angajatorul.
De altfel, a susținut recurentul, este prematură chemarea în judecată a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice față de aspectul că ordonatorul principal de credite, respectiv Ministerul Justiției, nu a solicitat deschiderea de credite pentru reclamant și intervenientă conform legii bugetului de stat.
În contextul celor de mai sus se solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice și admiterii excepției lipsei de interes a reclamantului.
Examinând cu prioritate criticile formulate de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților se constată că sunt întemeiate.
Cu referire la recursul formulat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților:
În ce privește prima critică, aceasta nu este întemeiată, întrucât atributul instanței de judecată este de a verifica dacă aplicarea reglementărilor în domeniul salarizării, în executarea raporturilor juridice de muncă, este conformă regulilor și principiilor de drept consacrate în materie de norme interne și internaționale.
Întemeiată este însă cea de a doua critică formulată de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților.
Astfel, chiar dacă asistenții judiciari se bucură pe durata îndeplinirii funcției, deci temporar, de unele drepturi prevăzute de lege pentru magistrați și le revin corespunzător anumite obligații, acest beneficiu este acordat tocmai în temeiul legii, care face trimitere expresă la dispozițiile aplicabile și asistenților judiciari, neputând fi extins de instanță și nepunându-se problema unei egalități, asimilări ori situații comparabile între cele două categorii profesionale diferite.
De asemenea art.47 din Legea nr.50/1996 pe care reclamantul și intervenienta o invocă, nu prevede sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și pentru asistenții judiciari.
De aceea nu se poate reține existența unor situații analoage sau comparabile din punctul de vedere al reglementărilor legale cu incidență în ce privește conținutul concret al celor două funcții de magistrat, respectiv judecător și procuror pe de o parte, și de asistent judiciar pe de altă parte.
Înalta Curte de Casație și Justiție în decizia nr.XXI din data de 10 martie 2008 nu a avut în vedere și categoria asistenților judiciari, enumerând categoriile profesionale ale judecătorilor, procurorilor, magistrați asistenți și personal auxiliar de specialitate.
Așa fiind, în considerarea celor expuse mai sus se apreciază că recursul formulat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților este fondat și în baza art.312 Cod procedură civilă va fi admis. Pe cale de consecință se va casa sentința și pe fond se va respinge acțiunea și cererea de intervenție.
Ca urmare a admiterii recursului formulat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, efectele acestuia se vor extinde și asupra recursului pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, așa încât și acesta va fi admis, iar criticile formulate nu vor mai fi analizate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTAȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5 și STATUL ROMÂN - prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5, reprezentat de Direcția -ă a Finanțelor Publice V, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, împotriva sentinței civile nr.476 din 28 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, intimați fiind reclamantul, cu domiciliul procedural ales la TRIBUNALUL VÂLCEA, cu sediul în Râmnicu V, - -, nr.1, județul V, pârâții CURTEA DE APEL PITEȘTI, cu sediul în Pitești,-, județul A, TRIBUNALUL VÂLCEA, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, intervenienta în nume propriu, cu domiciliul procedural ales la TRIBUNALUL VÂLCEA, cu sediul în Râmnicu V, - -, nr.1, județul V și expertul în domeniul discriminării CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B,--3, sector 1.
Casează sentința și pe fond respinge acțiunea reclamantului și cererea de intervenție formulată de intervenienta.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
, Pl.,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.11/02.11.2009.
Jud.fond:.
.
Președinte:Lică ToganJudecători:Lică Togan, Maria Ploscă, Irina Tănase
