Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1510/2009. Curtea de Apel Pitesti

Operator date 3918

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR. 1510/R-CM

Ședința publică din 27 Octombrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Paulina Ghimișliu judecător

JUDECĂTOR 2: Laura Ioniță

JUDECĂTOR 3: Nicoleta Simona

Grefier

S-a luat în examinare pentru soluționare cererea de revizuire formulată de revizuientul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN împotriva deciziei civile nr.1240/R-CM din 26 august 2009 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr-.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic pentru intimatul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, lipsind revizuientul Ministerul Finanțelor Publice prin V, intimații G, G, V, Guvernul României, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - - Structura Centrală, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea și expertul în domeniul discriminării Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Procedura este legal îndeplinită.

Cererea de revizuire este scutită de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin serviciul registratură al instanței, intimata a depus la dosar întâmpinare.

Reprezentantul intimatului Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI arată că nu are cereri de formulat.

Curtea constată cererea de revizuire în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acesteia.

Reprezentantul intimatului Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI solicită respingerea cererii de revizuire, nefiind îndeplinite condițiile art.3221Cod procedură civilă și menținerea ca legală și temeinică a deciziei pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI.

CURTEA

Constată că prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Curții de APEL PITEȘTI, Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de Direcția -ă a Finanțelor Publice V, în contradictoriu cu intimații G, G, V, Guvernul României, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - - Structura Centrală, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI și Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr.1240/R-CM/26.08.2009 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr-.

Cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art.322 pct.1 și 5 Cod procedură civilă.

În motivarea cererii de revizuire s-a arătat că prin decizia civilă atacată a fost respins, printre altele, recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice, astfel că a devenit irevocabilă sentința Tribunalului Vâlcea prin care Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat să vireze Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție fondurile necesare achitării drepturilor bănești solicitate de reclamanți. Or revizuientul nu poate să rectifice bugetul decât în limita sumelor stabilite de către ordonatorul principal de credite, respectiv procurorul general al României.

Se arată că prin această sentință instanța judecătorească și-a arogat competențe care țin de sfera puterii legiuitoare, fiind astfel afectat principiul fundamental al statului de drept, acela al separației și echilibrului puterilor în stat. Reglementarea salariilor și plata acestora de la bugetul de stat, inclusiv a sporurilor și adaosurilor, constituie un atribuit al legiuitorului.

Pe de altă parte, se mai arată, Curtea Constituțională a statuat prin decizia nr.838/27.05.2009 că instanțele judecătorești nu au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală și că dispozițiile nr.OG137/2000 sunt neconstituționale, în măsura în care din ele se desprinde înțelesul că în atribuțiile instanțelor judecătorești intră crearea unor norme juridice care să prevadă alte drepturi decât cele avute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii, instituindu-se astfel pe cale judiciară sisteme de salarizare paralele celor stabilite prin acte normative. Curtea Constituțională a avut în vedere recursuri pronunțate în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care, invocându-se vicii de tehnică legislativă sau de neconstituționalitate, au fost repuse în vigoare norme care își încetaseră aplicarea, fiind abrogate prin acte normative ale autorității legiuitoare.

Curtea Constituțională a constatat și cu alte ocazii neconstituționalitatea unor prevederi legale susceptibile de a genera depășirea competențelor instanțelor judecătorești în detrimentul autorității legiuitoare (ex. decizia nr.818/3.07.2008, prin care au fost declarate neconstituționale, printre altele, dispozițiile art.27 alin.1 din nr.OG137/2000).

Deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii pentru instanță, însă aceste decizii arătate mai sus, care au statuat și au constatat existența unui conflict de natură juridică constituțională între cele trei puteri, nu au fost analizate cu prilejul judecății în fond, instanța găsindu-le neconcludente, dar ele pot fi folosite ca înscrisuri noi pentru exercitarea unei cereri de revizuire în temeiul art.322 pct.5 Cod procedură civilă.

De asemenea, revizuientul s-a referit și la ipoteza a doua a art.322 pct.5 Cod procedură civilă, care are în vedere situația desființării sau modificării hotărârii unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere. Astfel, se susține că decizia civilă a cărei revizuire se solicită s-a întemeiat pe decizia nr.21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a fost desființată prin decizia nr.838/27.05.2009 a Curții Constituționale.

Prin întâmpinarea formulată, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat respingerea cererii de revizuire, invocând în primul rând tardivitatea formulării acesteia față de dispozițiile art.324 alin.1 pct.4 Cod procedură civilă, care stabilește că termenul de o lună pentru revizuire curge din ziua din care s-au descoperit înscrisurile care se invocă sau din ziua în care partea a luat cunoștință de hotărârea desființată sau modificată pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.

În subsidiar, s-a solicitat respingerea cererii de revizuire ca neîntemeiată, arătând că decizia Curții Constituționale nr.838 datează din 27 mai 2009, deci anterior pronunțării deciziei civile nr.1240/R-CM/26.08.2009 a Curții de APEL PITEȘTI, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile reglementate de art.322 pct.5 cod procedură civilă.

Din actele dosarului instanța reține următoarele:

Prin sentința civilă nr.44/F-CM/30.09.2008 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr- a fost admisă în parte acțiunea reclamanților și au fost obligați pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI și Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea să plătească reclamanților diferențele de drepturi salariale reprezentând creșteri salariale de 5% începând cu 1.01.2007 față de nivelul din decembrie 2006, de 2% începând cu 1.04.2007 față de nivelul din martie 2007, de 11% începând cu 1.10.2007 față de nivelul din septembrie 2007, sporul de confidențialitate de 15% pentru perioada 16.01.2005 - 16.01.2008 și sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică pentru perioada 22.01.2006 - 16.01.2008, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

Au fost obligați pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI și Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.

A fost obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să vireze pârâtului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție fondurile necesare achitării acestor drepturi bănești.

A fost respinsă acțiunea față de pârâtul Guvernul României.

Recursurile formulate împotriva acestei sentințe de către pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția -ă a Finanțelor Publice V au fost respinse prin decizia civilă nr.1240/R-CM/26.08.2009 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr-.

Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de Direcția -ă a Finanțelor Publice Vaf ormulat cerere de revizuire împotriva acestei decizii, întemeiată pe dispozițiile art.322 pct.1 și 5 Cod procedură civilă.

Conform art.322 pct.1 Cod procedură civilă, revizuirea unei hotărâri se poate solicita dacă dispozitivul unei hotărâri cuprinde dispoziții potrivnice ce nu pot fi aduse la îndeplinire.

Instanța constată că prin decizia nr.1240 atacată cu revizuire s-a dispus respingerea recursurilor formulate de doi dintre pârâți, astfel că această hotărâre nu cuprinde nici un fel de dispoziții potrivnice ce nu ar putea fi aduse la îndeplinire.

Ca atare, acest motiv de revizuire este neîntemeiat.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de revizuire, curtea reține că, potrivit art.322 pct.5 Cod procedură civilă, se poate solicita revizuirea unei hotărâri dacă, după pronunțarea acesteia, s-au descoperit înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților sau dacă s-a desființat ori s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.

În susținerea acestui motiv de revizuire, Ministerul Finanțelor Publice a invocat decizia Curții Constituționale nr.838/27.05.2009, apreciind că acesta îndeplinește ambele ipoteze ale art.322 pct.5 Cod procedură civilă.

Referitor la prima ipoteză a art.322 pct.5 Cod procedură civilă, pentru a se putea invoca acest motiv și a se admite revizuirea trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: 1. partea interesată să se bazeze pe un înscris nou care nu a fost folosit în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată; 2. înscrisul să fi existat la data când s-a pronunțat hotărârea ce se cere a fi revizuită; 3. înscrisul să nu fi putut fi produs în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată, fie pentru că a fost reținut de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurare mai presus de voința părții; 4. înscrisul să fie determinant, în sensul că dacă ar fi fost cunoscut de instanță cu ocazia judecării pricinii, soluția ar fi putut fi alta decât cea pronunțată; 5. înscrisul trebuie prezentat de partea care exercită revizuirea, neputându-se pretinde instanței să-l administreze din oficiu.

Curtea apreciază că prima condiție este îndeplinită, în sensul că decizia nr.838/27.05.2009 nu a fost invocată și folosită în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată.

Și cea de-a condiție este îndeplinită, în sensul că înscrisul exista la data pronunțării hotărârii ce se cere a fi revizuită. Astfel, decizia Curții Constituționale este din data de 27.05.2009, iar hotărârea împotriva căreia s-a formulat revizuire este pronunțată în data de 26.08.2009.

De asemenea, este îndeplinită a cincia condiție, în sensul că înscrisul nou a fost prezentat instanței de către revizuient.

A treia condiție nu este îndeplinită deoarece decizia Curții Constituționale nr.838/27.05.2009 a fost publicată în Monitorul Oficial din 3 iulie 2009, astfel că revizuientul avea posibilitatea să prezinte acest înscris instanței în procesul ce s-a finalizat la data de 26 august 2009.

Nici cea de a patra condiție nu este îndeplinită, curtea apreciind că decizia Curții Constituționale nu este determinantă în cauză.

Astfel, prin decizia nr.838/2009 Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească pe de o parte, și Parlament și Guvernul României, pe de altă parte. De asemenea, prin aceeași decizie, Curtea Constituțională a statuat că Înalta Curte de Casație și Justiție are obligația de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de art.1 alin.4 din Constituția României, precum și că Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența constituțională să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora.

Prin aceeași decizie nr.838/2009, Curtea Constituțională a statuat că decizia prin care se stabilește existența unui conflict între puterile statului nu poate avea ca scop lipsirea de efecte juridice a unor hotărâri judecătorești și, ca atare, decizia nr.838 nu poate produce nici un efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta întrucât, conform art.147 alin.4 din Constituție, deciziile Curții Constituționale, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.

Rezultă, așadar, din cuprinsul deciziei Curții Constituționale nr.838/27.05.2009 că dispozițiile acesteia nu se aplică pentru hotărârile deja pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, ceea ce înseamnă că în ipoteza în care decizia nr.838 s-ar fi aflat în dosarul de recurs, Curtea de APEL PITEȘTI nu ar fi pronunțat o altă soluție, ea respectând deciziile pronunțate de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică, precum și la sporul de 15% de confidențialitate. Deciziile instanței supreme sunt obligatorii pentru instanțele de judecată, conform art.329 Cod procedură civilă.

Cea de-a doua ipoteză reglementată de art.322 pct.5 Cod procedură civilă vizează situația în care hotărârea ce se cere a fi revizuită s-a întemeiat pe o altă hotărâre a unei instanțe, desființată sau modificată ulterior.

Este greșită susținerea revizuientului în sensul că decizia nr.XXI/10.03.2008 (referitoare la sporul de 50%) pronunțată în recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi fost desființată prin decizia nr.838/27.05.2009 a Curții Constituționale.

Așa cum am arătat mai sus, decizia Curții Constituționale nr.838/27.05.2009 a statuat că dispozițiile acesteia nu se aplică pentru hotărârile deja pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii. Ca atare, nu poate fi vorba despre o desființare a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, Curtea Constituțională neavând de altfel o atare competență.

Față de aceste considerente, instanța apreciază că în speță nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.322 pct.1 și 5 Cod procedură civilă, situație față de care se va respinge cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuientul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5 prin Direcția -ă a Finanțelor Publice V, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, împotriva deciziei civile nr.1240/R-CM din 26 august 2009 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr-, intimați fiind G, G, cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, V, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B, nr.1, sector 1, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - - Structura Centrală, cu sediul în B, b-dul. - nr.14, sector 5, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL PITEȘTI, cu sediul în Pitești, b-dul. - nr.47, județul A, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VÂLCEA, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V și expertul în domeniul discriminării CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, nr.1-3, sector 1.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 27 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Red.

Tehnored.

17 ex./28.10.2009

Jud. recurs:

Jud. fond:

-

Președinte:Paulina Ghimișliu
Judecători:Paulina Ghimișliu, Laura Ioniță, Nicoleta Simona

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1510/2009. Curtea de Apel Pitesti