Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1519/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE

DECIZIE Nr. 1519

Ședința publică de la 07 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Sorina Ciobanu

JUDECĂTORI: Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu Daniela Părău

: - -

GREFIER: - -

**************************************************

La ordine au venit spre soluționare recursurile promovate de recurent DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N în numele și pentru MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, recurent MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr. 760 din 9 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.-

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Nemaifiind alte cereri sau excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și trece la deliberare.

CURTEA

-deliberând -

Asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.760 din 9 octombrie 2009 Tribunalului Neamț, s-a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, excepție invocată de acest pârât, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții, C, I, I, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BACĂU, Tribunalul Neamț și Ministerul Finanțelor Publice și au fost obligați pârâții să plătească, fiecărui reclamant, cu titlu de despăgubiri, echivalentul stimulentelor primite în perioada 01.01.2006 - 09.10.2009, de un consilier juridic din cadrul Ministerul Justiției și Libertăților, asimilat magistraților, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței și până la momentul plății efective.

Prin aceiași hotărâre fost obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce și să includă în bugetul pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților sumele acordate reclamanților cu titlu de despăgubiri prin prezenta hotărâre.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin cererea introductivă reclamanții au chemat în judecată pârâții pentru a fi obligați să plătească fiecărui reclamant, ce are calitatea de judecător, cu titlu de daune, echivalentul stimulentelor primite în perioada 1 ianuarie 2006 - până la zi, de un consilier juridic asimilat magistraților din cadrul Ministerului Justiției, sume care să fie actualizate la data plății efective, iar pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să fie obligat să vireze Ministerului Justiției sumele necesare efectuării plății.-

Pârâtul Ministerul Finanțelor prin întâmpinare a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive; însă instanța a apreciat că acest pârât are calitate procesuală pasivă întrucât executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice se realizează din sumele aprobate prin bugetul acestora, astfel că îi revine îndatorirea să asigure sumele necesare efectuării plăților.

S-a apreciat de instanța de fond că stimulentele acordate personalului din cadrul J în perioada 2006 -2008 prin Ordine ale Ministerului Justiției, s-au acordat cu destinația clară de a mări exclusiv veniturile salariale ale personalului din minister, premierea s- făcut lunar și prin aceasta Ministerul Justiției a aplicat reclamanților un tratament discriminator în privința acordării stimulentelor din fondul constituit potrivit art.25 din Legea nr.146/1997, deoarece în perioada 2006 - 2008 nici unul dintre reclamanți nu a fost premiat în condițiile în care aceștia au contribuit la alimentarea acestui fond.-

A reținut instanța că nu s-a făcut o motivare a ordinelor de acordare a stimulentelor, cu indicarea meritelor personale ale fiecărui salariat premiat, potrivit art.3 al.4, teza a -II- din Normele interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art.25 alin.2 din Legea nr.146/1997 și că în cauză sunt incidente dispozițiile art.14 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale referitoare la interzicerea discriminării, potrivit cărora reprezintă o încălcare acestor prevederi, orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage fără justificare obiectivă și rezonabilă.-

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției și Libertăților, ambele recursuri fiind declarate și motivate în termen și scutite de plata taxei de timbru conform art.15 lit.a din Legea nr.146/1997.-

În motivarea recursului pârâtul Ministerul Finanțelor, arată în esență că în mod greșit s-a respins excepția lipsei calității sale procesuale pasive, întrucât Ministerul Finanțelor nu poate fi confundat cu Statul Român și cu bugetul de stat, rolul său fiind de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite conform prevederilor Legii finanțelor publice nr.500/2002.-

Susține recurentul că potrivit art.1 și 2 din OG nr.22/20092 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii, se achită ca urmare a rectificării bugetului la propunerea ordonatorilor de principali de credite.

Recurentul Ministerul Justiției în motivarea recursului arată, în esență, că nu există temei legal pentru acordarea stimulentelor reclamanților și că instanța a procedat la completarea legii în sensul adăugării acestui drept pentru reclamanți, ceea ce contravine deciziilor Curții Constituționale nr.818, 819, 8290 din 3 iulie 2008.-

Arată recurentul că instanța de fond în mod greșit a reținut o încălcare a dispozițiilor OG nr.137/2000 întrucât nu există un " drept de a fi premiat" ci doar posibilitatea recunoscută de legea ordonatorilor de credite de a acorda premii sau stimulente, iar criteriile de repartizare a stimulentelor prevăzute în Norme cu caracter exemplificativ, iar nu limitativ.-

Arată și că stimulentul financiar nu este un drept conferit de lege cu caracter absolut inevitabil, care nu se confundă cu salariul și care are caracter incert imposibil de prevăzut, astfel încât nu reprezintă un drept de creanță lichidă, exicibilă.-

De asemenea, invocă recurenta faptul că reclamanții au primit stimulent prin nr.1744/C/13 iulie 2006, nefiind obligatorie acordarea stimulentelor concomitent, în același timp tuturor salariaților din sistem, acordarea acestora fiind la aprecierea angajatorului, în speță ordonatorul principal de credite. -

Susține recurentul și că în mod greșit s-a dispus obligarea sa la plata drepturilor salariale solicitate actualizate în funcție de rata inflației, iar cuantumul despăgubirilor acordate nu este unul determinat și nici măcar determinabil.-

Examinând cauza sub aspectul motivelor de recurs invocate, Curtea de APEL BACĂU reține următoarele:

Referitor la recursul formulat de Ministerul Finanțelor Publice se va aprecia că nu este fondat, urmând a fi respins pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Conform art.19 din Legea nr.500/2002 atribuțiile acestui minister constau în pregătirea proiectelor de lege bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general de executare bugetară, luarea măsurilor necesare pentru aplicarea politici fiscale bugetare etc.---

Aceasta conduce la concluzia că în acțiunea formulată de intimații - reclamanți în sensul de a asigura sumele necesare acordării despăgubirilor în cauză, Ministerului Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă. -

De asemenea, conform art.1 din OUG nr.22/2002 aprobată prin Legea nr.188/2002 executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în baza titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.

Prin urmare, pentru plata drepturilor salariale este necesară includerea sumelor datorate cu acest titlu, în bugetul Ministerului Justiției, recurenta având obligația să dispună toate măsurile necesare, în condițiile legii, pentru a asigura în bugetul propriu al Ministerului și al instituțiilor din subordine a creditelor necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii (art.2 din legea nr.500/2002). -

Privitor la recursul Ministerului Justiției se va aprecia că este fondat deoarece potrivit art.25 alin.2 din Legea nr.146/1997 ministrul justiției în calitate de ordonator principal de credite repartizează veniturile, constituite pentru acordarea stimulentelor.-

Potrivit art.2 din Normele interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art.25 alin.2 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, sumele constituite se vor repartiza pentru stimularea judecătorilor, personalului auxiliar de specialitate, personalului economic, tehnic, administrativ și de serviciu din cadrul instanțelor judecătorești, a personalului Ministerului Justiției, al Institutului Național de, al Institutului Național de Expertize Criminalistice, precum și a personalului din Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu.

Deci, Ministerul Justiției în calitate de ordonator de principal de credite repartizează sumele destinate stimulentelor pentru personalul din justiție, în raport de criteriile prevăzute de art.3 alin.1 din Normele interne menționate.-

Acordarea acestor stimulente nu este însă obligatorie reclamanții având doar vocație la acest drept, dreptul nefiind obligatoriu și cu atât mai mult nu este prevăzut legal acordarea stimulentelor în același timp și în același cuantum, diferitelor categorii de personal din cel menționat anterior.

Se va aprecia, că în cauză nu se poate pune în discuție, existența unei situații de discriminare deoarece, stimulentele au fost acordate, diferitelor categorii de personal ce-și desfășoară activitatea în cadrul autorității judecătorești, chiar și reclamanții primind astfel de stimulente prin nr.1744/C/2006.

Discriminarea, trebuie analizată pentru categorii de personal ce-și desfășoară activitatea în condiții similare sau măcar comparabile situație care nu se regăsește în cauză, reclamanții și consilierii juridici din cadrul Ministerului Justiției desfășurând activități diferite.-

Prin natura lor stimulentele sunt drepturi suplimentare menite să stimuleze activitatea personalului din justiție ordonatorul principal de credite fiind îndreptățit să evalueze și să stabilească la un anumit moment dat necesitatea stimulării financiare pe baza unor criterii ce corespund obiectivelor fixate la un moment dat.-

Se va aprecia, de aceea că intimații - reclamanți nu sunt îndreptățiți la despăgubirile solicitate situație în care nu se mai impune analizarea motivelor de recurs referitoare la actualizarea acestora.-

În considerarea celor reținute anterior Curtea de Apel în baza art.3041Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul formulat de Ministerul Finanțelor și va admite recursul formulat de Ministerul Justiției și Libertăților, va modifica în parte sentința recurată, în sensul că va respinge acțiunea ca nefondată.-

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul promovat de Ministerul Finanțelor Publice,

Admite recursul promovat de Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr. 760 din 9 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.-

Modifică în parte sentința civilă nr.760 din 09.10.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț,în sensul că:

Respinge ca nefondată acțiunea.-

Menține dispoziția cu privire la respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.-

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 07.12.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

Red.sent.,

Red.dec.DP/17. 2009

Tehn.red.EG/4 ianuarie 2010

Președinte:Sorina Ciobanu
Judecători:Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu Daniela Părău

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1519/2009. Curtea de Apel Bacau