Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1575/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - drepturi salariale justiție -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA nr.1575

Ședința publică din data de 08 decembrie 2009

PREȘEDINTE: Dicu Aurel

JUDECĂTOR 2: Maierean Ana

JUDECĂTOR 3: Bratu Ileana

Grefier C -

Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Finanțelor Publice B prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S și Curtea de Conturi a României împotriva sentinței nr. 1096 din 14 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.

La apelul nominal au lipsit reprezentanții pârâților recurenți și reclamanții intimați și.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând recursurile în stare de judecată, a rămas în pronunțare cu privire la acestea.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra recursurilor de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr.1427/86/25.02.2009 pe rolul secției civile a Tribunalului Suceava reclamanții si au chemat în judecată pârâții CURTEA DE CONTURI a ROMANIEI si MINISTERUL ECONOMIEI si FINANTELOR pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții la plata actualizată în raport de indicele de inflație calculat la data plății în favoarea fiecărui reclamant, a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% lunar, prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu data de 01.11.2000-01.12.2003.

De asemenea reclamanții au solicitat obligarea paratului CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI la înscrierea in carnetul de munca a mențiunilor corespunzătoare acordării acestor drepturi de natura salariala

În motivarea acțiunii au arătat reclamanții că si-au desfășurat activitatea ca judecători financiari la Colegiul jurisdictional al Camerei de Conturi Judetene

Au susținut că prin decizia 21/10.03.2008 publicată în Monitorul Oficial 444 din 13.06.2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001, invocând considerentele acestei decizii obligatorii conform art.329 alin.3 din codul d e procedură civilă" fiind evocate și dispozițiile art.1 și 2 din Ordonanța Guvernului nr.137/2000, dispozițiile art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, Protocolul nr.12 la această convenție, art.16 din Constituția României.

Au mai arătat reclamanții că pentru drepturile solicitate anterior datei de 1.12.2003, nu a intervenit prescripția extinctivă întrucât potrivit dispozițiilor - art.166 din Legea nr.53/2003 dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale se prescrie în 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate, dar acest termen se întrerupe în cazul în care a intervenit o recunoaștere din partea debitorului. S-a motivat că deși dreptul magistraților la acordarea sporului de 50% a fost considerat de Ministerul Justiției și ceilalți ordonatori de credite ca fiind abrogat prin dispozițiile art. I pct.32 și 42, din nr.OG83/2000, prin decizia 21 din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit că abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 prin nr.OG83/2000 a fost neconstituțională, astfel încât termenul de prescripție nu a început să curgă decât de la data publicării acestei hotărâri.

S-a mai solicitat înscrierea dreptului la sporul de 50% în carnetele de muncă ale reclamanților în temeiul Decretului art. 92/1976.

Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin întâmpinarea formulată a invocat excepția prescrierii dreptului la acțiune, enunțând dispozițiile art.1 și 7 din Decretul nr.167/1958, precum și art.283 alin.1 lit. c din legea nr.53/2003.

A invocat lipsa calității sale procesuale pasive atât în ceea ce privește cererea de completare a cărților de muncă ale reclamanților, cât și asupra petitului în obligarea sa de a asigura fondurilor necesare plății sumelor solicitate.

Prin sentința nr.1096 din 14 mai 2009 Tribunalul Suceavaa respins excepția prescripției dreptului material la acțiune și a admis acțiunea reclamanților, încât a obligat pârâta Curtea de Conturi a României să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% aferent perioadei noiembrie 2000 - 1 decembrie 2003 actualizată în funcție de indicele de inflație de la data efectuării plății în funcție de perioada lucrată de fiecare parte.

A obligat aceeași pârâtă să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților privind acordarea acestui spor.

A obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor de încasat cu acest titlu.

Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut, în primul rând că pentru ca prescripția să-și producă efectul extinctiv, este necesar ca orice titular al dreptului la acțiune să aibă posibilitatea reală de a acționa pentru protecția dreptului său în condițiile în care prin nr.OG 83/2000 emisă în mod nelegal cu depășirea limitelor speciale stabilite prin Legea drepturilor abilitare, s-a dispus abrogarea dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, este evident că reclamanții nu au avut posibilitatea de a se adresa prin instanțe de judecată pentru plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.

Ori, câtă vreme prin decizia 21/2000 s-a constatat neconstituționalitatea unei norme de abrogare a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 republicată, cu modificările și completările ulterioare și de aplicabilitate în continuare a normei abrogate pe durata de timp de la abrogare și până la constatarea neconstituționalității normei abrogatoare nu se poate pune problema curgerii prescripției dreptului la acțiune pentru plata drepturilor salariale restante.

A reținut că potrivit dispozițiilor art.155 din Codul Muncii salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri iar potrivit art.161 din Codul Muncii salariul se plătește lunar.

A apreciat că în aceste împrejurări, față de dispozițiile nr.HG232/2005 act normativ publicat în Monitorul Oficial cu putere de lege și efecte erga omnes, și anexa nr.2 cap. VI pct.3.2 prin care s-a stabilit scadența de plată a drepturilor salariale restante în luna decembrie 2005, respectiv 31.12.2005, finele acestei luni, prescrierea dreptului la acțiune începe să curgă din ziua următoare datei stabilite de pârâtul Ministerul Justiției respectiv începând cu 01.01.2006 situație în care acțiunea reclamanților, promovată la data de 9 august 2008 este considerată ca fiind formulată în cadrul termenului de 3 ani. de art. 161 și 283 alin.1 lit. c din Codul Muncii, impunându-se soluția de respingere a excepției.

Asupra fondului cauzei a reținut că având în vedere că prin decizia nr.21/2008 Înalta Curte de Casație și Justiție - în compunerea Secțiilor Unite a constatat că art. I pct.42 și alin. IX alin.2 paragraful 1 din nr.OG83/2000 adoptată cu încălcarea limitelor legii speciale de abilitare sunt neconstituționale, conform art.147 alin.1 din Constituție și își încetează efectele, astfel încât drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art.47 din legea nr.50/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă legea, pârâții, urmând a fi obligați la plata drepturilor salariale constând în sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% actualizate în funcție de rata inflației, în raport de prevederile art.161 alin.4 din Codul Muncii aprobat prin Legea nr.53/2003.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S și Curtea de Conturi a României.

Ministerul Finanțelor Publice a criticat respingerea prescripției dreptului la acțiune, față de data de 23.02.2009 a introducerii ei și în raport de art.3 din Decretul nr.167/1988, și a susținut că nu este ținut să asigure sumele solicitate de reclamanți, neavând calitatea de ordonator de credite.

Curtea de Conturi a României a invocat, în esență:

1. Nelegalitatea respingerii excepției prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 01.11.2000 - 01.12.2003, împotriva prevederii art.166 alin.1 Codul Muncii, cu mențiunea că nu este dată în cauză vreo situație legală de suspendare a cursului prescripției;

2. Nelegalitatea admiterii pe fond a acțiunii, câtă vreme începând cu data de 01.11.2000, la care a intrat în vigoare OG nr.83/2000, nu a mai existat temei legal pentru plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, art.47 din Legea nr.50/1996 fiind abrogat, cu mențiunea că OUG nr.177/2002 privind salarizarea magistraților începând cu 01.01.2003 nu a prevăzut un atare spor.

Recursurile declarate în cauză sunt nefondate, încât vor fi respinse ca atare pe temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, pentru considerentele ce succed:

Astfel, în primul rând, potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar", dar prin art. 1 pct. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat expres.

Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.

Pentru ca prescripția să-și producă efectul sancționator extinctiv, este necesar ca pentru titularul dreptului la acțiune să existe, pe lângă voința de a acționa și posibilitatea reală de a acționa, adică de a se adresa organului competent pentru protecția dreptului său.

Dacă pe timpul cât durează împrejurarea care îl împiedică pe titularul dreptului la acțiune să acționeze prescripția nu ar fi oprită, adică suspendată, s-ar ajunge la situația în care titularul dreptului la acțiune să i se aplice efectul extinctiv, fără a i se imputa posibilitatea ori neglijența în a acționa, într-o asemenea situație prescripția ar fi deturnată de la finalitatea sa, nemaiavând caracter real.

În condițiile în care prin art. 1 pct. 42 din OG nr.83/2000 art. 47 din Legea 50/1996 a fost abrogat, nu le poate fi imputat reclamanților intimați pasivitatea ori neglijența în a acționa.

Numai după pronunțarea deciziei în interesul legii reclamanții au avut posibilitatea reală de a acționa, de a se adresa instanței pentru plata acestor drepturi.

Pe de altă parte, potrivit celor mai sus menționate în ce privește decizia nr. XXI/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dreptul de a beneficia de prevederile art.47 din Legea nr.50/1996, prin intermediul art.56 alin.1 din același act normativ, este dobândit reclamanților și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001, acesta fiind deci cuvenit și pentru viitor.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de pârâții Ministerul Finanțelor Publice B prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S și Curtea de Conturi a României împotriva sentinței nr. 1096 din 14 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 08 decembrie 2009.

Președinte Judecători Grefier

Red.

Thred.

2 ex.21.12.2009

Jud.fond

Președinte:Dicu Aurel
Judecători:Dicu Aurel, Maierean Ana, Bratu Ileana

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1575/2009. Curtea de Apel Suceava