Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 173/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 173/2008
Ședința publică de la 15 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Stoica președinte secție
- - - JUDECĂTOR 2: Ana Doriani
- - - asistent judiciar
- - - asistent judiciar
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea acțiunii formulată de reclamanții -, -, (fostă --, în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL SIBIU, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, și CONSILIUL NAȚIONAL AL DISCRIMINĂRII având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că s-a depus la dosar din partea reclamanților adeverință pentru a face dovada calității procesuale active.
Pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Finanțelor prin DGFP S au depus întâmpinări.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față;
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță, sub dosar nr-, reclamanții -, -, (fostă --, au chemat în judecată pe pârâții: MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, TRIBUNALUL SIBIU, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:
- să fie obligați pârâții de ord. 1- 3 să calculeze și să plătească reclamanților începând cu 1.01.2007 până la zi drepturile salariale ce constau în diferența dintre coeficienții de multiplicare ce se aplică grefierilor ( inclusiv grefieri informaticieni, grefieri-statisticieni și grefieri documentariști) cu studii medii și coeficienții acre se aplică grefierilor arhivari și grefierilor registratori; după cum urmează:
pentru perioada ianuarie 2007-31.12.2007, către reclamanții -, -, ;
pentru perioada 12.03.2008 - 1.08.2008, către reclamanta;
începând cu luna ianuarie 2007 și până la prevederea lor și pentru grefierii arhivari, către reclamanții, ( fostă ) - și;
începând cu data de 1.10.2007 și până la prevederea lor, și pentru grefierii arhivari, către reclamanta;
începând cu 12.03.2008 și până la prevederea lor și pentru grefierii arhivari, către reclamanta;
- să fie obligați pârâții de ord. 1-3 la plata sporului de stres și suprasolicitare nervoasă de 50% aferent diferențelor salariale restante prin aplicarea coeficientului de multiplicare, precum și a primelor de vacanță, conform perioadelor indicate în petitul 2 și a tuturor celorlalte sporuri aplicate salariului brut calculat;
- să fie obligată pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA la înscrierea în carnetul de muncă al fiecărui reclamant a drepturilor salariale lunare brute și a sporurilor solicitate prin prezenta acțiune;
- să fie obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice la alocarea fondurilor necesare.
În motivarea acțiunii reclamanții arată că dețin funcția de personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Sibiu și consideră că sunt discriminați salarial față de ceilalți grefieri cu studii medii, în ce privește coeficienții de multiplicare ce se aplică acestora din urmă, contrar prevederilor art.1-6 din nr.OG137/2000 și art.5 și art.154 alin.3 din Codul muncii.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii reclamanților arătând că drepturile salariale solicitate nu sunt prevăzute de lege iar prin neacordarea acestora nu s-a creat nici o situație discriminatorie întrucât diferitele categorii profesionale din justiție nu se află în situații comparabile, care să impună un tratament nediferențiat.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa solicitat, prin întâmpinarea depusă, respingerea acțiunii reclamanților, față de împrejurarea că se tinde la modificarea unor acte normative și la acordarea altor drepturi salariale, decât cele cuprinse în legislația specială de salarizare a personalului auxiliar.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin S, a solicitat respingerea acțiunii, invocând lipsa calității sale procesual pasive, întrucât ordonatorul principal de credite în cazul reclamanților este Ministerul Justiției, iar un ordonator principal de credite nu poate interveni în bugetul altui ordonator principal de credite.
Consiliul Național al Discriminării a Invocat de asemenea lipsa calității sale procesual pasive raportat la dispozițiile art.27 din nr.OUG137/2000.
CURTEA, analizând actele și lucrările depuse la dosarul cauzei prin prisma dispozițiilor legale incidente, constată următoarele:
Prealabil, analizării fondului pricinii, în temeiul art. 137 Cod procedură civilă instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor lipsei calității procesual pasive care s-au invocat și care se impun a fi analizate în cauză.
Astfel, în ce privește Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării se constată că aceasta este întemeiată, deoarece, potrivit art.16-20 din nr.OG137/2000, această instituție este abilitată și investită să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul țări, să constate și să sancționeze contravențiile prevăzute de acest act normativ și ca atare nu este subiect de drept al raportului obligațional în cauză.
Este de menționat că prin nr.OUG 75/2008 s-a modificat nr.OG 137/2000, așa încât potrivit art. V din acest act normativ sesizările având ca obiect măsurile legislative adoptate în contextul stabilirii politicii de salarizare a personalului din sistemul bugetar nu intră în competența de soluționare a acestei autorități. În acest context acțiunea promovată de reclamanții față de această parte urmează a fi respinsă, pe excepția lipsei calității procesual pasive.
De asemenea, conform art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite, între care figurează și Ministerul Justiției și nu repartizează sume de la buget acestora.
Alocarea acestor sume se realizează potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să efectueze o plată pentru salariații altei instituții.
Rezultă în acest context că, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
În speță, se solicită obligarea la plata unor drepturi rezultate din lege și din contractul de muncă, iar cererea reclamanților a declanșat un litigiu de muncă la care se referă art.282 din Codul muncii.
Față de aceste considerente, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a D, precum și a Ministerul Economiei și Finanțelor, acțiunea urmând a fi respinsă față de aceste părți, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane care nu au calitate procesual pasivă.
Pe fondul pricinii, față de pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și TRIBUNALUL SIBIU, pretențiile reclamanților sunt întemeiate în parte, pentru următoarele considerente:
Reclamanții îndeplinesc funcția de personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Sibiu, conform adeverinței nr. 6020/20.11.2008 eliberata de angajator, după cum urmează: reclamanții de ord. 1-3 ca grefieri iar reclamanții de ord.4-11 ca grefieri arhivari (15).
Începând cu luna ianuarie 2007, legea specială de salarizare aplicabilă personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești este OG nr. 8/2007, act normativ care a fost aprobat, cu modificări, prin Legea nr. 247/2007.
Potrivit art. 3 alin. 1 din acest act normativ, salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești se stabilesc pe baza valorii de referință sectoriala și a coeficienților de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, în raport cu funcția deținută, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate precum și de nivelul instanței sau al parchetului.
Potrivit art. 3 alin. 4, din același act normativ, coeficienții de multiplicare pentru stabilirea salariului de bază sunt prevăzuți la litera a) din anexele nr. 1a, 1b și 1c.
Prin modificările intervenite însă, în statutul acestui personal, ca efect al art. 1 și 2 din Legea nr. 567/2004, arhivarii și registratorii au fost integrați în corpul profesional al grefierilor, aceștia făcând parte din categoria grefierilor cu studii medii.
Din analiza statutului grefierilor arhivari și a celor registratori rezultă faptul că acesta este identic cu al tuturor celorlalți grefierilor, sub aspectul numirii in funcție, al promovării, al suspendării din funcție, al derogării detașării, al transferului, al drepturilor și al îndatoririlor profesionale, al răspunderii profesionale. Sub aspectul atribuțiilor concrete de serviciu ale grefierilor este de reținut faptul că legiuitorul nu a operat nici o diferențiere de salarizare între grefierii cu studii medii, indiferent dacă aceștia sunt grefieri de ședință, grefieri statisticieni sau grefieri documentariști (anexele nr. 1 la OG nr. 8/2007).
Deci reclamanții se află, sub aspectul analizat, într-o situație identică (nu doar comparabilă) cu restul grefierilor cu studii medii, așa încât nu pot fi tratați diferit, în mod discriminatoriu față de restul personalului, prin refuzul acordării coeficienților de salarizare corespunzătoare profesiei.
Așa fiind, într-o atare situație, sunt incidente dispozițiile art. 6, alin. 2 Codul muncii care consacră, pentru toți salariații, principiul că pentru munca egală și pregătire profesională egală să fie retribuiți în mod egal, principiu ce se regăsește și în dispozițiile art. 7 și art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. (care garantează dreptul tuturor la protecție egală a legii împotriva oricărei discriminări și dreptul la remunerație echitabilă și satisfăcătoare).
În același sens sunt:
- art. 7 din Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, ratificat prin Decretul nr. 212/1974 (care garantează dreptul la condiții de muncă juste și prielnice și la egalitate de tratament în salarizare fără nicio distincție)
- art. 14 din Convenția Europeana privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv Protocolul nr. 12 la această conventie (care interzic discriminările);
- art. 4 din Carta Socială Europeana revizuită (ratificată prin Legea nr. 74/1999) care garantează dreptul la o salarizare echitabilă.
- art. 165 si art. 155, coroborat cu art.1 din Legea nr. 53/2003 (care garantează plata integrală a drepturilor de natură salarială fără discriminări, restrângeri sau limitări),
- art. 2, art. 16, alin. 1, art. 53 si art. 41 din Constituția României (care garantează aplicarea principiului nediscriminării și în raport cu dreptul la salariu, drept care face parte din conținutul complex al dreptului constituțional la muncă și care nu poate face obiectul unor limitări discriminatorii)
Toate aceste aspecte atrag incidența dispozițiilor art. 17, alin. 1 din OG137/2000 coroborat cu art. 269 Codul muncii, dispoziții legale în baza cărora acțiunea de fața se vizează a fi întemeiată.
Nu poate fi reținută nici apărarea pârâților privind depășirea puterii judecătorești, deoarece acordarea despăgubirilor solicitate nu se confundă cu o adăugare la lege, ci reprezintă o aplicare a prevederilor art. 269 Codul muncii care garantează dreptul la despăgubire inclusiv pentru discriminările în munca.
Față de cele ce preced, curtea va admite ca legală și temeinică acțiunea față de pârâți Ministerul Justiției și Curtea de APEL ALBA IULIA, în sensul obligării acestora la plata în favoarea fiecărui reclamant, corespunzător raportului de serviciu al fiecăruia, de despăgubiri bănești egale cu diferențele de drepturi salariale neacordate și cuvenite acestora în funcție de treapta profesională și coeficientul de multiplicare prevăzut pentru grefieri cu studii medii și respectiv drepturile salariale primite efectiv de reclamanți, diferențe calculate pe perioadele indicate pentru fiecare reclamant, în petitul acțiunii.
Referitor la capătul de cerere vizând plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50%, instanța reține că este de asemenea întemeiat pentru următoarele considerente:
Prin Decizia nr. XXI (21)/10.03.2008 pronunțată de J- secțiile Unite în dosar nr. 5/2008 în soluționarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă J s-a statuat că" În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată,constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitateau dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
În considerentele acestei decizii se reține că " Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică."
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, reglementat prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 și prin art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, a fost efectiv plătit magistraților și personalului auxiliar de specialitate, fiind evidențiat ca atare în carnetele de muncă. .inaplicabilitatea normelor de abrogare conținute în art. I pct. 42 și în art. IX alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 impune ca instanțele de judecată să considere rămase în vigoare dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată.
Ca urmare, inaplicabilitatea normelor de abrogare parțială, determinată de neregularitatea modului în care au fost adoptate, face ca efectele art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, și, respectiv, ale art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, să se producă și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000. .
Sub acest aspect, în raport de cele reținute, rezultă fără echivoc faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Acest lucru presupune că nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, deoarece, așa cum s-a arătat, prin prevederile din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 au fost depășite limitele și condițiile legii de abilitare, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 107 alin. (3) din Constituția României din 1991, în vigoare la data adoptării ordonanței [art. 108 alin. (3), în forma republicată în 2003 Constituției României].
Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231 din Legea nr. 56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege." Potrivit art.3 alin.1 din Legea nr. 567/2004 " personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format dingrefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști".
Potrivit art. 3 alin.3 din Legea nr. 567/2004 " sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, funcțiile de agent procedural și aprod". Ulterior, acest text a fost modificat prin art.1 punct 3 alin.3 din Legea nr. 17/2006 care prevede că" sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, funcțiile deagent procedural, aprod și șofer".
Potrivit art. 329 alin. 3.pr.civilă " dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instituția recursului în interesul legii găsindu-și rațiunea în necesitatea formării și menținerii unei jurisprudențe unitare pe întreg teritoriul țării, astfel că deciziile pronunțate asupra recursurilor în interesul legii au valoarea unui izvor de drept secundar, apropiindu-se de actele normative, întrucât au caracter general - abstract și un caracter de obligativitate.
Așadar, cum Jas tabilit forța interpretării judecătorești dată dispozițiilor art. 47 din Legea nr.50/1996, curtea constată că acțiunea reclamanților care fac parte categoria personalului auxiliar de specialitate, categorie vizată de Decizia nr. XXI /2008 a J, este temeinică și legală urmând a fi admisă.
Cât privește plata primelor de vacanță pe anii 2007 și 2008, instanța constată că pretențiile reclamanților nu pot fi primite, deoarece acordarea acestei prime de concediu a fost reintrodusă în anul 2007, prin OG nr.8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției.
Potrivit art . 23 alin.1 din nr.OG8/2007 " La plecarea în concediu de odihnă, personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe are dreptul, în condițiile legii, pe lângă indemnizația de concediu, și la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu. Indemnizația de concediu și prima se plătesc cumulat, cu cel mult 5 zile înaintea datei plecării în concediu. În cazul în care concediul de odihnă se efectuează fracționat, prima de concediu și salariul de bază se acordă o singură dată.
Având în vedere această prevedere legală și față de împrejurarea că reclamanții nu au dovedit că nu ar fi primit la plecarea în concediu prima de concediu solicitată, instanța va respinge ca neîntemeiat acest capăt de cerere precum și cel vizând acordarea tuturor celorlalte sporuri, care nu au fost precizate de către reclamanți, aplicate salariului brut calculat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin S, și de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Admite, în parte, acțiunea civilă formulată de reclamanții, -, ( fostă ), și, toți cu l procesual ales la Judecătoria Sibiu,-, jud. S împotriva pârâților Ministerul Justiției cu sediul în B-, sector 5, Curtea de APEL ALBA IULIA, cu sediul în AIs tr. - - nr.1 jud. A și TRIBUNALUL SIBIU cu sediul în S,- jud. S, și în consecință:
Obligă pârâții de ord. 1-3 să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând diferența între coeficienții de multiplicare ce se aplică grefierilor, (inclusiv grefieri - informaticieni, grefieri - statisticieni și grefieri - documentariști) cu studii medii și coeficienții de multiplicare ce se aplică grefierilor arhivari și grefieri registratori, după cum urmează:
- pentru perioada ianuarie 2007-31 2007, către reclamanții, -,;
- pentru perioada 12.03.2008-1.08.2008, către reclamanta;
- începând cu luna ianuarie 2007, către reclamanții, (fostă ) - și, cu 1.10.2007, către reclamanta și cu 12.03.2008, către reclamanta.
Obligă pârâții să plătească reclamanților corespondent raportului de serviciu, sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu spor de risc și solicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația brută lunară, după cum urmează:
- din luna ianuarie 2007 și până la 15.12.2008 și în continuare, către reclamanții, -,;
- din 12.03.2008 și până la 15.12.2008 precum și în continuare, către reclamanta;
- din luna ianuarie 2007 și până la 15.12.2008 precum și în continuare, către reclamanții, (fostă ) -,;
- din 1.10.2007 și până la 15.12.2008 precum și în continuare, către reclamanta;
- din 12.03.2008 și până la 15.12.2008, precum și în continuare, către reclamanta, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective.
Respinge cererea reclamanților privind plata primelor de vacanță pentru anii 2007 și 2008 și a tuturor celorlalte sporuri aplicate salariului brut calculat.
Obligă pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant, conform prezentei.
Continuarea minutei sentinței civile nr.173/2008
Respinge acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B- sector 5 și cu sediul în B--3 sector 1, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesual pasivă.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15.12.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR 3: Sebastian Nașcu Mihai Pașca Elena Truță
ASISTENȚI JUDICIARI,
GREFIER,
Red.
Tehnored. /18 ex/14.01.09
Președinte:Manuela StoicaJudecători:Manuela Stoica, Ana Doriani, Sebastian Nașcu Mihai Pașca Elena Truță
