Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 19/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,

LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA CIVILĂ NR.19/CM

Ședința publică din 2 septembrie 2008

Complet specializat pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale

PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu

JUDECĂTOR 2: Vanghelița Tase Georgeta Chioveanu Lucian Neacșu

ASISTENT JUDICIAR - - -

ASISTENT JUDICIAR - - -

Grefier - - -

S-a luat în examinare acțiunea civilă având ca obiectdrepturi salariale-personal din justiție, formulată de reclamanții, și, toți cu domiciliul procesualalesla sediul Tribunalului Tulcea, din-, județul T, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B, sector 5, strada -, nr. 17, CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în C,- și TRIBUNALUL TULCEA, cu sediul în T,-, județul T și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, sector 1,--3.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. Cod procedură civilă.

În referatul oral asupra cauzei, grefierul de ședință învederează că nu s-au depus la dosar precizările solicitate de instanță la termenul anterior.

După referatul grefierului de ședință;

Instanța având în vedere că nu sunt motive de amânare, constată cauza în stare de judecată și luând act că prin acțiune s-a solicitat judecata în lipsă, rămâne în pronunțare asupra acesteia.

CURTEA

Asupra cererii de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Tulcea sub nr. 1602/2008 din 12 iunie 2008, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL CONSTANȚA, TRIBUNALUL TULCEA pentru ca pe baza probelor ce se vor administra și în contradictoriu cu aceștia, să se pronunțe o hotărâre judecătorească prin care să fie obligați către fiecare reclamant la plata echivalentului stimulentelor primite în perioada 2006 - 2008 de un consilier juridic asimilat magistraților, din cadrul Ministerului Justiției, cu titlu de despăgubiri - în temeiul art. 21 din OG137/2000, suma actualizată la data plății, precum și la plata dobânzii legale la sumele solicitate potrivit OG9/2000 - de la data nașterii dreptului la acțiune și a eventualelor cheltuieli de judecată.

Reclamanții au solicitat ca în prezenta cauză să fie citat obligatoriu Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării.

Motivează recursul arătând că potrivit Normelor interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art. 25 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, pentru stimularea personalului din sistemul justiției, aprobate prin nr. 1.008/C din 19 mai 2006, fondul destinat stimulării personalului din sistemul justiției, în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, se constituie din diferența de 75% din recuperarea sumelor din cheltuielile judiciare avansate de stat din bugetele aprobate Ministerului Justiției și Ministerului Public pentru desfășurarea proceselor penale, precum și din amenzile judiciare.

Sumele constituite în acest fel se utilizează pentru stimularea judecătorilor, personalul auxiliar de specialitate, personalul economic, tehnic, administrativ și de serviciu din cadrul instanțelor judecătorești, a personalului Ministerului Justiției, al Institutului Național de, al Institutului Național de Expertize Criminalistice, precum și a personalului din centrul de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu.

Repartizarea sumelor pentru instanțele judecătorești și instituțiile subordonate Ministerului Justiției, destinate stimulării personalului, se face de către ordonatorul principal de credite.

Repartizarea sumelor destinate stimulării personalului în cadrul instanțelor judecătorești se face pe ordonatori secundari ți terțiari de credite, prin ordin al ministrului justiției, ținându-se seama, în principal, de gradul de colectare a acestor sume la nivelul ordonatorilor secundari și terțiari de credite.

Față de cele menționate mai sus, având în vedere împrejurarea că personalul din cadrul Ministerului Justiției asimilat magistraților au primit aceste stimulente în perioada 2006 - 2008 și reclamanții nu, se consideră discriminați în raport de acesta și prezentul litigiu reprezintă un conflict de drepturi, având ca obiect plata de despăgubiri rezultate din existența acestei discriminări.

În dovedirea cererii s-a valorificat proba cu acte.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul Ministerul Justiției a invocat excepția lipsei competenței materiale a Tribunalului Tulcea de a judeca în primă instanță cauze potrivit art. I și art. II al. (2) din OUG75/2000.

Având în vedere și excepția invocată, prevederile art. I al. (1) din OUG75/2008 potrivit cu care "cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.45/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și potrivit Ordonanței Guvernului nr.8/2007, privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, aprobată cu modificări prin Legea nr.247/2007, cu modificările ulterioare, sunt soluționate, în primă instanță, de curțile de apel, precum și prevederile dispozițiilor art. II alin.(2) potrivit cu care " dispozițiile art. I se aplică și proceselor în curs de judecată, având ca obiect soluționarea cererilor privind acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din sistemul justiției, începute sub legea anterioară", instanța a scos cauza pe rol și a trimis dosarul spre competentă soluționare Curții de APEL CONSTANȚA.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr-.

Soluționând pe fond cauza, instanța reține:

Acordarea stimulentelor conform Ordinelor ministrului Justiției menționate în acțiune nu poate fi reținută ca o încălcare a dispozițiilor nr.OG 137/2000 și a dispozițiilor constituționale care privesc egalitatea în drepturi a cetățenilor, întrucât nu ne aflăm în prezența unui "drept de a fi premiat" ca drept recunoscut și protejat de lege, ci numai de o posibilitate recunoscută prin lege ordonatorilor de credite de a acorda premii sau stimulente, cu îndeplinirea anumitor condiții stabilite prin ordin al ministrului Justiției.

Nu există nici un act normativ care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi stimulente fiecărui judecător, ori unui alt salariat din sistemul justiției. Legea nr. 146/1997 prevede la art. 25 alin. 2 numai modalitatea de constituire a fondului cu destinație specială pentru stimularea personalului din sistemul justiției, fără să instituie reguli privind eventualele categorii de beneficiari ai stimulentelor, care urmau a fi stabilite în baza unor norme interne aprobate prin ordin al ministrului Justiției.

Potrivit art. 2 alin. (1) din nr.OUG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare: " prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice .

Conform art. 14 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ce consacră dreptul la tratament egal, "exercitarea drepturilor și libertăților prevăzute de Convenție trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație".

Or, ar putea exista discriminarea, fiind necesară protecția în temeiul dreptului la un tratament egal, doar în cazul recunoașterii, folosinței sau exercitării unuia dintre drepturile fundamentale ori a celor recunoscute de lege.

Ca atare, nu se află în situația unei discriminării, întrucât nu există un drept de acordarea de stimulente ori a unui "drept de a fi premiat" conferit sau garantat prin vreun act normativ, legea recunoscând ordonatorilor de credite doar posibilitatea de a acorda stimulente, dacă sunt îndeplinite criteriile pentru repartizare stabilite prin norme interne aprobate prin ordin al ministrului Justiției. Pentru aceste motive nu se poate reține o atingere adusă folosinței drepturilor economice ale judecătorilor din cadrul instanțelor judecătorești protejate prin art. 6 lit. c) din nr.OG 137/2000.

Protocolul nr. 12 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, intrat în vigoare pentru România ulterior hotărârii, a consacrat interzicerea generală a discriminării cu referire la "exercitarea oricărui drept prevăzut de lege", astfel că nu poate fi aplicat în speță, câtă vreme nu există nici un text legal care să recunoască dreptul la stimulente.

Spre deosebire de îndemnizația de încadrare brută, salariile de bază ori premiul anual, al căror cuantum este determinabil potrivit legii, stimulentele acordate depind de o multitudine de factori, dintre care enumerăm, în primul rând, existența unor sume în fondul cu destinație specială, apoi obiectivele urmărite de Ministerul Justiției în politica de reformare a sistemului judiciar, numărul, numărul personalului, calitatea activității desfășurate, criterii de performanță apreciate ca prioritare etc.

În Normele aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr. 1008/C/2006 au fost stabilite criteriile ce urmează a sta la baza acordării stimulentelor din fondul constituit potrivit art. 25 din Legea nr. 146/1997, personalul din justiție, în acest sens art. 3 dispunând:

" (1) Principalele criterii de repartizare individuală a stimulentelor pentru judecători sunt:

a) rezultatele meritorii în activitate, care se apreciază, în principal, în

raport de:

- numărul de dosare rulate, numărul de hotărârii pronunțate și numărul

de ședințe la care a participat;

- complexitatea cauzelor soluționate;

- operativitatea în soluționarea cauzelor, în raport de volumul de

activitate și complexitatea cauzelor;

b) lipsa unei sancțiuni disciplinare în cele 12 luni anterioare acordării

stimulentului;

c) aportul direct la realizarea unor măsuri prevăzute în Strategia de

reformă a sistemului judiciar (de exemplu: implementarea de programe la nivelul instanțelor, participarea la procesul de formare a judecătorilor și procurorilor, participarea la elaborarea unor proiecte de acte normative în domeniu, perfecționarea sau pregătirea în domeniul tehnologiei informației etc.).

(2) Principalele criterii de repartizare individuală a stimulentelor pentru celelalte categorii de personal sunt:

a) complexitatea sarcinilor de serviciu potrivit fișei postului și modul de realizare a acestora;

b) operativitatea în îndeplinirea sarcinilor de serviciu;

c) lipsa unei sancțiuni disciplinare în cele 12 luni anterioare acordării stimulentului.

(3) Ordonatorii secundari și terțiari de credite pot stabili, pe lângă criteriile prevăzute la alin. (1) și (2), și alte criterii obiective de repartizare individuală a stimulentelor, care se aplică numai după aprobarea lor de către colegiul de conducere al instanței respective.

(4) Ministrul Justiției poate acorda, prin ordin, stimulente nominale pentru personalul din sistemul justiției care participă la activități științifice, la organizarea unor evenimente deosebite, la elaborarea codurilor sau a altor acte normative complexe ori la alte activități cu caracter deosebit.

(5) În acordarea stimulentelor prevăzute la alin. (4) se au în vedere natura activităților, importanța acestora pentru promovarea și realizarea obiectivelor generale ale Ministerului Justiției, inclusiv a celor cuprinse în Strategia de reformă a sistemului judiciar, modul de realizare a activităților în termenele stabilite".

Totodată prin normele menționate anterior s-a prevăzut că propunerile nominale și cuantumul sumelor ce se acordă judecătorilor și personalului auxiliar se stabilesc de colegiile de conducere ale instanțelor pe baza criteriilor prevăzute de aceleași Norme după cum urmează:

"După repartizarea sumelor potrivit alin. (3) și (4) și în raport de criteriile prevăzute la art. 4, colegiile de conducere ale instanțelor fac propuneri nominale către ordonatorii terțiari și secundari de credite în vederea acordării stimulentelor prevăzute la art. 1, după cum urmează:

- pentru personalul curții de apel, colegiile de conducere ale curții de apel fac propuneri nominale către președinții acestor instanțe;

- pentru personalul din cadrul judecătoriilor și tribunalelor, colegiile de conducere ale tribunalelor și judecătoriilor fac propuneri nominale către președinții tribunalelor."

Prin urmare, nici Legea nr. 146/1997 și nici Normele aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr. 1008/C/2006 nu prevăd obligativitatea acordării stimulentelor tuturor judecătorilor și personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, aceștia având numai vocația de a fi potențialii beneficiari ai acestor stimulente în funcție de criteriile menționate de dispozițiile legale enunțate.

Totodată, nici față de consilierii juridici din Ministerul Justiției nu există obligația legală de a li se acorda la toți stimulente din fondul constituit potrivit art. 25 din Legea nr. 146/1997, acestea acordându-se numai pe baza criteriilor prevăzute de art. 3 alin. 2 din Normele aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr. 1008/C/2006.

De altfel, este de observat că potrivit ordinelor ministrului justiției, menționate de reclamanți în acțiunea formulată, consilierii juridici asimilați magistraților din cadrul Ministerului Justiției nu au beneficiat de aceleași sume acordate ca stimulente în perioada 2006-2008, acestea fiind repartizate pe baza criteriilor prevăzute de normele menționate anterior. Mai mult, sumele de care au beneficiat consilierii juridici din cadrul Ministerului Justiției sunt, în unele cazuri, mult mai mici decât cele de care au beneficiat reclamanții cu același titlu, iar aceștia au apreciat că sunt discriminați numai în raport cu cei care au beneficiat de sume mai mari.

Pentru ca o faptă să poată fi calificată ca fiind faptă de discriminare trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții:

- existența unui tratament diferențiat manifestat prin deosebire, excludere, restricție sau preferință (existența unor persoane sau situații aflate în poziții comparabile);

- existența unui criteriu de discriminare potrivit art. 2 alin. 1 din OG137/2000, republicată.

Totodată, tratamentul diferențiat trebuie să nu fie justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acestui scop să nu fie adecvate și necesare.

De asemenea, tratamentul diferențiat trebuie să urmărească sau să aibă ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate a drepturilor omului și a libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social, cultural sau în orice alte domenii ale vieții politice.

Or, în cazul de față, tratamentul diferențiat este justificat și are la bază criterii obiective și un scop legitim, la baza acestora stând natura stabilită prin lege a sumelor acordate acestea fiind o recompensă ce se acordă persoanelor care în desfășurarea activității și sarcinilor de serviciu au rezultate meritorii.

Prin urmare, reclamanții nu se află în situația unei discriminări, întrucât nu există un drept la acordarea de stimulente ori a unui "drept de a fi premiat" conferit sau garantat prin vreun act normativ, legea recunoscând ordonatorilor de credite doar posibilitatea de a acorda stimulente, dacă nu sunt îndeplinite criteriile pentru repartizare stabilite prin norme interne aprobate prin ordin al ministrului Justiției.

Însăși noțiunea de stimulent, prin scopul acestuia de a premia, stimula, recompensa suplimentar anumiți angajați, fără a modifica drepturile salariale curente, oferă o largă posibilitate de apreciere angajatorului, în speță ordonatorului principal de credite cu privire la persoanele care urmează să le primească. Mai mult scopul stimulentelor este acela de a recompensa în mod diferențiat angajații în funcție de aprecierea rezultatelor realizată de angajator sau ordonatorul de credite și în funcție de sumele disponibile pentru această destinație.

Pentru aceste motive, nu se poate reține o atingere adusă folosinței drepturilor economice ale judecătorilor și personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești protejate prin art. 6 lit."c" din nr.OG 137/2007.

Conform susținerilor reclamanților "magistrații au fost salarizați inegal", afirmații contrazise de art. 4 al.1 din Legea 146/1997 care dispune: " nu fac parte din indemnizația de încadrare brută lunară/salariul de bază, nu se suportă din fondul de salarii, iar asupra lor nu se calculează contribuția pentru asigurări sociale, șomaj, pensia suplimentară".

De asemenea, reclamanții afirmă că Normele interne aprobate de 1008/2006 dispun că "atât magistrații cât și personalul asimilat magistraților au drepturi egale în ceea ce privește repartizarea de stimulente", fapt contrazis de prev. art. 1 al.1 din O, 1008/2006 "(1) Sumele constituite potrivit art. 1 se vor utiliza pentru stimularea judecătorilor, personalului auxiliar de specialitate, personalului economic, tehnic, administrativ și de serviciu din cadrul instanțelor judecătorești, a personalului Ministerului Justiției, al Institutului Național de, al Institutului Național de Expertize Criminalistice, precum și a personalului din Centrul Medical de diagnostic și Tratament Ambulatoriu. " care determină categoriile de personal potențiale beneficiare ale stimulentelor, fără a se dispune modul și măsura în care aceste stimulente sunt acordate.

Reclamanții mai susțin faptul că " Ministerul justiției afirmă fără acoperire legală, că nu deține sume de bani care să acopere obligații derivate din titlurile executorii reprezentate de hotărâri judecătorești."

Așa cum s-a mai arătat, sursa din care se achită stimulentele este fondul constituit în conformitate cu prev. art. 25 al.(2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și nu fondul de salarii din care sunt plătite drepturile salariale acordate prin hotărâri judecătorești.

În continuare reclamanții susțin că se află în fața unui caz în care " un grup se vede mai bine tratat decât altul", fapt ce nu corespunde realității întrucât stimulentele salariale nu au avut drept beneficiari un grup profesional distinct, respectiv personalul asimilat magistraților ci acestea au fost acordate punctual unor anumite persoane sau unui grup de persoane, care nu făceau parte din categoria personalului asimilat ci și din categoria judecătorilor delegați, funcționarilor publici, funcționarilor publici cu statut special.

În concluzie, se constată că reclamanții nu sunt discriminați față de personalul asimilat magistraților din cadrul ministerului Justiției în ceea ce privește acordarea de stimulente, dat fiind cele relatate mai sus.

De altfel, Înalta Curte de Casație și justiție, conform deciziei nr. 830 din 3.07.2008, a statuat că este neconstituțional că instanțele judecătorești au posibilitatea să anuleze prevederile legale pe care le consideră discriminatorii și să le înlocuiască cu alte norme de aplicare generală, neavute în vedere de legiuitor sau instituții prin acte normative inaplicabile, în cazurile deduse judecății.

Dimpotrivă, menirea instanței este aceea de a realiza justiția conf. art. 126 al.1 din Constituția României, adică de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor subiective.

C care are competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală este Parlamentul și prin delegare legislativă, în condițiile art. 115 din Constituție, Guvernul.

În privința capătului de cerere care are ca obiect actualizarea sumei pretinse cu indicele de inflație la data plății, se constată că potrivit art. 1088 cod civil " La obligațiile care au drept obiect o sumă oarecare, daunele - interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară de regulile speciale în materie de comerț, de fidejusiune și societate nu sunt debite decât în ziua cererii în judecată, afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept".

Din interpretarea dispozițiilor legale menționată rezultă că reclamanții creditori ai unei obligații având drept obiect o sumă de bani ar fi putut pretinde drept echivalent al prejudiciului încercat prin întârziere la executare numai dobânda stabilită de lege, iar nu actualizarea sumelor, dobânda legală fiind datorată numai cu începere din ziua cererii de chemare în judecată.

În speță, neexistând un drept prevăzut de lege de a fi premiat, ci numai o vocație și având în vedere netemeinicia pretențiilor formulate de reclamanți, se constată că Ministerul justiției nu poate fi obligat nici la plata dobânzii legale.

Pentru considerentele expuse, curtea va respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâții.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții, și, toți cu domiciliul procesual ales la sediul Tribunalului Tulcea, din-, județul T, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B, sector 5,-, CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în C,- și TRIBUNALUL TULCEA, cu sediul în T,-, județul T și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, sector 1, ca nefondată.

Definitivă.

Cu recurs în termen de 17 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 2 septembrie 2008.

Președinte, Judecător,

Asistenți judiciari,

Grefier,

- -

Red.hot. jud. / 2.10.2008

Dact.gref. /10 ex./14.10.2008

Emis 8 comunicări/16.10.2008

Președinte:Mariana Bădulescu
Judecători:Mariana Bădulescu, Vanghelița Tase Georgeta Chioveanu Lucian Neacșu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 19/2008. Curtea de Apel Constanta