Drepturi salariale ale personalului din justiție.
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
HOTĂRÂREA NR.52/CM
Ședința publică de la 14 Octombrie 2008
Completul specializat pentru cauze
Privind conflicte de muncă
PREȘEDINTE: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 2: Mariana Bădulescu Georgeta Chioveanu Lucian Neacșu
Magistrat Asistent - - -
Magistrat Asistent - - -
Grefier - - -
Pe rol judecarea acțiunii civile având ca obiect litigiu muncă - drepturi salariale ale personalului din justiție, acțiune formulată de reclamanții:, TA, DB.,, cu domiciliul procesual ales la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA --, în contradictoriu cu pârâții:PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE,cu sediul în loc. B, B-dul -, -. 12-14, sector 5,PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în loc. C, Str. - cel, -. 108,PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, cu sediul în loc. C, Str. - cel, -. 108 șiMINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în loc. B, Str. -, -. 17, sector 5.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Acțiunea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru potrivit art. 285 Codul muncii.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța, văzând că în cauză părțile solicită judecata cauzei și în lipsă, în temeiul disp.art. 150.pr.civ. constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra acțiunii civile de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr- reclamanții, -, -, -, au chemat în judecată pe pârâții Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție B,Ministerul Economiei și Finanțelor B,Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA solicitând:
- obligarea lor în solidar la plata drepturilor salariale corespunzătoare diminuării rezultate din aplicarea incorectă a Legii nr. 250/2007 începând cu luna august 2007 și în continuare;
- actualizarea cu rata inflației a sumelor rezultând din drepturile cuvenite și cele acordate până la data plății;
În motivarea cererii reclamanții au susținut că odată cu intrarea în vigoare a Legii 250/2007, începând cu luna august 2007 și în continuare, indemnizațiile de serviciu de care beneficiau magistrații au fost reduse corespunzător creșterii contribuției individuale de asigurări sociale.
Baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie, potrivit art. 23 al.(1) din Legea nr. 19/2000 salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă și/sau veniturile asiguraților prev. la art. 5 al. (1) pct. I,II și IV.
Conform al. (3) al art. 23 " baza de calcul prev. la al. (1) și (2) nu poate depăși plafonul de 3 ori salariul mediu brut lunar pe economie ". Prin nr.OUG 147/2002 acest plafon a fost majorat la 5 salarii medii brute pe economie.
Prin Legea nr. 250/19.07.2007 a fost modificat al.(3) al art. 23 din legea nr. 19/2000 în sensul că baza de calcul prev. la al.(1) și (2) este venitul brut realizat lunar.
Susțin reclamanții că în urma adoptării Legii nr. 250/2007, nu au fost modificate, completate sau abrogate disp.art. 183 al.(1), (2) și (4) din Legea nr. 19/2000, astfel încât pentru respectarea interdicției de a " nu diminua venitul net al acestuia", se impunea ca inițial, să se calculeze și majorarea drepturilor salariale cu suma reprezentând diferența între contribuția datorată anterior și cea datorată ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 250/19.07.2007, după care, această majorare să fie reținută pentru acoperirea noului cuantum (majorat) al contribuției de asigurări sociale în temeiul art. 183 al.(2) și conform metodologiei stabilită atât prin al.(4) al aceluiași articol, cât și prin Ordinul nr. 340/4.05.2001 al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
Prin întâmpinare Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității procesual pasive în cauza dedusă judecății, motivat de faptul că în cauzele care au ca obiect litigii de muncă, părți nu pot fi decât salariații, angajatorii, sindicatele sau patronatul, conf. art. 282 din Codul muncii. Cum între reclamanții magistrați și Ministerul Economiei și Finanțelor nu există raporturi contractuale, acesta nu are calitate procesual pasivă în prezenta cauză.
Prin întâmpinare Ministerul Public -Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție solicită respingerea acțiunii reclamanților ca inadmisibilă. A invocat totodată excepția lipsei calității procesuale pasive a sa în cauză motivat de faptul că potrivit.1646/2007 emis de Ministerul Economiei și Finanțelor-procedura de restituire a sumelor reprezentând contribuție individuală de asigurări sociale reținute de la asigurați,plătită în plus față de plafonul maxim,se aprobă de către conducătorul Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale.Pentru aceste considerente solicită introducerea în cauză a Casei Naționale de Pensii solicitându-se instanței constatarea lipsei oricărei calități procesuale a Ministerului Public -Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
Pe fondul cauzei pârâtul solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată motivat de faptul că reclamanții au solicitat ca la efectuarea calculului sumelor reprezentând contribuția pentru asigurări sociale să fie aplicat procentul de 9,5% la venitul brut lunar și nu la suma reprezentând de cinci ori salariul mediu brut pe economie.
Pârâtul a susținut că în condițiile în care art.23 alin.3 din.19/2000 a fost abrogat,baza de calcul este aceeași fiind constituită din salariile individuale brute,pentru persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționari publici.veniturile brute de natura drepturilor salariale pentru persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive,legislative ori judecătorești pe durata mandatului. Referitor la susținerile reclamanților că măsurile adoptate de legiuitor au un caracter discriminatoriu,pârâtul le consideră ca fiind nereale în condițiile în care prin lege pot fi instituite tratamente juridice diferite,în raport cu natura deosebită a raporturilor reglementate. Pârâtul a opinat în sensul că ar exista discriminare în situația în care pentru o parte din procurori ar fi stabilită o bază de calcul,iar pentru o altă parte a procurorilor sau judecătorilor s-ar folosi o altă bază de calcul a contribuției de asigurări sociale,ceea ce nu este cazul în speță.A considerat că instanța nu poate decât să interpreteze legea și să o aplice și în nici un caz să adauge la aceasta.
În temeiul art.60-63 din pc.civ. pârâtul Ministerul Public -Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice prin care solicită instanței ca în cazul în care se va admite acțiunea reclamanților să se dispună prin hotărâre ca Ministerul Finanțelor Publice să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului pe anul 2008.
La data de 6.08.2008 TRIBUNALUL CONSTANȚAa dispus în temeiul art. I și II al. (1) și (2) din nr.OUG 75/2008 scoaterea cauzei de pe rolul acestei instanțe și înaintarea ei spre competentă soluționare Curții de APEL CONSTANȚA.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL CONSTANȚA sub nr-.
Conform disp.art. 137 Cod pr. civilă vom analiza cu prioritate excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și a Ministerului Public -Parchetul de pe lăngă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție
Excepția este nefondată pentru următoarele considerente:
În conformitate cu disp.art. 282 Codul muncii, pot fi părți în litigiul de muncă, pe lângă angajatorii propriu-ziși și alte persoane juridice sau fizice care au această vocație, în temeiul legilor speciale sau al Codului d e pr. civilă.
Calitatea procesual pasivă a Ministerului Economiei și finanțelor rezultă nu din calitatea de angajator a reclamanților, ci din normele legale privind elaborarea proiectelor de buget.
Potrivit art. 118 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
În conformitate cu prev. art. 3 al.1 pct. 2 din nr.HG 208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Economiei și Finanțelor elaborează proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului legii de rectificare a bugetului de stat, operând modificările corespunzătoare.
Ministerul Economiei și Finanțelor, în calitate de ordonator de credite va întocmi necesarul sumelor de bani, reprezentând drepturi salariale neacordate, iar Ministerul Economiei și Finanțelor, în virtutea rolului său de elaborare a proiectului bugetului de stat, va face propuneri de rectificare a acestui buget.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție în calitatea sa de ordonator principal de credite va întocmi necesarul sumelor de bani,reprezentând drepturi salariale neacordate și va fi obligat să procedeze la elaborarea unui proiect de rectificare a bugetului pe anul 2008 în eventualitatea admiterii acțiunii reclamanților.
În lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, Ministerul Public se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata drepturilor bănești solicitate.
Pentru aceste considerente instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție ca nefondată.
Pe fondul cererii reclamanților, se constată că pretențiile acestora sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Potrivit disp. art. 183 al.(1) și (2) din Legea nr. 19/2000, la data intrării în vigoare a acestei legi contribuția de asigurări sociale, suportată de asigurații prev. la art. 5 al.(1) pct. I,II și IV, nu va diminua venitul net al acestora. Aplicarea prevederilor alineatului precedent pentru asigurați se realizează prin majorarea drepturilor salariale și veniturilor asigurate, corespunzător cotei de contribuție de asigurări sociale suportate de către aceștia.
Dispozițiile legale mai sus invocate au caracterul unor norme tranzitorii, de aplicare pe o perioadă determinată de timp - respectiv la data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 - scopul lor fiind acela de a asigura menținerea la același nivel a venitului net al asiguraților, urmare a majorării, la acel moment, a contribuției de asigurări sociale. De reținut, că legiuitorul a urmărit o limitare în timp a măsurii de protecție a veniturilor nete ale asiguraților - folosind sintagma " la data intrării în vigoare a prezentei legi " și stabilind modalitatea în care se va realiza această măsură - prin majorarea drepturilor salariale și veniturilor asigurate, corespunzător cotei de contribuție de asigurări sociale suportate de către aceștia.
În ipoteza în care legiuitorul ar fi urmărit ca această măsură de protecție a veniturilor nete ale asiguraților să fie dispusă pentru viitor, cu ocazia tuturor majorărilor contribuției la asigurări sociale, ar fi menționat explicit acest aspect, precizând că " începând cu data intrării în vigoare a legii, contribuția la asigurări sociale suportate de asigurați nu va diminua venitul net al acestora.
Această concluzie se desprinde din analiza tuturor actelor adoptate în această materie ulterior Legii nr. 19/2000.
Actul normativ care a instituit procentul de majorare a salariului brut lunar al asiguraților este nr.HG 403/2001 care la art. 1 al.(1) statuează că drepturile salariale ale asiguraților, stabilite pentru luna martie 2001, se majorează începând cu data de 1.04.2001 corespunzător creșterii cotelor de contribuții la asigurări sociale suportate de aceștia, astfel încât veniturile nete să nu fie diminuate. În al. (2) din hotărârea menționată sunt stabilite procentele de majorare, în mod diferențiat, în funcție de câștigul salarial brut lunar realizat de asigurați, însă, este de reținut că potrivit art. 1 pct. 6 din nr. 403/2001, care se aplică și personalului din sectorul bugetar, în situațiile în care majorările salariale acordate acoperă creșterile prevăzute la al.(2), prevederile acestui alineat nu se mai aplică.Evoluția legislativă ulterioară consemnează intrarea în vigoare a nr.OG 23/2005 și a Legii nr. 10/2005, privind creșterile salariale aplicabile magistraților și altor categorii de personal din sistemul justiției și care au condus la creșterea salariului reclamanților cu până la 40%, context în care a fost emis Ordinul Ministrului Justiției nr. 738/C/2005, prin care majorările prev. de nr.HG 403/2001 nu se mai aplică începând cu data de 5.05.2005. În contextul menționat prin nr.HG 687/2005 publicat în Monitorul Oficial nr. 672 din 27.07.2005 s-a abrogat nr.HG 403/2001, pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prev. art. 183 din legea nr. 19/2000.
Nu este vorba de majorări periodice ci de o majorare salarială unică ce s-a acordat o singură dată, sens în care art. 1 al.(4) din HG, nr. 403/2001 prevede că procentul de majorare a salariului de bază brut lunar, se aplică o singură dată, respectiv la data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 ( 1.04.2001).
În același sens, prin art. 8 al.(1) din O:U: nr. 187/2001, privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2002, se prevede că persoanele care la data de 31.12.2001 beneficiau de majorarea salariilor de bază conform H- nr. 403/2001, beneficiază în continuare de majorarea procentuală acordată la 1.04.2001, și în anul 2002, în cazul în care acestea vor fi promovate într-o clasă sau treaptă superioară.
Prin Legea nr. 100/2005, a fost aprobată cu modificări nr.OG 23/2005 privind creșterile salariale aplicabile magistraților și altor categorii de personal din sistemul justiției pentru anul 2005, ceea ce a antrenat o creștere substanțială a veniturilor obținute de reclamante și nicidecum nu a adus o diminuare a veniturilor.
Întrucât, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 100/2005 a avut loc o majorare cu peste 40% a salariilor reclamanților este evident că aplicarea procentului prev. de nr.HG 403/2001 nu se mai justifică. Aceasta deoarece, potrivit art. 183 al. (2) din Legea nr. 19/2000 și art. 1 al.)1) din nr.HG 403/2001, majorarea drepturilor salariale se realizează corespunzător creșterii cotelor de contribuții de asigurări sociale suportate de asigurați. Ori, atât timp cât asigurații au beneficiat de o majorare salarială substanțială prin Legea nr. 100/2005, care a depășit creșterea cotelor de contribuție aferente aceluiași an, este evident că majorarea prev. de nr.HG 403/2001 nu mai poate fi aplicată categoriilor de personal la care se referă nr.OG 23/2005, printre care și reclamanții.
În contextul menționat, este reală susținerea Ministerului Justiției, în sensul că scopul prevederii art. 1 din nr.HG 403/2001 a fost acela de a proteja veniturile nete ale asiguraților ca urmare a majorării cotelor de contribuții la asigurările sociale, ceea ce conferă acestui drept caracterul de compensație pentru majorarea cotelor de contribuție sus indicate.
Pe de altă parte, așa cum s-a arătat anterior nr.HG 403/2001 a fost abrogată expres prin nr.HG 687/2005, astfel încât, începând cu această din urmă dată nu se mai poate vorbi nici măcar ipotetic de majorările prevăzute de acest act normativ, cu atât mai mult cu cât Legea nr. 100/2005 reprezintă, raportat la HG 403/2001, legea specială care se aplică prioritar.
În aplicarea Legii nr. 100/2005, a fost emis Ordinul Ministrului Justiției nr. 738/C/2005, în care s-a prevăzută că începând cu data de 5.05.2005, data intrării în vigoare a Legii nr. 100/2005, majorările acordate reclamanților nu se mai aplică. Acest ordin se bucură de prezumția de legalitate iar reclamanții aveau posibilitatea să-i conteste legalitatea, pe calea excepției de nelegalitate prev. de art. 4 din Legea nr. 554/004 și să sesizeze instanța de contencios administrativ, ceea ce nu au făcut în termenul legal.
Prin urmare, având în vedere că reclamanților nu li s-au retras niciodată drepturile câștigate în urma aplicării nr.HG 403/2001, întrucât cu începere de la 8.05.2005 li s-a aplicat legea specială în domeniul salarizării, care este mai favorabilă, nu se poate reține existența unui prejudiciu material în domeniul salarizării acestora.
În plus, este de consemnat și faptul că potrivit art. 6 al.(4) din nr. 83/2005, în exercitarea atribuțiilor sale ministrul justiției emite ordine și instrucțiuni în domeniul salarizării personalului din sistemul justiției, care sunt obligatorii pentru ordonatorii secundari și terțiari de credite. Conform ordinului menționat, președinții curților de apel și tribunalelor au emis decizii cu caracter individual pentru fiecare dintre reclamanți, decizii prin care s-a dispus mărirea valorii de referință sectorială, ceea ce a implicat majorări substanțiale ale drepturilor salariale dar și eliminarea majorării prev. de nr.HG 403/2001.
Conform disp.art. 23 al.(3) din Legea nr. 19/2000 baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților nu poate depăși plafonul a 3 salarii medii brute pe economie. Prin art. 4 din nr.OUG 147/2002 acest plafon a fost stabilit la 5 salarii medii brute lunare pe economie, iar prin art. I pct. 3 din legea nr. 250/2007 baza de calcul prev. la al.(1) și (2) ale art. 23 din Legea nr. 19/2000 este venitul brut realizat lunar.
Susținerile reclamanților în sensul că după adoptarea Legii nr. 250/2007 au fost prejudiciați, iar angajatorului îi revenea obligația de a nu diminua venitul net al acestora prin majorarea drepturilor salariale și veniturilor asigurate corespunzător cotei de contribuție de asigurări sociale suportate de aceștia se rețin ca fiind vădit nefondate, în contextul considerentelor mai sus expuse. Astfel legiuitorul nu a urmărit prin adoptarea art. 183 al.(1) și (2) din Legea nr. 19/2000, reglementarea unor majorări periodice a veniturilor reclamanților, ci o majorare salarială unică - la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, majorare care s-a acordat o singură dată, conform art. 4 al.(4) din nr.HG 403/2001.
Pentru considerentele expuse, se va respinge ca nefondată acțiunea reclamanților.
Referitor la cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, instanța o va respinge ca nefondată, în condițiile în care cererea principală a fost soluționată în sensul respingerii ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Respinge, ca nefondată cererea principală formulată de reclamanții, TA, DB.,, cu domiciliul procesual ales la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA --, în contradictoriu cu pârâții:PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE,cu sediul în loc. B, B-dul -, -. 12-14, sector 5,PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în loc. C, Str. - cel, -. 108,PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, cu sediul în loc. C, Str. - cel, -. 108 șiMINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în loc. B, Str. -, -. 17, sector 5 și cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 14 octombrie 2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Asistenți judiciari,
- -
- -
Grefier,
- -
Red.asist.jud.- -/29.10.2008
65 ex.
Președinte:Jelena ZalmanJudecători:Jelena Zalman, Mariana Bădulescu Georgeta Chioveanu Lucian Neacșu
