Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 239/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 239/2010
Ședința publică de la 15 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ana Doriani JUDECĂTOR 2: Mirela Pop
- - - JUDECĂTOR 3: Manuela Stoica
- - - președinte secție
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarata de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 1555/22.10.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că recurenții prin motivele de recurs au solicitat soluționarea cauzei în lipsă
Instanța, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de față;
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată inițial la Curtea de APEL ALBA IULIA sub dosar nr- reclamanții: -, -, -, -, -, -, -, -, -, și au chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, TRIBUNALUL HUNEDOARA și CURTEA DE APEL ALBA IULIA, solicitând:
-obligarea pârâților în solidar la plata diferențelor de salarii, calculate pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică și a coeficienților de multiplicare prevăzuți de lege, corectate periodic în raport cu evoluția prețurilor de consum, în condițiile stabilite de lege, pentru determinarea și corecția valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică, astfel:
- pentru perioada 1.10.2004-31.12.2004, la valoarea de referință sectorială de 238 lei, conform OUG 123/2003;
- pentru perioada 1.01.2005-30.09.2005, la valoarea de referință sectorială de 264,7 lei, conform nr.OG 9/2006.
- pentru perioada 1.10.2005- 31.01.2006, la valoarea de referință sectorială de 297,4 lei, conform nr.OG 9/2005;
- pentru perioada 1.02.2006-31.08.2006, la valoarea de referință sectorială de 312,3 lei, conform OG nr. 3/2006;
- pentru perioada 1.09.2006-31.12.2006, la valoarea de referință sectorială de 331 lei, conform OG 3/2006;
- pentru perioada 1.01.2007-31.03.2007, la valoarea de referință sectorială de 358 lei, conform nr.OG 10/2007;
- pentru perioada 1 aprilie 2007 - 30 septembrie 2007, la valoarea de referință sectorială de 365 lei, conform OG nr. 10/2007;
Pentru perioada 1.10.2007-31.12.2007 la valoarea de referință sectorială de 405 lei, conform OG 10/2007,
În raport cu valoarea de referință sectorială pentru care au fost calculate salariile în perioadele de mai sus.
Cu privire la reclamantul - să fie obligați pârâții la plata diferențelor de salarii calculate pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică și a coeficienților de multiplicare prevăzuți de lege, corectate periodic în raport cu evoluția prețurilor de consum, în condițiile stabilite de lege, pentru determinarea și corecția valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică, astfel;
- pentru perioada 01.01.2008-prezent, conform actelor normative în vigoare;
cât și aplicarea pentru viitor a celei mai recente valori de referință sectorială la calcularea salariilor până la intervenirea unei noimodificări a actelor normative în vigoare, în raport cu valoarea de referință sectorială pentru care au calculate salariile în perioadele de mai sus,
Să se efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă;
Obligarea Ministerului Justiției la emiterea ordinului de salarizare care să conțină noua valoare de referință sectorială pentru viitor.
Cu privire la reclamanta să fie obligați pârâții la plata diferențelor de salarii, calculate pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică și a coeficienților de multiplicare prevăzuți de lege, corectate periodic în raport cu evoluția prețurilor de consum, în condițiile stabilite de lege pentru funcțiile de demnitate publică, astfel:
- pentru perioada 1.10.2006-31.12.2006, la valoarea de referință sectorială de 331 lei, conform OG 3/2006;
- pentru perioada 1.01.2007-31.03.2007, la valoarea de referință sectorială de 368 lei, conform OG 10/2007;
- pentru perioada 1.04.2007-30.09.2007, la valoarea de referință sectorială de 405 lei, conform OG 10/2007,
- pentru perioada 01.01.2008-prezent, conform actelor normative în vigoare,
cât și aplicarea pentru viitor a celei mai recente valori de referință sectorială la calcularea salariilor până la intervenirea unei noi modificări a actelor normative în vigoare, în raport cu valoarea de referință sectorială pentru care au fost calculate salariile în perioadele de mai sus.
- să se efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă;
- să fie obligat Ministerul Justiției la emiterea ordinului de salarizare care să conțină noua valoare de referință sectorială pentru viitor.
În motivarea cererii reclamanții arată că au calitatea de judecători, grefieri, personal auxiliar de specialitate și personal conex de specialitate la Judecătoria Hațeg, iar potrivit dispozițiilor art.2 și 4 din din Lg.154/1998 această lege se aplică persoanelor care ocupă funcții asimilate cu funcțiile de demnitate publică
Conform art.1 din OG 134/1999 începând cu septembrie 1999 valoarea coeficientului de ierarhizare a salariilor din organele autorității judecătorești este egal cu valoarea de referință sectorială prevăzute de Lg.154/1998 pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite, valoarea ce se actualizează periodic în raport de cu evoluția prețurilor de consum.
Dispozițiile art.1 din OG 83/2000 pentru modificarea Lg.50/1996 sunt în același sens art.1 cât și art. 2 alin.1 din OG 177/2002.
Prin OUG 27/2005 s-a prevăzut că indemnizația de salarizare se stabilește pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa care face parte integrantă din ordonanță.
Conform anexei 1 din OG 27/2005 valoarea de referință sectorială a fost de 257 lei, prevedere care încalcă principiile Constituției României, Lg.303/2004 și Legea privind combaterea discriminării deoarece prevăd o valoare de referință sectorială și coeficienți de multiplicare diferiți de valoarea de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică.
Astfel OG 3/2006 prevede valoarea de 312,5 lei pentru funcțiile de demnitate publică.
Prevederile legislative din ordonanțele 27/2005 și 8/2007 sunt în contradicție cu prevederile art.74 din Lg.303/2004 și încalcă principiul ierarhiei actelor normative prevăzute de Legea nr.24/2000 cât și principiile cu privire la teoria dreptului câștigat.
Prin întâmpinare Curtea de APEL ALBA IULIAa invocat excepția lipsei calității procesuale pasive motivat de faptul că pârâta nu are calitate de angajator al reclamanților și nu are nici o obligație în privința stabilirii drepturilor salariale ale judecătorilor, responsabilitatea exclusivă având Ministrul Justiției.
Pârâtul P, prin întâmpinarea depusă solicită respingerea acțiunii ca fiind prescrisă pe perioada 01.10.2004-30.09.2005; invocă de asemenea excepția lipsei calității procesual pasive motivând că nu are atribuții în calculul și plata drepturilor salariale ce s-ar cuveni personalului ce aparține altui minister, iar pe fond solicită respingerea acțiunii ca nefondată.
La rândul său, prin întâmpinarea formulată Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii, invocând prescripția dreptului material la acțiune pentru perioada 01.10.2004-12.11.2005, excepția lipsei calității procesual pasive pentru perioada cât reclamanta a avut calitatea de auditor de justiție, iar pe fond netemeinicia cererii, deoarece odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.347/2003 nu mai există temei legal pentru ca indemnizațiile personalului din cadrul autorității judecătorești să fie stabilite pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite în cadrul autorităților legislative și că nu ne aflăm într-o situație de discriminare în sensul nr.OG137/2000, așa cum a statuat și Curtea Constituțională prin deciziile pronunțate în ședința din 4.12.2008
Prin sentința civilă nr.1557/22.10.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în cauză s-a admis, în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Hunedoara și Curtea de APEL ALBA IULIA și în consecință:
Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților, raportat la data încadrării în funcția de judecător, sumele reprezentând diferențe salariale calculate pe baza valorii de referință sectorială, prevăzută de normele legale incidente, pentru funcțiile de demnitate publică și a coeficienților de multiplicare prevăzuți de lege, corectate periodic în raport cu evoluția prețurilor de consum, în condițiile stabilite de lege, pentru determinarea și corecția valorii de referință sectorială prevăzută de actele normative, pentru funcțiile de demnitate publică, după cum urmează:
- pentru perioada 1 octombrie 2005 - 31 ianuarie 2006, valoarea de referință sectorială de 297,4 lei;
- pentru perioada 1 februarie 2006 - 31 august 2006, la valoarea de referință sectorială de 312,3 lei;
- pentru perioada 1 septembrie 2006 - 31 decembrie 2006, la valoarea de referință sectorială de 331 lei;
- pentru perioada 1 ianuarie 2007 - 31 martie 2007, la valoarea de referință sectorială de 358 lei;
- pentru perioada 1 aprilie 2007 - 30 septembrie 2007, valoarea de referință sectorială de 365 lei;
- pentru perioada 1 octombrie 2007 - 31 decembrie 2007, valoarea de referință sectorială de 405 lei, în raport cu valoarea de referință sectorială pentru care au fost calculate salariile în perioadele de mai sus.
Au fost obligați pe pârâți să plătească reclamanților, sumele de mai sus, actualizate în funcție de rata inflației, de la data scadenței fiecărei diferențe salariale și până la data plății efective.
A fost obligată pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA sa efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților,.
S-a respins în rest acțiunea reclamanților,.
S-a respins acțiunea în conflict de drepturi formulată de reclamanții, -, împotriva pârâților Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Tribunalul Hunedoara și Curtea de APEL ALBA IULIA.
Pentru a hotărî, astfel, tribunalul a reținut, în esență că pretențiile reclamanților magistrați sunt întemeiate deoarece, prin stabilirea valorii de referință sectorială diferită față de persoanele care persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese și numite, aceștia au fost în mod evident și grav prejudiciați; În ce privește personalul auxiliar de specialitate, situația acestuia a avut o reglementare distinctă nefiind aplicabile normele legale referitoare la indemnizația magistraților și nu este "comparabilă" în nici un fel cu cea a personalului bugetar și ca atare cererea lor a fost respinsă ca nelegală și netemeinică.
Prin Încheierea de ședință din 08.12.2009 pronunțată în cauză Tribunalul Hunedoaraa procedat la îndreptarea omisiunilor și erorilor materiale strecurate în considerentele și dispozitivul sentinței civile nr. 1555/LM/2008 după cum urmează: In cuprinsul considerentelor hotărârii, se va consemna admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive invocate de paratul Ministerul Justiției si Libertăților in ce privește perioada 01.10.2006 - 31.07.2008, cat reclamanta a avut calitatea de auditor de justiție, cu motivarea ca indemnizațiile auditorilor de justiție se achita din fondul prevăzut in bugetul anual al Consiliului Superior al Magistraturii conform art.17 din Legea nr. 303/2004, iar reclamanta a fost încadrata ca judecător stagiar doar de la data de 01.08.2008. Totodată se va menționa ca reclamanții si, în calitate de magistrați judecători și-au desfășurat activitatea la Judecătoria Hațeg, pretinzând diferențele de drepturi salariale rezultate din aplicarea valorilor de referință sectoriala prevăzute de lege pentru funcțiile de demnitate publică, în baza prev. OUG nr. 10/2008, de la data de 01.01.2008 si pana in prezent, precum si pentru viitor, si nu pana la data de 31.12.2007, cum greșit s-a consemnat in hotărâre.
Astfel, este de precizat că aceștia au fost încadrați ca judecători la data de 01.08.2008 - reclamanta, respectiv 01.07.2008 - reclamantul, așa cum se arată chiar în acțiunea introductivă și în consecință valorile de referință sectorială ce vor fi avute în vedere la stabilirea diferențelor salariale vor fi următoarele: pentru perioada 1 iulie 2008 - 30 septembrie 2008, la valoarea de referință sectorială de 456,7 lei, conform OG nr. 10/2008, aprobată prin Legea 177/2008, față de nivelul din luna martie 2008 si pentru perioada 1 octombrie 2008 - 31 decembrie 2008, la valoarea de referință sectorială de 481,81 lei, conform aceluiasi OG nr. 10/2008, in raport cu valoarea de referință sectorială pentru care au fost calculate salariile în perioadele de mai sus; se vor respinge pretențiile celor doi reclamanți pentru perioada anterioara numirii acestora ca judecători, precum și cererea pentru plata acestor drepturi si pentru viitor, dat fiind că salariile reprezintă contraprestația muncii, or în perioada ulterioară pronunțării hotărârii, acestea nu mai au caracter cert și actual.
Ministerul Justiției nu poate fi obligat la emiterea ordinului de salarizare care să cuprindă noua valoare de referință sectorială pentru viitor, întrucât drepturile salariale ce se cuvin magistraților pot fi acordate doar în baza dispozițiilor legale mai sus menționate și nu în baza unui ordin.
Se va dispune și îndreptarea omisiunilor și erorilor strecurate în alineatul 2 din dispozitivul sentinței nr.1555/LM/2009, în sensul că va fi consemnată corect perioada pentru care se admite în parte acțiunea formulată de reclamanții și, respectiv vor fi obligați pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Hunedoara și Curtea de APEL ALBA IULIA, sa plătească celor doi reclamanți sumele actualizate cu rata inflației de la data scadentei fiecărei plăți si pana la achitarea efectiva, reprezentând diferențe salariale calculate pe baza valorii de referință sectorială, prevăzută de normele legale incidente, pentru funcțiile de demnitate publică și a coeficienților de multiplicare prevăzuți de lege, corectate periodic în raport cu evoluția prețurilor de consum, în condițiile stabilite de lege, pentru determinarea și corecția valorii de referință sectorială prevăzută de actele normative, pentru funcțiile de demnitate publică, pentru perioada 1 iulie 2008 in ce-l priveste pe reclamantul si 01 august 2008 in ce o priveste pe reclamanta si pana la 30 septembrie 2008, la valoarea de referință sectorială de 456,7 lei iar pentru perioada 1 octombrie 2008 - 31 decembrie 2008, la valoarea de referință sectorială de 481,81 lei, în raport cu valoarea de referință sectorială pentru care au fost calculate salariile în perioadele de mai sus.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal prev. de art.80 din Legea nr. 168/1999, au declarat recurs reclamanții: -, -, -, -, -, -, -, -, -, și, precum și pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA. Pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților înțeles să atace și Încheierea de îndreptarea omisiunilor și erorilor materiale din 08.12.2009.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenții reclamanții arată că instanța de fond în mod greșit instanța de fond nu s-a pronunțat pe cererea lor de aplicare a celei mai recente valori de referință sectorială și pentru viitor, deoarece actele normative care reglementează salarizarea magistraților - judecători și procurori, a personalului instanțelor judecătorești și parchetelor mențin aceste drepturi salariale și în continuare. Ca atare, recurenții solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii în întregime a acțiunii așa cum a fost formulată. în sensul susținerilor lor practică judiciară.
În ce privește recursul pârâtului Ministerului Ministerul Justiției și Libertăților se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și încheierii de îndreptare a erorii materiale în sensul respingerii cererilor formulate de reclamanții pentru următoarele motive:
1. motivul prev. de art. 304 pct 4 Cod procedură civilă, instanța depășind atribuțiile puterii judecătorești, consacrând un drept care nu este prevăzut în legislația în vigoare;
2. motivul prev. de art. 304 punct 9 Cod procedură civilă potrivit căruia hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii, deoarece începând cu 1.01.2003 persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese și numite în cadrul autorităților legislative și executive beneficiază de o indemnizație fixă, art.5 din legea nr. 154/1998 fiind abrogat prin art.15 din nr.OUG 24/2000.
Cu referire la Încheierea atacată recurentul arată că în mod greșit prima instanță a făcut aplicarea art. 281 cod procedură civilă, întrucât pronunțarea pe calea acestei instituții asupra unor capete de cerere care au fost analizate de către instanța de fond și asupra căreia aceasta s-a pronunțat prin respingerea acțiunii reprezintă o greșeală de judecată.
În ce privește recursul pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA, se critică sentința atacată prin prisma motivului prev. de art. 304 punct 9 Cod procedură civilă, motivându-se că în mod greșit prima instanță a respins excepției lipsei calității procesuale pasive, întrucât în litigiile având ca obiect drepturi salariale ale magistraților, calitate procesual pasivă are doar Ministerul Justiției.
CURTEA, analizând sentința atacată, prin raportare la criticile aduse, și în limitele prevăzute de art. 3041Cod procedură civilă reține următoarele:
Prealabil analizării fondului pricinii, potrivit art.137 Cod procedură civilă, este de reținut că excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor este întemeiată, urmând a fi admisă ca atare, deoarece ne aflăm în cadrul unui litigiu de muncă în care părțile sunt clar definite de art. 282 din Legea nr. 53/2003- Codul Muncii, or între reclamanții și pârâtul în cauză nu există nici un raport juridic de muncă.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA este, în schimb, nefondată, deoarece această pârâtă are calitatea de ordonator secundar de credite potrivit Legii nr.304/2004 și atribuții în păstrarea și gestionarea carnetelor de muncă ale reclamanților magistrați și personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanței, conform. Lege nr.92/1976;
Criticile pârâților sunt, însă, justificate referitor la fondul cauzei.
Astfel, reclamanții au calitatea de judecători, respectiv personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Hațeg.
Actele normative care au reglementat drepturile salariale ale reclamanților au fost pentru perioada 19.06.2005 la zi, nr.OUG 177/2002 aprobată prin Legea nr. 347/2003 și nr.OUG 27/2006; nr.OUG 8/2007.
Potrivit acestor acte normative:
OUG nr. 177/2002: art. 2 - (1) pentru magistrați se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială, prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislativă și executivă. Această valoare, actualizată periodic potrivit dispozițiilor legale, se aplică de drept și magistraților în temeiul prezentei ordonanțe de urgență.
Cuantumul valorii de referință sectorială a fost stabilit la data intrări în vigoare a ordonanței la 1.833.754 lei ROL. Aceeași valoare de referință sectorială era prevăzută și la data intrării în vigoare a Legii 347/2003.
Legea nr. 347 din 10 iulie 2003 în vigoare din 22.07.2003unic. - Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177 din 6 decembrie 2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 18 decembrie 2002, cu următoarele modificări și completări:
1. Alineatul (1) al articolului 2 va avea următorul cuprins:
"Art. 2 - (1) pentru magistrați se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială, prevăzută în anexa nr. 1 la prezenta ordonanță de urgență."
În anul 2004 valoarea de referință sectorială pentru magistrați a fost de 2.380.593 lei ROL.
În temeiul OG23/2005 cuantumul valorii de referință sectorială a fost stabilit în anexa 1 legii la 2.571.040 lei ROL începând cu data de 1 octombrie 2005.
OUG 27/2006"art. 3 - (1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură prevăzută de art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență."
La data intrării în vigoare a ordonanței valoarea de referință sectorială era de: 257 RON.
În consecință pentru perioada în discuție, 01.06.2005 la zi, valoarea de referință sectorială avută în vedere pentru salarizarea magistraților a fost în mod expres cuprinsă în legea de salarizare a acestora, legiuitorul ne mai înțelegând să facă trimitere la valoarea de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică așa cum a procedat până la 22.07.2003 când a intrat în vigoare Legea 347/2003 de aprobare a Ordonanței de Urgență 177/2002.
În același sens, în ce privește personalul auxiliar de specialitate, salarizarea acestuia s-a făcut inițial conform anexei nr. 1 cap 2 și 3 din Legea nr.50/1996, ulterior conform nr.OUG8/2007, existând deci reglementări speciale care le sunt aplicabile, așa încât cererea lor de a fi salarizați conform unor acte normative care se adresează altor categorii profesionale nu este nejustificată.
Susținerea recurenților reclamanți, atât magistrați cât și personal auxiliar de specialitate, în sensul că prin aceste ordonanțe s-a încălcat ierarhia actelor juridice este nefondată. Stabilirea unei valorii de referință distincte pentru magistrați nu s-a realizat printr- ordonanță emisă de guvern ci ea a fost realizată prin lege( Legea 347/2003). Dimpotrivă stabilirea valorii de referință sectorială pentru magistrați ( la acea dată denumită coeficient de ierarhizare) prin raportare la valoarea de referință sectorială pentru funcțiile de demnitate publică s-a realizat printru act normativ emis de executiv, respectiv OUG134/1999.
"Art. 1 - (1) Începând cu luna septembrie 1999 valoarea coeficientului 1 de ierarhizare a salariilor de bază ale personalului din organele autorității judecătorești, reglementată de Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, cu modificările și completările ulterioare, este egală cu valoarea de referință sectorială prevăzută de Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, cu modificările și completările ulterioare, pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite, precum și pentru administrația publică centrală și locală. Această valoare se corectează periodic în raport cu evoluția prețurilor de consum în condițiile stabilite de prevederile legale pentru sectorul bugetar."
De asemenea nu sunt fondate nici susținerile intimaților reclamanți referitoare la faptul că prin modul de stabilire a valorii de referință sectorială le-au fost încălcate drepturile câștigate prin stabilirea unei valori de referință sectorială într-un cuantum mai mic decât cel de care beneficiau la data modificării legii. La momentul la care prin lege valoarea de referință pentru magistrați a fost stabilită distinct de cea prevăzută în lege pentru funcțiile de demnitate publică cuantumul acesteia s-a menținut același (1.833.754 ROL înainte și după intrarea în vigoare a Legii 347/2003) în consecință " dreptul câștigat " nu a fost afectat.
Faptul că ulterior acestui moment evoluția valorii de referință sectorială pentru magistrați a fost diferită față de cea pentru funcțiile de demnitate publică nu semnifică o atingere adusă drepturilor magistraților în sensul încălcării "dreptului câștigat". O astfel de problemă s-ar putea eventual ridica dacă s-ar considera că "dreptul câștigat" îl reprezintă dreptul de stabilire a valorii de referință sectorială prin raportare la funcțiile de demnitate publică și atunci pretinsa încălcare s-a produs prin voința legiuitorului la adoptarea Legii 347/2003 când a fost eliminată raportarea la funcțiile de demnitate publică.
De altfel în motivare reclamanții susțin că salarizarea este un element ce trebuie avut în vedere la analizarea noțiunii de echilibru al puterilor în stat și concluzionează că în acest context evoluția valorii de referință sectorială pentru magistrați nu putea, în mod constituțional, să fie alta decât cea pentru funcțiile de demnitate publică și că legiuitorul neprocedând în această manieră a instituit o formă de discriminare.
Referitor la discriminarea reclamată Curtea constată că în mod constant Curtea Constituțională a statuat în jurisprudență că prin lege pot fi instituite tratamente juridice diferite în raport cu natura deosebită a raporturilor reglementate. În speță este indubitabil că atribuțiile funcțiilor de demnitate publică sunt diferite de cele ale magistraților, respectiv personal auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și că natura raporturilor juridice supuse reglementărilor nu este aceeași astfel că nu poate fi vorba despre un tratament inegal în situații egale.
În ceea ce privește echilibrul puterilor în stat privit prin componenta sa salarială acesta nu poate fi cenzurat de către instanța de judecată prin extinderea dispozițiilor unei legi în afara sferei sale de reglementare.
De altfel în acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională care prin Decizia nr. 821/2008 a statuat că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată,sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative. (Deciziile nr.818, 819, 820, 821/03.07.2008 Curtea Constituțională).
Altminteri, ar însemna că orice instanță de judecată poate să adauge la lege și, "in terminis", ea să creeze o nouă lege - lex tertia - cea ce este vădit inacceptabil și contravine rolului și funcției puterii judecătorești
De asemenea, nefiind un drept reglementat printr-un act normativ în vigoare nu face obiectul protecției normelor constituționale și normelor europene, deoarece art.14 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale așa cum a statuat CEDO, în jurisprudența sa (cazul Thimmenos contra Greciei)nu are o existență independentă, întrucât are efect doar în relație cu drepturile și libertățile protejate de prevederile Convenției și Protocoalele sale"
În fine, cu referire la hotărârile judecătorești depuse de recurenții reclamanți în cauze similare este de reținut faptul că în sistemul nostru de drept, practica judiciară nu este izvor de drept.
Față de cele menționate, se constată că soluția primei instanțe are la bază o greșită aplicare și interpretare a legii la speța dedusă judecății, așa încât în temeiul art. 312 alin.(3) Cod procedură civilă coroborat cu art. 304 punct 9 Cod procedură civilă, cu aplicarea art. 82 din Legea nr. 168/1999, curtea, va admite ca fondate recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA, va modifică sentința și pe cale de consecință, încheierea atacată, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanții.
Pe considerentele expuse mai sus, în conformitate cu art. 312 alin.(1) Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanți împotriva aceleiași sentințe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite, ca fondate recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 1555/22.10.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
Modifică sentința și încheierea atacată în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanții: -, -, -, -, -, -, -, -, -, ȘI în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, TRIBUNALUL HUNEDOARA ȘI CURTEA DE APEL ALBA IULIA.
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanți împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 Februarie 2010.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored. A/
22 ex./ 22 Februarie 2010
Jud. fond./
Președinte:Ana DorianiJudecători:Ana Doriani, Mirela Pop, Manuela Stoica
