Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 277/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, CAUZE MINORI, FAMILIE,CONFLICTE DE
MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ nr. 277
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 23 martie 2009
COMPLETUL DE JUDECATĂ A FOST FORMAT DIN:
PREȘEDINTE: Sorina Ciobanu- JUDECĂTOR 2: Sorina Romașcanu
- -- judecător
- --JUDECĂTOR 3: Jănică Gioacăș
GREFIER: -
La ordine a venit spre soluționare recursurile civile promovate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și LIBERTĂȚILOR și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N în numele și pentru MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B, împotriva sentinței civile nr.190 din 15 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință în sensul că a învederat instanței că recursul are ca obiectdrepturi salariale ale personaluluidin justiție, dosarul se află la al doilea termen de judecată și procedura este completă.
Nemaifiind probe de administrat și având în vedere că s-a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată, trecându-se la deliberare.
- deliberând -
Asupra recursurilor de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.190/15.12.2008 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr- a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de Apel Bacău, Tribunalul Neamț.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Bacău și Tribunalul Neamț să plătească reclamantei sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% calculat la salariul de bază brut lunar începând cu data de 1 iulie 2008 și pe viitor pe toată perioada îndeplinirii funcției de asistent judiciar actualizat cu indicele de inflație de la data plății.
A fost obligat pârâtul Tribunalul Neamț de a efectua mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce bugetului Ministerului Justiției sumele necesare achitării drepturilor salariale în cauză.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Bacău, Tribunalul Neamț și Ministerul Finanțelor Publice pentru a fi obligați în solidar primii trei pârâți, la plata sporului de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996 calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu data de 1 iulie 2008, la zi și în continuare, în cuantum actualizat cu indicele de inflație, până la data plății efective, iar pârâtul Tribunalul Neamț să fie obligat să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă și pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să fie obligat să asigure sumele necesare acordării acestor despăgubiri.
Examinând cauza sub aspectul excepției invocate Curtea de Apel a reținut următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor s-a apreciat că nu este fondată urmând a fi respinsă, întrucât conform art.19 din Legea nr.500/2002 atribuțiile acestui minister constau în pregătirea proiectelor de lege bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general de execuție, luarea măsurilor necesare pentru aplicarea politicii fiscale bugetare. Aceasta înseamnă că în acțiunea prin care se solicită obligarea pârâtei să asigure sumele necesare acordării despăgubirilor în cauză Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă.
De asemenea, conform art.1 din OUG nr.22/2002 aprobată prin Legea nr.188/2002 executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în baza titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă. -
Prin urmare, pentru plata drepturilor salariale este necesară includerea sumelor datorate cu acest titlu în bugetul Ministerului Justiției, pârâta având obligația să dispună toate măsurile necesare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetul propriu al Ministerului și al instituțiilor din subordine a creditelor necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii (art.2 din Legea nr.500/2002).
Pe fondul cauzei s-au reținut următoarele:
Reclamanta a funcționat în perioada 1 iulie 2008 - până în prezent ca asistent judiciar la Tribunalul Neamț, fiind încadrată pe o perioadă de 5 ani, conform Ordinului Ministerului Justiției nr.1924/C/2008. -
Potrivit art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, magistrați și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Prin art.1 pct.92 din OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996 s-a dispus abrogarea art.47 din această lege, ordonanța fiind aprobată prin legea nr.334/2201.
OG nr.83/2000 a fost emisă, așa cum rezultă din preambulul ei. în baza art.1 lit.q pct.1 din Legea nr.125/2006 prin care Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.
Prin Legea nr.125/2000 Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze, iar nu să și abroge Legea nr.50/1996, nici total nici parțial.
Abrogarea art.47 din legea nr.50/1996, nu poate fi asimilată modificării unui act normativ, așa cum e definită în Legea nr.24 /2000 (lege în vigoare la data emiterii OG nr.83/2000).
S-a constatat că art.1 pct.42 și art.IX al.2 paragraf 1 din OG nr.83/2000 adoptate cu încălcarea limitelor legii speciale de abilitare sunt inaplicabile, situație în care efectele art.47 din Legea nr.50/1996 republicată se produc și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, astfel încât dispozițiile menționate nu și-au încetat valabilitatea. -
Prin decizia nr.21 din 10 martie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile unite a statuat în sensul celor menționate anterior, a admis recursul în interesul legii și în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului auxiliar din organele autorității judecătorești, republicată, a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la îndemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.-
Efectul supraviețuirii normei în discuție este acela că drepturile consacrate legislativ prin art.47 din Legea nr.50/1996 se cuvin persoanelor prevăzute în lege respectiv și reclamantei în cauza de față, care a îndeplinit funcția de asistent judiciar la Tribunalul Neamț, fiind salarizată conform dispozițiilor Legii nr.50/1996.
În raport de cele menționate s-a apreciat că acțiunea este fondată, situație în care pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Bacău și Tribunalul Bacău urmează să fie obligați să plătească reclamantei drepturi salariale reprezentând sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică pe perioada solicitată.
Având în vedere situația reținută, Curtea de Apel a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor și a obligat pârâții menționați anterior să plătească reclamantei sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din îndemnizația de bază brută lunară începând cu data de 1 iulie 2008 și pentru viitor pe toată durata îndeplinirii funcției de asistent judiciar, actualizat cu indicele de inflație de la data plății.
De asemenea, a fost obligat pârâtul Tribunalul Neamț să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei, iar pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să aloce bugetului Ministerului Justiției sumele necesare achitării drepturilor salariale în cauză.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs intimații Ministerul Justiției și Libertăților și Direcția Generală a Finanțelor Publice N în numele și pentru Ministerul Finanțelor Publice, recursuri promovate și motivate în termen, legal scutite de plata taxei de timbru și înregistrate pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr-.
Recursul Ministerului Economiei și Finanțelor prin Direcția Generalăa Finanțelor Publicecritică soluția primei instanțe, invocând că în mod greșit s-a reținut faptul că ar avea calitate procesuală pasivă atâta timp cât nu poate fi confundat cu Statul Român și cu bugetul de stat și că atribuțiile sale sunt strict legate de executarea legii fiind un organ administrativ al administrației centrale.
Recursul este nefondat.
Art.1 din OUG22/2002 aprobată prin Legea 288/2002 prevede faptul că executarea obligațiilor publice, în temeiul unor titluri executorii, se realizează din sumele asigurate prin bugetul de stat cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Totodată, potrivit art.19 din Legea 500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anual pregătirea bugetelor anuale, ale legilor de rectificări, precum și ale legii privind aprobarea contului general anual de execuție, iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din HG208/2005, în îndeplinirea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are în principal, următoarele atribuții - elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetelor anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de modificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Concluzionând, rolul Ministerului Finanțelor Publice este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de a elabora proiectele de rectificare a acestor bugete.In mod corect așadar, instanța de fond a reținut calitatea procesuală a Ministerului Finanțelor Publice.
II.Recursul Ministerului Justiției și Libertățilorsolicită să se constate că sentința recurată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii, fiind incidente dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă. Arată că asistenții judiciari nu sunt și nu au fost niciodată beneficiari ai sporului de risc și de suprasolicitare neuropsihică invocând dispozițiile din Legea 50/1996, OG56/1997, OUG27/2006 și Legea 303/2004.
În plus invocă și decizia 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Recursul este nefondat.
Astfel, în ceea ce privește motivul precum că asistenții judiciari nu pot beneficia de acest spor Curtea constată că criticile sub acest aspect sunt nefondate întrucât potrivit art.111 din Legea 304/2004 dispozițiile legale privind obligațiile, interdicțiile și incompatibilitățile judecătorilor și procurorilor se aplică și asistenților judiciari, iar în conformitate cu art.55 aceștia fac parte din completele de judecată constituite pentru soluționarea conflictelor de muncă și asigurărilor sociale.
Pe de altă parte salarizarea asistenților judiciari, așa cum a fost reglementată de la început este asimilată cu salarizarea judecătorilor stagiari anul I-II( Legea 92/1992 și /1996), context în care aceștia sunt îndreptățiți a primi și sporurile de care beneficiază judecătorii stagiari.
Prin decizia în interesul legii - nr.21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și după intrarea în vigoare a OG83/2000, aprobată prin Legea 334/2001. Așadar, drepturile consacrate legislativ prin art.47 din Legea 50/1996 se cuvin persoanelor prevăzute în legea respectivă, deci și reclamantei din cauză -asistent judiciar care a fost salarizat conform Legii 50/1996.
Pentru considerentele sus-arătate, în baza dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă vor fi respinse ambele recursuri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
Respinge ca nefondate recursurile promovate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și LIBERTĂȚILOR și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N în numele și pentru MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B împotriva sentinței civile nr.190 din 15 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi,23 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - -
- -
Red.sent.- /
Red.dec.rec.-
Tehn.- / 2 ex./31.03.2009.
Președinte:Sorina CiobanuJudecători:Sorina Ciobanu, Sorina Romașcanu, Jănică Gioacăș
