Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 309/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 309/2010
Ședința publică de la 25 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Crețoiu JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
- - - JUDECĂTOR 3: Carmen Fiț
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr. 1446/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că pârâții recurenți prin motivele de recurs au solicitat soluționarea cauzei în lipsă.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de soluționare și lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față
Constată că, prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Alba sub nr- reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL ALBA, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, au solicitat sa fie obligați pârâții Tribunalul Alba și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de 15% începând cu anul 2004 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii precum și pe viitor, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație; s-a solicitat efectuarea mențiunilor respective în carnetul de muncă; să fie obligat Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că s-au acordat sporuri salariale unor categorii de salariați care gestionează informații clasificate.
S-au invocat prevederile art.3 din legea nr.444/2006 de aprobare a OG 19/2006 care prevede că pentru păstrarea confidențialității, în funcția de certificatul - avizul - de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv salariul de bază.
S-au mai invocat și prevederile art.15 al.1 din OG 6/2007 prin care s-a prevăzut că aceste sporuri se acordă nu numai funcționarilor publici prevăzuți de legea nr.444/2006, ci și altor categorii, respectiv cei din aparatul de lucru al guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
În drept s-au invocat prevederile art.30 al.3 din OG nr.137/2000, art.20 al.3 din legea nr.656/2002 și art.3 din OG nr.19/2006.
Ministerul Justiției a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca nefondate, afirmând că exercitarea unor drepturi se referă la modul de aplicare a unor dispoziții legale care instituie acele drepturi și nu la examinarea soluțiilor legislative alese de către legiuitor.
S-a depus întâmpinare și de către Ministerul Economiei și Finanțelor prin care s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivând-o prin aceea că între Ministerul Justiției și acest pârât nu există raporturi obligaționale de garanție sau despăgubiri.
Pe fondul cauzei se afirmă că existența discriminării trebuie corectată prin legea salarizării personalului auxiliar reprezentând exclusiv o problemă de legiferare, doar legiuitorul fiind cel care poate aprecia și stabili dacă și ce anume sporuri se acordă anumitor categorii de salariați.
Prin precizarea de acțiune, reclamanții au solicitat introducerea in cauza a paratei Curtea de APEL ALBA IULIA si a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Prin sentința civilă nr.1162/2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor. S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanți, împotriva pârâtului Ministerul Finanțelor, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții, și împotriva pârâților Ministerul Justiției și Tribunalul Alba.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență că reclamantele nu au calitate de cadre militare în activitate, nici de militari angajați pe bază de contract, nefiind angajate ale instituțiilor publice de apărare națională de ordine publică și siguranță,pentru a le fi aplicabile prevederile OG nr.18/2006 și cele ale Legii nr.444/2006.
S-a mai avut în vedere Hotărârea nr.232/2007 a CNCD care a concluzionat că acest spor nu se cuvine magistraților, neexistând astfel justificare de acordare a lui reclamantelor în calitatea lor de personal auxiliar.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantele, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii și pe fond admiterea acțiunii.
Prin decizia civilă nr.730/2009 s- admis recursul declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr.1162/2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar - și dispus casarea sentinței atacate și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
Prin sentința civilă nr.1446/2009 pronunțată de Tribunalul Alba, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a CNCD și
fost admisă excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune pentru perioada 01.01.2004-10.06.2004 iar pe fond acțiunea a fost admisă în parte, fiind obligați pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Alba să plătească în favoarea reclamanților, corespondent raportului de serviciu sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu spor de confidențialitate în procent de 15% din indemnizația brută lunară pentru perioada 11.06.200-28.10.2009 și în continuare, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective.
A fost obligată pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților conform sentinței.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanți împotriva pârâtului CNCD și pârâtul MFP ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării că, potrivit art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite, între care figurează și Ministerul Justiției și nu repartizează sume de la buget acestora.
Rezultă în acest context că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, instanța a admis- având în vedere că potrivit prevederilor art.27 din OG nr.137/2000 posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare. Consiliul nu poate fi citat în calitate de pârât, ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării, prin urmare instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Pe fondul cauzei a reținut în esență că, potrivit art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, magistrații au obligația să păstreze secretul profesional, confidentialitatea în legatură cu lucrările care au acest caracter.
Cu privire la cererea magistraților din cadrul instanțelor judecătorești de recunoaștere a sporului de confidențialitate s-a pronunțat Înalta Curte de Casație si Justiție, prin decizia nr. 46/2008 în cadrul unui recurs în interesul legii.
Prin decizia sus menționată, admițându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit - în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din codul deontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din codul deontologic al acestora - că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar.
Conform art. 329 alin 3 Cod de Procedură Civila dezlegarea dată problemelor de drept soluționate pe calea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA.
Pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat admiterea recursului și casarea sentinței recurate cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată.
În expunerea de motive arată că la data de 12.11. 2009 intrat în vigoare Legea 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Conform art.4 alin1 din anexa VI la lege judecătorii beneficiază, printre altele, de sporul de confidențialitate în procent de 5 % din indemnizația de încadrare brută lunară începând cu 12.11.2009 sporul de confidențialitate este de 5 %, iar de la 01.01.2010 de 10% și va fi inclus în indemnizația de încadrare brută lunară. În aceste condiții se impune modificarea sentinței recurate în sensul respingerii capătului ce cerere privind acordarea sporului după data de 12.11.2009.
Pronunțând hotărârea recurată, instanța de fonda depășit atribuțiile puteriijudecătoreștiobligarea pârâților la plata sporului de confidențialitate de 15% constituieo adăugare la textul de lege,o încălcare a atribuțiilor conferite puterii judecătorești.
Deși J s-a pronunțat prin Decizia 46/15.12.2008 în sensul că magistrații au dreptul la un spor de confidențialitate în cuantum de 15% la data de 27 mai 2009 Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul că ÎCCJ nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate a acestora. De la această dată, constatându-se o ingerință de nepermisă a puterii judecătorești în sfera prerogativelor puterii legislative și executive, Decizia 46/2008 a ÎCCJ nu poate constitui temei pentru admiterea acțiunii.
Recurentul apreciază că sentința pronunțată de instanța de fond estelipsită de temei legalîn ceea ce privește drepturile acordate pentru perioada anterioară datei de 12.11.2009. Magistrații reprezintă o categorie aparte de salariați ai sistemului bugetar situația lor neputând fi considerată comparabilă cu cea a personalului militar sau funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională. În situația lor, confidențialitatea apare ca o atribuție de serviciu normală, compensarea salariului nefiind o condiție de validitate a cestei obligații.
Anterior intrării în vigoare a legii salarizării viitoare nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul la sporul de confidențialitate pentru personalul din sistemul justiției.
În drept invocă art.304 pct.4 și 9.pr.civ.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA solicită respingerea acțiunii în ceea ce o privește, întrucât este ordonator de credite secundar și nu poate fi obligată la plata drepturilor bănești în discuție decât în limita sumelor aprobate de ordonatorul principal de credite.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma aspectelor critice invocate, cât și din oficiu potrivit art.304/1 Cod pr.civilă, în limitele statuate de art.306 Cod pr.civilă, Curtea apreciază recursurile de față ca nefondate, urmând a le respinge pentru următoarele considerentele:
Recursurile sunt nefondate.
Prima instanță a admis cererea formulată de reclamanți, obligând pârâții să le acorde sporul de confidențialitate în procent de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară pentru perioadele solicitate și pe viitor sumele urmând a fi indexate cu indicele de inflație.
Este adevărat că la data de 12.11.2009 a intrat în vigoare Legea 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, pentru magistrați stipulându-se sporul de confidențialitate de 5% din indemnizația brută lunară începând cu 12.11.2009 și până la 31.12.2009 și de 10% începând cu 01.01.2010.
În privința criticilor formulate pentru segmentul din hotărâre vizând acordarea "și în continuare" a drepturilor salariale solicitate, Curtea le apreciază ca fiind nefondate.
Analiza legalității hotărârii atacate se raportează la momentul pronunțării ei, respectiv 14.10.2009, dată la care Legea nr.330/2009 nu era încă în vigoare.
Chiar și dacă situația ar fi fost alta, este clar că dispoziția instanței referitoare la acordarea "și în continuare" a drepturilor salariale își va produce efectele până la momentul schimbării sau modificării cadrului legislativ,avut în vedere lapronunțarea hotărârii,în speță până la intrarea în vigoare a Legii nr.330/2009.
Mai mult decât atât, această critică ar putea comporta discuții eventual cu ocazia punerii în executare a hotărârii în situația în care s-ar solicita drepturile bănești și după data de 12.11.2009, ceea ce eventual ar deschide alte căi în justiție debitorului referitoare la executare, nicidecum nu poate constitui motiv de recurs atâta timp cât instanța aplicat corect la data pronunțării hotărârii atacate, dispozițiile legale în vigoare.
Contrar susținerilor pârâtului, acordând reclamanților sporul în discuție, prima instanță nu a depășit atribuțiilor puterii judecătorești.
Astfel, prin Decizia nr. 46/15.12.2008 Înalta Curte de Casație și Justiție, admițând recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă a statuat că magistrații au dreptul la un spor de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară.
Potrivit art. 329 alin. 3 cod proc. civ. deciziile pronunțate în soluționarea recursurilor în interesul legii sunt obligatorii pentru instanțe în ce privește dezlegarea dată problemelor de drept.
Aplicând, la speța dedusă judecății, norma legală în spiritul interpretării date de instanța supremă, prima instanță nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești, ci, dimpotrivă a îndeplinit atribuțiile de aplicare a legii consfințite de art. 124 din Constituția României și art. 2 din Legea 304/2004 privind organizarea judecătorească.
Cu referire la deciziile Curții Constituționale este de menționat faptul că acestea nu produc efecte cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de în exercitarea atribuțiilor conferite de art. 324 cod proc. civ. Efectele deciziei Curții Constituționale nu pot viza decât actele, acțiunile, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a fi înfăptuite în viitor de către autoritățile implicate în conflictul de natură constituțională. Ca atare, decizia invocată de recurent, nr. 838/27.05.2009 nu înlătură efectele Deciziei nr. 46/2008 pronunțată de în recurs în interesul legii.
În acest sens, Curtea Constituțională reține expresiv conținutul considerentelor sale că " potrivit competențelor sale expres și limitativ prevăzute de art. 146 din Constituție și din Legea 47/1992, acesta asigură, pe calea controlului de constituționalitate, supremația Constituției în sistemul juridic normativ, nefiind competentă să cenzureze legalitatea unor hotărâri judecătorești sau să constate că acestea sunt lipsite de efecte juridice.
De asemenea, nefondate sunt și criticile recurentei Curtea de APEL ALBA IULIA referitoare la calitatea sa în prezenta cauză.
Astfel, potrivit art. 43 alin. 2 din Legea 304/2004 președinții curților de apel exercită atribuții de coordonare și control ale instanțelor din circumscripție, iar potrivit art. 44 alin. 21 din același act normativ au calitatea de ordonatori de credite, răspunzând, conform art. 10 lit. ț din Hotărârea 387/2005, pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor judecătorești și de folosirea, conform legii a sumelor primite de la buget.
Ministerul Justiției și Libertăților asigură fondurile necesare pentru instanțe, în calitate de ordonator principal de credite,iar curțile de apel,în calitate de ordonatori secundari de credite, poartă răspunderea folosirii sumelor primite de la buget și efectuează plata drepturilor salariale către personalul încadrat în instanțe.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.312 alin.(1) pr.civ, Curtea va respinge ca nefondate recursurile pârâților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr. 1446/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 25 Februarie 2010.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red..
Tehnored.F/. /23 martie 2010
Jud. fond. /
Președinte:Victor CrețoiuJudecători:Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa, Carmen Fiț
