Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 32/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 32
Ședința publică de la 16 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu Beatris Manuela
Asistent Judiciar: - -
Asistent Judiciar:
Grefier::
Pe rol judecarea cauzei- litigiu de muncă- privind pe reclamant, reclamant, reclamant, reclamant, reclamant, reclamant, reclamant -, reclamant a, reclamant, reclamant, reclamant, reclamant, reclamant, reclamant, reclamant, reclamant, reclamant I și pe pârâții: Tribunalul Iași, Curtea de Apel Iași, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice I și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic pentru Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I, reprezentând Ministerul Economiei și Finanțelor, lipsă reclamanții și pârâții: Tribunalul Iași, Curtea de Apel Iași, Ministerul Justiției și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, în sensul că la dosar au fost depuse precizări de către Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I, reprezentând Ministerul Economiei și Finanțelor și o cerere prin care reclamanții solicită disjungerea și declinarea capătului de cerere privind efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța a acordat cuvântul pe excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice I și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și pe fond.
Consilier juridic, pentru Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I, arată că, potrivit nr.OUG75/2008 și Ordinului comun nr.1859/C/2484/26650/131/3774/C, Ministerul Economiei și Finanțelor are obligația de a aloca, pe baza datelor primite de la ordonatorii principali de credite, sumele necesare efectuării plății drepturilor solicitate de reclamanți. Astfel, dată fiind existența unor obligații clar stabilite prin aceste acte normative, nu se impune pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să oblige Ministerul Economiei și Finanțelor la ceea ce este deja obligat prin lege. Solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive
Declarând dezbaterile închise,cauza rămâne în pronunțare.
INSTANȚA,
Asupra cauzei civile de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr.7247/99/21.09.2007, ulterior completată, reclamanții:, -, a, I, au chemat în judecată pe pârâții: Tribunalul Iași, Curtea de Apel Iași, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice I și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând obligarea primilor trei pârâți la acordarea creșterii salariale de 5% începând cu data de 1.01.2007 față de nivelul din luna decembrie 2006, de 2% începând cu data de 1.04.2007 față de nivelul din luna martie 2007, de 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, față de nivelul din luna 2007, cu actualizarea sumelor datorate cu indicele de inflație la data plății efective și până la înlăturarea discriminării; obligarea Curții de Apel Iași la efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă și obligarea Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății drepturilor bănești.
In motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că prin OG nr.10/2007 s-au reglementat creșterile salariale ce se acordă în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit OG nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică 5% de la 1.01.2007 față de nivelul din decembrie 2006, cu 2% începând cu 1.04.2007, față de nivelul din luna martie 2007 și cu 11% începând cu 1.10.2007, față de nivelul din luna 2007.
Mai susțin reclamanții că în anexa VII/2a a actului normativ menționat
se prevede "indemnizațiile prevăzute în prezenta anexă se aplică personalului care a fost salarizat potrivit anexei II/2 din Legea nr.154/1998". Anexa II/2 din Legea nr.154/1998 evidențiază persoanele din cadrul organelor autorității publice numite în funcții potrivit legii. Prevederile Legii nr.154/1998 și implicit anexele acesteia sunt în vigoare, până în prezent acestea nefiind abrogate. In anexa actului normativ nominalizat mai sus sunt incluși și judecătorii de la ICCJ. In prezent, tocmai pentru a înlătura orice formă de discriminare, salarizarea tuturor judecătorilor este reglementată printr-un singur act normativ, respectiv OG nr.27/2006. Prin abrogarea alin.3 al art.74 din Legea nr.303/2004, prevederile Legii nr.154/1998 nu s-au abrogat, astfel că judecătorii de la ICCJ, legal, sunt beneficiari ai OG nr.10/2007.
Reclamanții mai arată că disp.art.35 din OG nr.27/2006 au fost abrogate prin modificările și completările operate în baza Legii nr.45 din 6.03.2007, dar acest act se referea la actualizarea drepturilor salariale prin indexare, ori drepturile reglementate prin OG nr.10/2007 constituie creșteri salariale, ceea ce nu este echivalent cu o indexare.
Ori, în temeiul disp.art.1 (2) din OG nr.137/2000, discriminarea s-a făcut prin excludere și are ca efect înlăturarea recunoașterii drepturilor prevăzute de lege pentru aceeași categorie de persoane.
Potrivit disp.art.5 din Codul muncii, în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii, fiind interzisă atât discriminarea directă, cât și cea indirectă.
Se mai arată că art.154 alin.3 din cod prevede că la stabilirea și acordarea salariului este interzisă orice discriminare.
Art.26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice prevede că toate persoanele sunt egale în fața legii și sunt îndreptățite fără nici o discriminare la protecție egală din partea legii. În acest sens, legea trebuie să interzică orice discriminare și să garanteze tuturor persoanelor protecție egală și efectivă împotriva discriminării în baza oricărui criteriu.
Potrivit Protocolului nr.12 la Convenția europeană privind drepturile omului și libertăților fundamentale, paragraful 1, exercițiul drepturilor și libertăților recunoscute delege trebuie să fie garantate fără nici o discriminare pe nici un temei precum sexul, rasa, culoarea, limba, religia, opinia politică sau alt tip de opinie, originea națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea sau alt statut. Nimeni nu poate fi discriminat de nici o autoritate pe nici un criteriu precum cele menționate în paragraful 1.
De asemenea, reclamanții au mai arătat că prin OG nr.6,8,10 și 11, 16 și 27 din 2007 Guvernul României a dispus majorarea salariului începând cu data de 1 ianuarie 2007 tuturor demnitarilor, funcționarilor publici și salariaților contractuali ai statului, cu excepția judecătorilor și procurorilor.
Pârâtul Ministerul Justiției, prin reprezentant legal, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
In motivarea poziției sale procesuale, pârâtul arătat că nu poate fi reținută existența vreunei discriminări între diferiți salariați ai sectorului bugetar față de magistrați, întrucât aceasta a fost opțiunea legiuitorului în stabilirea salarizării diferențiate a diferitelor categorii profesionale, pentru care salarizarea a fost reglementată prin Legea nr.154/1998. De asemenea, pârâtul a mai susținut că dispozițiile privind salarizarea judecătorilor ICCJ a fost abrogată prin disp. OUG nr.27/2006 aprobată prin Legea nr.45/2007, iar din moment ce salarizarea este stabilită printr-o lege specială nu se poate reține un tratament diferențiat, în speță fiind situații obiectiv diferite, particulare.
Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive.
In motivarea acestei excepții pârâtul a susținut că stabilirea și acordarea diferitelor sporuri aferente unui raport de muncă sau de serviciu constituie un atribut exclusiv ce aparține angajatorului.
La termenul de judecată din data de 20.02.2008 Ministerul Justiției a invocat excepția neconstituționalității disp.art.1 alin.2 lit.e pct.I și art.27 din nr.OG137/2000.
Prin decizia nr. 818/03.07.2008, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a disp.art.1,art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din nr.OG137/2000.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul CNCD este neîntemeiată, având în vedere dispozițiile art.27alin.3 din nr.OG137/2000, republicată.
In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale a Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța o va respinge, având în vedere prevederile HG nr.83/2005 și ale Legii nr.304/2004, care stipulează că activitatea instanțelor este finanțată de la bugetul de stat, pârâtul coordonând acțiunile privind sistemul bugetar, respectiv pregătind proiectele legilor bugetare anuale și de rectificare. Se mai reține că, prin adoptarea nr.OUG75/2008 și emiterea Ordinului comun nr.1859/C/2484/26650/131/3774/C, s-au clarificat doar obligațiile Ministerul Economiei și Finanțelor în faza executării silite a titlurilor executorii având ca obiect acordarea drepturilor salariale cuvenite personalului din sistemul de justiției, fără a afecta calitatea de parte a acestui minister în prezenta cauză.
În ceea ce privește fondul acțiunii, instanța reține că reclamanții îndeplinesc funcția de judecători la Tribunalul Iași.
Mai reține instanța că prin OG nr.10/2007 au fost prevăzute creșteri salariale ce se vor acorda pe parcursul anului 2007 personalului bugetar și celui care ocupă funcții de demnitate publică și în baza art.1 din acest act normativ, salariile de bază ale categoriilor menționate se majorează în 3 etape. Aceste creșteri salariale nu au fost acordate și judecătorilor, motivându-se, printre altele că această categorie profesională a mai beneficiat de măriri salariale pe parcursul anilor 2006 și 2007.
Aceste creșteri salariale au fost prevăzute însă de OG nr.10/2007 în sensul de a se acorda și persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, în această categorie fiind incluși și judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Procurorul General, adjunctul Procurorului General, care beneficiază de aceste majorări a salariilor de bază în cele trei etape menționate.
Ori, de la aplicarea acestor prevederi au fost excluși ceilalți judecători, ei aflându-se în situații comparabile.
Potrivit disp.art.5 din Codul muncii, în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii, fiind interzisă atât discriminarea directă, cât și cea indirectă.
Se mai reține că, potrivit disp.art.155 din Codul muncii, act normativ aplicabil și reclamanților, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri, iar art.154 alin.3 din cod prevede că la stabilirea și acordarea salariului este interzisă orice discriminare.
Art.26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice prevede că toate persoanele sunt egale în fața legii și sunt îndreptățite fără nici o discriminare la protecție egală din partea legii. În acest sens, legea trebuie să interzică orice discriminare și să garanteze tuturor persoanelor protecție egală și efectivă împotriva discriminării în baza oricărui criteriu.
Potrivit Protocolului nr.12 la Convenția europeană privind drepturile omului și libertăților fundamentale, paragraful 1, exercițiul drepturilor și libertăților recunoscute delege trebuie să fie garantate fără nici o discriminare pe nici un temei precum sexul, rasa, culoarea, limba, religia, opinia politică sau alt tip de opinie, originea națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea sau alt statut. Nimeni nu poate fi discriminat de nici o autoritate pe nici un criteriu precum cele menționate în paragraful 1.
Se reține că, la transpunerea în practică a acestui principiu, orice autoritate publică are obligația legală de a reglementa în sensul asigurării și realizării efective a protecției egale din partea legii.
Față de dispozițiile 269 din Codul muncii și de dispozițiile OG nr.10/2007, instanța reține că reclamanții sunt îndreptățiți la o justă despăgubire pentru prejudiciul cauzat prin discriminarea indirectă constând în acordarea creșterilor salariale doar anumitor categorii de personal din sectorul bugetar și persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică.
Pentru considerentele expuse mai sus, instanța urmează să admită acțiunea reclamanților și să oblige pârâții să le plătească diferențele de drepturi salariale determinate ca urmare a creșterilor salariale cu 5% începând cu data de 1.01.2007, față de nivelul lunii decembrie 2006, cu 2% începând cu data de 1.04.2007 față de nivelul lunii martie 2007, cu 11% începând cu data de 1.10.2007, față de nivelul lunii 2007, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
În temeiul HG nr.83/2005 și ale Legii nr.304/2004, care stipulează că activitatea instanțelor este finanțată de la bugetul de stat, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonând acțiunile privind sistemul bugetar, respectiv pregătind proiectele legilor bugetare anuale și de rectificare, urmează să se admită și cererea de obligare pârâtului să aloce fondurile necesare plății drepturilor bănești dispuse prin prezenta hotărâre.
În temeiul disp.art.166 și 296 alin.2 din Codul muncii, precum și a art.8 din decretul nr.92/1976, urmează să se disjungă și să se decline în favoarea Judecătoriei Iași competența de soluționare a cererii privind efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate în cauză de Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Admite în parte acțiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanții:, -, a, I, toți cu domiciliul ales la Tribunalul Iași,-, în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sectorul 5, codul poștal -, Tribunalul Iași, cu sediul în I,-, Curtea de Apel Iași, cu sediul în I,-, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B, nr.1-3, etaj.2, apart.212, sector 1 și Ministerul Economiei și Finanțelor, cu domiciliul ales la sediul Direcției Generale a Finanțelor Publice Județului I,-.
Obligă pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Iași și Tribunalul Iași să plătească reclamanților drepturile bănești rezultate din aplicarea creșterilor salariale de 5% începând cu data de 01.01.2007 față de nivelul din luna decembrie 2006, de 2% începând cu 01.04.2007 față de nivelul din luna martie 2007 și de 11 % începând cu data de 01.10.2007 față de nivelul din luna 2007 și în continuare până la încetarea discriminării, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Obligă Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății drepturilor bănești dispuse prin prezenta sentință.
Disjunge și declină în favoarea Judecătoriei Iași competența de soluționare a cererii privind efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamanților.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.09.2008.
Președinte, Judecător, Asistenți judiciari,
cu opinie în sensul prezentei hotărâri,
Grefier,
Red./Tehnored.:;
24 ex.- 18.09.2008.
Președinte:Cristina MănăstireanuJudecători:Cristina Mănăstireanu, Carmen Bancu Beatris Manuela
