Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 404/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 404
Ședința publică de la 21 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Pavelescu
JUDECĂTOR 2: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 3: Valeria Cormanencu
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de către Ministerul Finanțelor Publice - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice I împotriva sentinței civile nr. 86 din 28.10.2008 a Curții de APEL IAȘI (dosar nr-), intimați fiind, Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de Apel Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la prim termen și că s-a depus la dosar încheierile prin care s-au admis cererile de abținere formulate de către judecătorii, și. S-a solicitat judecata în lipsă.
Instanța constată recursul formulat în termen și motivat. Având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, mai constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare cu privire la acesta.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Prin sentința civilă nr.86 din 28 oct.2008 a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor.iar pe fond a fost admisă acțiunea formulată de reclamantele și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL IAȘI, Ministerul Economiei și Finanțelor prin I.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției si Curtea de APEL IAȘI să plătească reclamantelor sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară, incepand cu data de 12.06.2008 si pe viitor, actualizat in raport de rata inflației la momentul plății efective.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare achitarii acestor drepturi.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut ca reclamantele, au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL IAȘI, Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând obligarea primilor doi pârâți la plata actualizată a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, calculat din salariul de bază brut lunar, cu incepere de la 12.06.2008 si in continuare, pe viitor și obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice la alocarea fondurilor necesare achitării acestor drepturi.
În motivarea acțiunii, reclamantele, judecatori la Curtea de APEL IAȘI, au susținut că sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică a fost reglementat prin art.47 din Legea nr.50/1996. Că deși era un drept câștigat, de natură să compenseze condițiile de muncă cu efecte negative asupra sănătății celor din sistem, textul a fost abrogat, fără justificare prin OG83/2000 și nu a mai fost prevăzut nici de nr.OUG177/2002. normelor de abrogare conținute în art.1 pct.42 și art. IX al.2 din OG83/2000, impune ca instanțele de judecată să considere rămase în vigoare dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996. Ca urmare, inaplicabilitatea normelor de abrogare parțială, determinate de neregularitatea modului în care au fost adoptate, face ca efectele art.47 din Legea nr.50/1996, republicată să se producă și după intrarea în vigoare a OG83/2000.
A fost invocată și decizia 21 Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată la data de 10 martie 2008 în dosarul nr.5/2008, ca urmare a recursului în interesul legii.
Prin întâmpinarea formulată, și pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive. Totodată, dată fiind existența unor obligații stabilite prin actele normative arătate, nu se impune pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să oblige Ministerul Economiei și Finanțelor la ceea ce deja este obligat prin lege.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor a fost respinsă ca neântemeiată neîntemeiată, intanța reținând că legitimarea procesuală pasivă a pârâtului este justificată prin prisma dispozițiilor art.1 din nr.OUG22/2002 aprobată prin Legea nr.288/2002, conform cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
În Legea 500/2002, coordonarea acțiunilor care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar sunt și alocarea la buget a sumelor necesare efectuării plății.
Pe fondul cauzei instanța a reținut că acțiunea reclamantelor este întemeiată și că potrivit art.47 din Legea 50/1996 republicată "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Prin art.1 pct.42 din OG83/2000 pentru modificarea și completarea Legii 50/1996, art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat expres.
Procedându-se astfel au fost încălcate normele constituționale referitoare la delegarea legislativă cât și dispozițiile Legii nr.125/2000 privind abilitatea Guvernului de a emite ordonanțe.
Problema de drept dedusă astfel judecății de față a și fost tranșată de altfel prin Decizia nr.21/10 martie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție,pronunțată în interesul legii și devenită astfel obligatorie pentru instanțe potrivit art.329 alin.3 Cod procedură civilă. Astfel în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și solicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001.
Sub acest aspect, s-a retinut, ca dispozițiile art.47 din legea nr.50/1996, au supravietuit dispozitiilor de abrogare,normele ce reglementau acordarea sporului de 50%, astfel ca acestea au produs si produc in continuare efecte juridice si nu si-au incetat nici in prezent aplicabilitatea.
În consecință, față de considerentele expuse, instanța a admis acțiunea reclamantelor iar pârâții au fost obligați la plata drepturilor banesti solicitate, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, în conformitate cu dispozițiile art.161 alin.4 Codul muncii, incepand cu data de 12.06.2008 si in continuare, pe viitor.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Economiei și Finanțelor care arată că în mod greșit prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive.
Motivează recurentul că răspunderea elaborării proiectului bugetului de stat nu corespunde cu răspunderea plății sumelor reclamate în prezenta cauză. De asemenea, pentru conturarea calității procesuale a Ministerului Economiei și Finanțelor, reclamată de petent în prezenta cauză, arată că, în conformitate cu dispozițiile art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală, nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
În consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor, în calitate de ordonator principal de credite, nu are posibilitatea asigurării fondurilor necesare unui alt ordonator principal de credite pentru plata drepturilor salariale ale angajaților proprii. Mai mult, ordonatorul principal de credite în prezenta acțiune este Ministerul Justiției, sens în care Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să aloce fondurile pentru efectuarea plăților pretinse.
Consideră că nu are calitate procesuală pasivă, deoarece stabilirea și acordarea diferitelor sporuri aferente unui raport de muncă constituie un atribut exclusiv ce aparține angajatorului, care în cazul de față nu este Ministerul Economiei și Finanțelor.
În speță, raportul de drept procesual se poate lega valabil numai între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, concretizat în drepturi salariale. Împrejurarea că sumele respective urmează să fie incluse în buget de către Ministerul Economiei și Finanțelor, care are competența de a coordona responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, nu este de natură să confere acestuia calitatea procesuală pasivă în cauză.
Ca urmare, se solicită admiterea recursului și a excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9, 3041Cod procedură civilă. Intimații nu au formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată, în primul rând, că recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 49 din Legea nr. 500/2000, creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare și/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora. Art. 8 din nr.OUG 22/2002 aprobat prin Legea nr. 288/2002 prevede că executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă. Pentru realizarea drepturilor salariale este necesară includerea sumelor datorate cu acest titlu în bugetul ordonatorului principal de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea bugetului propriu al ministerului și al instituțiilor din subordine a creditelor necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu a fost obligat să plătească reclamanților drepturi bănești ce fac obiectul acțiunii, astfel încât excede cauzei analiza raporturilor de dreptul muncii dintre cele două părți, așa cum se arată în cererea de recurs.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul dispozițiilor art.312 pr.civ va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr.86 din 28.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.04.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - -- |
Grefier, |
Red./.
16.05.2009 - 2 ex.
Curtea de APEL IAȘI -;
-
Președinte:Georgeta PavelescuJudecători:Georgeta Pavelescu, Daniela Pruteanu, Valeria Cormanencu
