Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 42/2008. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 42
Ședința publică de la 29 septembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doru Octavian Pîrjol Năstase
JUDECĂTOR 2: Anamaria Monica
ASISTENȚI JUDICIARI -
-
GREFIER -
La ordine a venit spre soluționare acțiunea civilă pentru calcul drepturi salariale formulată de G în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BACĂU și TRIBUNALUL BACĂU.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nefiind alte cereri de formulat și/sau excepții de invocat, curtea a considerat cauza în stare de judecată și a trecut la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra acțiunii civile de față constată că:
Prin cererea introdusă și înregistrată sub nr- la 28.02.2008 i G, și în contradictoriu cu Statul Român reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, Curtea de APEL BACĂU și TRIBUNALUL BACĂU, solicitând ca instanța de judecată să dispună obligarea pârâților la platadiferențelor de salariicalculate pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică și a coeficienților de multiplicare prevăzuți de lege, corectate periodic în raport de evoluția prețurilor de consum în condițiile stabilite de lege pentru determinarea și corecția valorii de referință sectorială publică, astfel:
- pentru perioada 1.03. 2005-30.09.2005, la valoarea de referință sectorială de 164,7 lei, conform nr.OG 9/2005;
- pentru perioada 01.10.2005 - 31.01.2006, la valoarea de referință sectorială de 297,4 lei, conform nr.OG 9/2005;
- pentru perioada 01.02.2006 - 31.08.2006, la valoarea de referință sectorială de 312,3 lei, conform nr.OG 3/2006;
- pentru perioada 1.09.2006 - 31.12.2006, la valoarea de referință sectorială de 331 lei, conform nr.OG 3/2006;
- pentru perioada 01.01.2007 - 31.03.2007, la valoarea de referință sectorială de 358 lei, conform nr.OG 10/2007;
- pentru perioada 1.04. 2007 - 30.09.2007, la valoarea de referință sectorială de 365 lei, conform nr.OG 10/2007;
- pentru perioada 01.10.2007 - 31.12.2007, la valoarea de referință sectorială de 405 lei, conform nr.OG 10/2007,
în raport cu valoarea de referință sectorială pentru care au fost calculate salariile în perioadele de mai sus.
În motivarea în fapt a acțiunii i au arătat că în intervalul de timp pentru care se solicită acordarea diferențelor de salariu au avut calitatea de judecători. Această calitate o au și la momentul formulării acțiunii.
În drept au fost invocate, în esență, următoarele argumente:
Potrivit art.1 din Legea nr. 50/1996 " salarizarea magistraților și a personalului din instanțele judecătorești și parchete se face ținându-se seama de rolul, răspunderea, complexitatea, caracterul justiției de putere în stat, de pregătirea și competența profesională, precum și de incompatibilitățile și interdicțiile pentru magistrați, prevăzute de Constituție și de Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească".
Potrivit art. 2 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază din sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, " dispozițiile prezentei legi se aplică persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, precum și persoanelor angajate pe bază de contract individual de muncă în sectorul bugetar". Conform art. 3 din același act normativ," funcția de demnitate publică este acea funcție care se ocupă prin mandat, obținut direct, prin alegeri organizate sau, indirect, prin numire, potrivit legii". Legea nr. 154/1998 se aplică și " celor care ocupă funcții asimilate cu funcțiile de demnitate publică prevăzute în anexele la lege".
Potrivit art. 9 din Legea nr. 154/1998, se precizează că " prin legea bugetului de stat se stabilesc: valoarea de referință universală și evoluția acesteia, în raport cu creșterea estimată a prețurilor de consum, cu indicatorii de prioritate intersectorială și cu valorile de referință sectoriale, ținând seama de prioritățile rezultate din obiectivele, proiectele, progresele propuse de ordonatorii principali de credite, precum și de evoluția salariilor din alte sectoare de activitate decât cele bugetare".
Persoanele care ocupau funcții asimilate cu funcțiile de demnitate publică aveau dreptul, pentru activitatea desfășurată, la un salariu de bază lunar, în conformitate cu prevederile Anexei nr. III la același act normativ.
În conformitate cu prevederile art. 1 alin.1 din nr.OG 134/1999, "începând cu luna septembrie 1999, valoarea coeficientului de ierarhizare a salariilor de bază ale personalului din autoritățile judecătorești, reglementată de Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, cu modificările și completările ulterioare, este egală cu valoarea de referință sectorială prevăzută de Legea nr. 154/1998, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, cu modificările și completările ulterioare, pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite, precum și pentru administrația publică centrală și locală. Această valoarea se corectează periodic, în raport cu evoluția prețurilor de consum, în condițiile stabilite de prevederile legale pentru sectorul bugetar".
Potrivit art. 11 din nr.OG 83/2000, pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, " indemnizațiile pentru magistrați și salariile de bază pentru celelalte categorii de personal din organele autorității judecătorești, se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege, pentru funcțiile de demnitate publică, alese și numite, din cadrul autorităților legislative și executive. Această valoare, corectată periodic, în raport cu evoluția prețurilor de consum, în condițiile stabilite de prevederile legale, se aplică de drept și personalului salarizat potrivit legii". Aliniatul 2 prevede că " valoarea de referință sectorială prevăzută la alin.1 constituie baza de calcul pentru stabilirea cuantumului indemnizației lunare a magistraților și a salariilor de bază corespunzătoare grilelor de intervale prevăzute pentru celelalte categorii de funcții de execuție". Aliniatul 3 prevede că " ordonatorii principali de credite calculează nivelurile indemnizațiilor lunare și ale salariilor de bază ce corespund coeficienților de multiplicare și grilelor de intervale prevăzute în anexele nr. 1, 2, 4, 5 și 51 la prezenta lege și valorii de referință sectorială stabilită la alin.1, rotunjite din o mie în o mie de lei, în favoarea personalului".
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 2/2000 modifică coeficienții de multiplicare pentru unele funcții prevăzute în anexele V-VIII din Legea nr. 154/1998,privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 177/2002 stabilește salarizarea și alte drepturi ale magistraților. Conform art. 2 alin.1 "indemnizațiile pentru magistrați se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială, prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite, din cadrul autorităților legislativă și executivă. Această valoare, actualizată periodic potrivit dispozițiilor legale, se aplică de drept și magistraților, în temeiul prezentei ordonanțe de urgență".
În conformitate cu prevederile art. 2 alin.3 din nr.OG 9/2005, privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2005 personalul salarizat potrivit OUG24/2000, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor 2 și 3 la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică" indemnizațiile lunare pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese și numite, precum și pentru persoanele care ocupă funcții asimilate cu funcțiile de demnitate publică, stabilite potrivit anexelor 2 și 3 la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, cu modificările și completările ulterioare, sunt cele prevăzute în anexele nr. VIII și IX.
Prin nr.OUG 27/2006, privind salarizare și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, intrată în vigoare de la 1 aprilie 2006, se prevede că indemnizația de salarizare se stabilește "pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță"( art. 3 alin.1).
Conform anexei 1 la.OUG nr. 27/2006, valoarea de referință sectorială a fost de 257 lei.
Prevederea din Anexa Ia O. nr. 27/2006 încalcă principiile Constituției României, ale Legii nr. 303/2004 privind Statutul Magistraților, ale Codului Muncii și ale Legii privind combaterea discriminării. Valoarea de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare aplicată la salarizarea magistraților este diferită de valoarea de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite, din cadrul autorităților legislativă și executivă. Astfel, potrivit nr.OG 3/2006, valoarea de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite, în luna aprilie 2006 era de 312,3 lei, iar Ordonanța 27/2006 stabilește valoarea de referință pentru magistrați la suma de 257 lei.
Legislația privind salarizarea magistraților și a personalului din instanțele judecătorești și parchete respectă principiul echilibrului puterilor legislative, executive și judecătorești în cadrul democrației constituționale.
Acordarea unor valori de referință sectorială diferite în salarizarea puterilor statului contravine, atât Constituției, Codului Muncii cât și spiritului nr.OG 137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, respectiv a art. 1 alin.2 privind excluderea privilegiilor ș discriminărilor în exercitarea drepturilor enunțate, printre care, la lit. i se menționează și "dreptul la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare".
Actele normative care au corectat valoarea de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite, din cadrul autorităților legislativă, executivă și judecătorească pentru perioada respectivă sunt nr.OUG 123/2003, nr.OG9/2005, nr.OG 3/2006 și nr.OG 10/2007.
Acțiunea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
În cauză a depus întâmpinare doar pârâtul Ministerul Justiției ( filele 15-18 dosar). Acesta a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, cu următoarele argumente:
Prin art. 50 din nr.OUG 177/2002 au fost abrogate dispozițiile art. 11și dispozițiile referitoare la salarizarea și alte drepturi ale magistraților și personalului de specialitate juridică asimilat, potrivit legii,acestora, din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, precum și orice alte dispoziții contrare.
De asemenea, prin nr.OUG 27/2006 a fost abrogată nr.OUG 177/2002, prevederile referitoare la salarizarea judecătorilor din cadrul Înalte Curți de Casație și Justiție din Legea nr. 56/1996, dispozițiile privind salarizarea președintelui, vicepreședintelui, președinților de secții și judecătorilor Înalte Curți de Casație și Justiție, cuprinse în Legea nr. 154/1998, art. 56 din Legea nr. 317/2004, precum și orice alte dispoziții contrare.
Prin urmare, începând cu intrarea în vigoare a Legii nr. 347/2003, care a modificat art. 2 din nr.OUG 177/2002, nu există temei legal pentru ca indemnizațiile personalului din cadrul autorității judecătorești să fie stabilite pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite, din cadrul autorităților legislative și executive, indemnizațiile acestora fiind stabilite expres și exclusiv prin nr.OUG 177/2002, nr.OG 23/2005 și nr.OUG 27/2006.
Începând cu 1 ianuarie 2003, persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese și numite în cadrul autorităților legislative și executive, beneficiază de o indemnizație fixă, art. 5 din Legea nr. 154/1998 fiind abrogat prin nr.OUG 24/2000.
Astfel, conform nr.OG 9/2005, nr.OG 3/2006 și nr.OG 10/2007 persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislative beneficiază de indemnizații fixe și nu în baza unei valori de referință sectorială.
Este de reținut și faptul că dispozițiile OUG nr. 177/2002, nr.OUG 27/2006 și nr.OG 8/2007 cu contravin Constituției, Legii nr. 303/2004 sau Codului Muncii.
Astfel, într-adevăr, art. 73, actual art. 74, alin. 2 teza I din Legea nr. 303/2004 prevede că " drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege" însă, în teza a II-a se precizează că " salarizarea judecătorilor și procurorilor se stabilește prin lege specială".
La momentul intrării în vigoare a Legii nr. 303/2004, drepturile salariale ale judecătorilor, procurorilor și celorlalte categorii de personal prevăzute de acest act normativ erau stabilite prin nr.OUG 177/2002, aprobată prin Legea nr. 347/2003 și de Legea nr. 50/1996. Prin urmare, dispozițiile art. 73, actual 74 din Legea nr. 303/2004 au avut în vedere drepturile salariale reglementate de dispozițiile legale în vigoare la acel moment, drepturi salariale care, potrivit legii " nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege".
Or, prin legea specială prin care au fost stabilite ulterior drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor, respectiv nr.OUG 27/2006, aprobată prin Legea nr. 45/2007, nu au fost diminuate drepturile în discuție, acestea fiind majorate fată de cuantumul prevăzut în reglementarea anterioară.
Astfel, prin acest act normativ, drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor, personalului asimilat acestora, potrivit legii, judecătorilor din cadrul Înalte Curți de Casație și Justiție, magistraților asistenți și asistenților judiciari au fost majorate, după cum se cunoaște, cu un procent de 40% față de cele prevăzute în nr.OUG 177/2002, prin mărirea coeficienților de ierarhizare prevăzuți pe grad de instanță, în raport de funcția deținută și prin instituirea dreptului la spor de vechime în muncă și primă de concediu.
Pe de altă parte, nu poate fin reținută nici afirmația lor în sensul că prin stabilirea altei valori de referință sectorială decât cea prevăzută pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite, sunt încălcate dispozițiile Legii nr. 303/1004 întrucât, pe de o parte acest act normativ nu conține nici o dispoziție care să prevadă că drepturile salariale ale personalului auxiliar trebuie să fie egale cu cele ale persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislativă și executivă, iar pe de altă parte, dispozițiile din Legea nr. 154/1998, nr.OUG 177/2002 și din alte acte normative care se refereau la acest aspect au fost abrogate expres, după cum s-a arătat mai sus.
Or, dacă Legea nr. 303/2004 prevede că drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor se stabilesc prin lege, acest lucru fiind înfăptuit prin actul normativ special la care s-a făcut referire, pretențiile lor de a fi salarizați conform unor acte normative care nu li se adresează, sunt vădit neîntemeiate.
Pe de altă parte, actele normative care stabilesc drepturile salariale ale judecătorilor, procurorilor și a celuilalt personal prevăzut de acestea, în sens contrar celor susținute de, au fost emise cu respectarea dispozițiilor Constituției, ale Legii nr. 24/2000 și a Normelor metodologice date în aplicarea acesteia.
Astfel, potrivit art. 115 din Constituția României, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora.
Totodată, principiul echilibrului celor trei puteri în stat, prevăzut de Constituție, nu presupune reglementarea drepturilor salariale în mod egal, în Constituție neexistând principiul aplicării aceleiași valori de referință sectorială invocat de. De altfel, Legea nr. 154/1998 cât și celelalte acte normative care au reglementat ulterior drepturile salariale ale persoanelor care ocupă funcții publice alese și numite în cadrul autorităților legislative și executive, invocate de ca temei al susținerii pretențiilor formulate, nu prevăd pentru aceștia și alte drepturi salariale în afară de indemnizația stabilită în cuantum fix.
Prin încheierea din 20.08.2008 pronunțată de TRIBUNALUL BACĂUs -a dispus, în temeiul art. II alin.2 din nr.OUG 75/2008, scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea la Curtea de APEL BACĂU, spre competentă soluționare.
La C dosarul a fost înregistrat la 04.09.2008.
Nu au fost administrate probe noi.
Analizând pretențiile lor din prisma actelor normative invocate în cauză în susținerea acțiunii, Curtea apreciază că acțiunea este nefondată pentru considerentele ce succed:
Conform art. 129 alin.6 Cod procedură civilă " în toate cazurile judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății".
În cauza pendinte judecății obiectul acțiunii astfel cum a fost arătat în mod univoc de către prin cererea de chemare în judecată, îl constituie platadiferențelor de salariicalculate pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică și nu acordarea dedespăgubiri băneșticonform nr.OG 137/2000 pentru prejudiciul cauzat prin discriminare.
Reclamanții și-au întemeiat în drept acțiunea pe dispozițiile nr.OG 137/2000, invocând, în esență, o discriminare indirectă între ei și persoanele care ocupă funcții de demnitate publică în ceea ce privește stabilirea, prin legea de salarizare, a cuantumului indemnizațiilor pe care le încasează lunar, în calitate de judecători la Judecătoria Onești.
Prin decizia nr. 821/03.07.2008 Curtea Constituțională constatat că dispozițiile art. 1,art. 2 alin.3, art. 27 alin.1 din OG137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care se conferă instanțelor de judecată competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative.
Conform Constituției și art. 31 din Legea nr. 47/1992 deciziile Curții Constituționale, prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe în vigoare, sunt definitive, general obligatorii.
Această decizie a Curții Constituționale produce efecte erga omnes și pe care instanța o consideră a nu fi în contradicție cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului și practica Curții Europene a Drepturilor Omului, cu aplicabilitate în cauză deoarece, prin acțiune, i au solicitat, în esență, acordarea de drepturi de natură salarială, care sunt prevăzute pentru alte categorii socio-profesionale, prin alte legi speciale decât cele care reglementează salarizarea magistraților.
Fiind ținută de dezlegarea în drept dată de Curtea Constituțională, Curtea urmează să constate că acțiunea lor este actualmente lipsită de temei legal.
În consecință, Curtea urmează să o respingă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de i G, și - toți la Judecătoria Onești,-, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției - ambele cu sediul în B,- sector 5, Curtea de APEL BACĂU și TRIBUNALUL BACĂU - ambele cu sediul în B,-,județul B,ca nefondată.
Definitivă și executorie.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
ASISTENȚIJUDICIARI, GREFIER,
Red.sent.
Tehnored. /21 ex.
29.10./13.11.
Președinte:Doru Octavian Pîrjol NăstaseJudecători:Doru Octavian Pîrjol Năstase, Anamaria Monica