Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 497/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 497
Ședința publică de la 04 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorina Ciobanu
JUDECĂTORI: Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu Daniela Părău
: - -
GREFIER: - -
******************************************
La ordine a venit spre soluționare recursul promovat de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, împotriva sentinței civile nr.62 din 08.10.2008, pronunțată de CURTEA DE APEL BACAU în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Nemaifiind alte cereri și constatând că prin recursul promovat s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă trece la deliberare.-
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.62/2008, pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr-, a fost admisă ca fondată cererea formulată de reclamanta C în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BACĂU, TRIBUNALUL BACĂU, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect calcul drepturi salariale disjungere din dosar nr- și au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BACĂU și Tribunalul Bacău să plătească reclamantei drepturile salariale, reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la îndemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar începând cu 10.05.2006 la zi, drepturi reactualizate la data plății efective în funcție de rata inflației.-
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare achitării drepturilor de mai sus.-
În motivarea sentinței instanța de fond a arătat că:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr-, reclamanta Cac hemat în judecată pe pârâții CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BACĂU, TRIBUNALUL BACĂU, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, solicitând obligarea acestora la plata actualizată a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% din îndemnizația brută de încadrare lunară începând cu data de 10.05.2006 la zi și în viitor și obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor la includerea și alocarea sumelor necesare efectuării plăților în bugetul de stat, respectiv în bugetul Ministerului Justiției. -
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că:
În fapt, funcționează ca judecătoare la Judecătoria Podu Turcului începând cu data de 10.05.2006 și de la această dată nu a beneficiat de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică întrucât din anul 2000 fost abrogat nelegal art.47 din Legea nr.50/1996 care prevedea acordarea acestui spor. -
În aceste condiții majoritatea personalului instanțelor și parchetelor din țară au introdus acțiuni judecătorești în reconsiderarea acordării acestui spor. Față de acțiunile introduse marea majoritate a instanțelor a admis aceste cereri așa cum au fost formulate - unele solicitări fiind pentru o perioadă determinată altele fiind " până la zi și pe viitor"; dar au fost și una sau două instanțe care respingând cererile au creat premiza promovării de către Procurorul General a unui recurs în interesul legii. Acest recurs în interesul legii a vizat textul art.47 din Lg.50/1996 - așa cum rezultă din Minuta deciziei nr.21 pronunțată la data de 10 martie 2008 în dosarul nr.5/2008 de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite - atașată alăturat acțiunii - iar soluția dată a fost de admitere în sensul ca personalul în cauză era și este îndreptățit să primească acest spor și în condițiile promovării nr.OG83/2000.
În aceste condiții a apărut o discriminare evidentă între judecătorii care au câștigat în instanțe acordarea acestui spor ( " până la zi și pe viitor" ) și judecătorii cărora le-au fost respinse acțiunile promovate pentru obținerea acestui spor în temeiul art.47 din Lg.50/1996.
Într-o astfel de situație se află și reclamanta, care își desfășoară activitatea în exact aceleași condiții privind mediul de muncă cu ceilalți colegi din țară, dar care în schimb - față de ei - nu beneficiază de acest spor de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Prin întâmpinarea depusă, Ministerul Justiției a susținut că dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 au fost abrogate total și explicit prin OUG nr.83/2000, astfel că pretenția reclamantei este fără temei legal.
Pentru considerentele ce se vor expune, instanța a admis acțiunea.
Reclamanta, în calitate de judecător în cadrul Judecătoriei Podu Turcului (la data formulării acțiunii) a solicitat despăgubiri reprezentând sporul de suprasolicitare neuropsihică ( 50 %) ca urmare a aplicării unui tratament discriminatoriu.
Instanța a apreciat că reclamanta a fost discriminată față de celelalte persoane aflate în condiții similare.
Astfel, a statuat prin decizia în interesul legii nr. XXI / 10 martie 2008 că: " În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47din Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității, judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la îndemnizația brută lunară respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a OG83/2000 aprobată prin Legea 334/2001."
De vreme ce a statuat că judecătorii și personalul auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, aveau dreptul la acest spor, și după intrarea în vigoare a OG83/2000, lipsirea reclamantei de acest spor echivalează cu o discriminare.
Mai mult decât atât, ultimele două alineate ale considerentelor deciziei în interesul legii, sunt relevante în speța dedusă judecății. Astfel, a reținut că: "A accepta teza propusă de procurorul general prin recursul în interesul legii, în sensul neacordării acestui spor, în mod inevitabil ar duce la situația în care în sistemul judiciar ar exista, pe de o parte, magistrați și personal auxiliar de specialitate care beneficiază de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și, pe de altă parte, magistrați și personal auxiliar de specialitate cărora, deși desfășoară aceeași activitate și în aceleași condiții, nu li s-ar recunoaște acest drept.
Or, este evident că interpretarea diferențiată a normelor incidente cu privire la aceleași categorii socioprofesionale, cu atât mai mult cu cât nu se constată existența unei justificări legitime, obiective și rezonabile, ar fi de natură să reprezinte o discriminare în sensul dispozițiilor art.16 alin. (1) din Constituție, republicată, aleOrdonanței Guvernului nr. 137/2000privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, și ale art.1 din Protocolul nr. 12 adițional laConvențiaeuropeană a drepturilor omului".
Instanța va acorda aceste drepturi la zi.
Pretenția reclamantei de a i se acorda despăgubiri și pentru viitor este în contradicție cu practica Curții de la Strasburg, care a stabilit câmpul de aplicare al articolului 1 din Protocolul nr.1 prin intermediul unei succesiuni de hotărâri, în care a arătat în principiu că protecția oferită de acest articol se întinde doar asupra bunurilor actuale și pentru a avea un veritabil drept de proprietate creanța trebuie să îndeplinească toate condițiile cerute de dreptul intern: să fie certă, lichidă și exigibilă.
În raport de considerentele de mai sus și văzut și art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale instanța a reținut că decizia nr.820/3 iulie 2008 Curții Constituționale nu este aplicabilă în cauză.
Legat de cererea de chemare în judecată a Ministerului Economiei și Finanțelor instanța a găsit-o întemeiată și a admis-o ca atare. -
Astfel, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor,coordonează acțiuni care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, pregătirea proiectelor bugetelor anuale, ale legilor de rectificare bugetară, precum și ale legilor privind aprobarea contului general de execuție. De asemenea, răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor rezultă și din prevederile art.3 din HG nr.208/2005 și ale art.3 din HG nr.386/2007. -
Împotriva acestei sentințe a promovat recurs pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor care a criticat nelegalitatea hotărârii sub aspectul respingerii calității sale procesuale pasive, greșit în cauză de prima instanță.
Pe fondul cauzei s-a criticat hotărârea ca fiind lipsită de temei legal.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarelor instanța reține următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor se apreciază că nu este fondată urmând a fi respinsă, întrucât conform art.19 din Legea nr.500/2002 atribuțiile acestui minister constau în pregătirea proiectelor de lege bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea creditului general de execuție, luarea măsurilor necesare pentru aplicarea politicei fiscale bugetare.-
Pe cale de consecință, în virtutea prerogativelor legale ale Ministerului Economiei și Finanțelor și anterior arătate în mod concret, prima instanță a reținut că recurentul are calitatea procesuală pasivă.-
Totodată, conform art.1 din OUG nr.22/2002, aprobată prin Legea nr.188/2002, executarea obligațiilor de plată a instituțiilor publice în baza titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Prin urmare, pentru plata drepturilor salariale este necesară includerea sumelor datorate cu acest titlu în bugetul Ministerului Justiției, recurentul având obligația de a dispune toate măsurile necesare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetul propriu al Ministerului Justiției și al celorlalți ordonatori de credite subsecvenți, intimați - pârâți în cauză, a creditelor necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii( conform art.2 din Legea nr.500/2000).
În ce privește motivul de recurs ce vizează fondul cauzei, critica sentinței este nefondată, în condițiile în care, prin decizia nr.21/10.03.2008, pronunțată de ICCJ în soluționarea recursului în interesul legii, decizie obligatorie conform art.329 alin.3 Cod procedură civilă, s-a statuat că dreptul salarial în litigiu, se cuvine magistraților, procurorilor, magistraților asistenții și personalul auxiliar și după apariția OG nr.83/2000.-
Având în vedere cele anterior arătate, apreciind în raport de motivele invocate, că în cauză nu se impune modificare hotărârii recurate, instanța, în temeiul art.3121Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul. -
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat, recursul promovat de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, împotriva sentinței civile nr.62 din 08.10.2008, pronunțată de CURTEA DE APEL BACAU în dosarul nr-.
Irevocabilă.-
Pronunțată în ședință publică azi 4 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
Red.sent.JG/SR- red.dec.LC/3 iunie 2009 Tehn.red.EG/4 iunie 2009
Președinte:Sorina CiobanuJudecători:Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu Daniela Părău
