Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 498/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 498
Ședința publică de la 04 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorina Ciobanu
JUDECĂTORI: Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu Daniela Părău
: - -
GREFIER: - -
*********************************************
La ordine a venit spre soluționare recursul promovat de pârâta MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr.269/ 11.04.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.-
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.-
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Constată, instanța că recursul este declarat în termen, motivat și legal scutit de taxă de timbru.-
Nemaifiind cereri în cauză, se constată că prin cererea de recurs s-a solicitat și judecarea cauzei în lipsă și se trece la deliberare.-
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 269 din 11 aprilie 2008 Tribunalului Neamț, pronunțată în dosarul nr-, s-a respins ca nefondată excepția privind inadmisibilitatea acțiunii principale completată și a cererilor de intervenție în interes propriu invocată de pârâtul Ministerul Justiției și s-a admis acțiunea completată formulată de reclamanții, -, -, G, și intervenienții în interes propriu, A, și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE- PRIN DERECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, CURTEA DE APEL BACĂU ȘI TRIBUNALUL BACĂU, fiind obligați pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BACĂU, TRIBUNALUL BACĂU să plătească reclamanților și intervenienților sporul de confidențialitate în procent de 15% din salariul de baza lunar începând cu 23.03.2004 la zi și pentru viitor, actualizat cu indicele de inflație de la data executării hotărârii.
Prin aceiași hotărâre a mai fost obligat pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR să aloce și să includă în bugetul pârâtului MINISTERUL JUSTIȚIEI sumele necesare efectuării plăților drepturilor salariale acordate reclamanților și intervenienților prin prezenta hotărâre iar TRIBUNALUL BACĂUa fost obligat să efectueze mențiunile privind acordarea acestui spor în carnetul de muncă al acestora.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin cererea introductivă reclamanții au chemat în judecată pârâții pentru a se constate că sunt discriminați în raport de prevederile art. 14 alin. 1 din Legea nr. 228/2003, modificată, coroborate cu art. 1 alin. 2 lit. e pct. (i) și ale art. 27 din nr.OG 137/2000 republicată și cu dispozițiile nr.OUG 27/2006, anularea situației creată prin discriminare prin acordarea unor despăgubiri în cuantum de 15% din salariul de bază lunar pentru fiecare, reprezentând echivalentul sporului de confidențialitate, începând cu 23.03.2004, la zi și pentru viitor, care să fie actualizate cu indicele de inflație de la data executării efective, obligarea pârâtului TRIBUNALUL BACĂU de a efectua mențiunile corespunzătoare în carnetele lor de muncă și a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor de a asigura sumele necesare acordării despăgubirilor.
În cauză au formulat cerere de intervenție în interes propriu, intervenienții care au invocat aceleași pretenții și argumente în fapt și în drept ca și reclamanții, cererea fiind încuviințată în principiu conform art.52 Cod procedură Civilă.-
Pârâtul Ministerul Justiției prin întâmpinare a invocat excepția inadmisibilității acțiunii.-
S-a reținut că, reclamanții și intervenienții au calitatea de judecători la TRIBUNALUL BACĂU și în exercitarea atribuțiilor profesionale sunt obligați conform art.4 alin.1 din Legea nr.303/2004 să respecte Codul deantologic al judecătorilor și procurorilor, cod care prevede la art.15 că; judecătorii au obligația de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei, informațiile pe care le-au obținut în această calitate și că principiul confidențialității profesionale a magistraților este reglementat și pe plan internațional.
Instanța de fond a apreciat că reclamanții și intervenienții sunt discriminați în sensul art.1 alin.2 lit.e din OUG nr.137/2000 în raport de alte categorii socio- profesionale care au obligația confidențialității, dar care corelativ beneficiază de compensații bănești, respectiv un spor de confidențialitate, cum ar fi personalul contractual din instituțiile și autoritățile publice( art.13 din OUG 123/2003), personalul CNSAS (art.13 din OG nr.9/2001) al Oficiului Român de Adopții ( art.10 -Legea nr.274/2004), personalul Administrației Prezidențiale, Oficiul Național al Informațiilor Secrete de Stat, Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul de Comerț, Consiliul Legislativ, Instituția Avocatului Poporului și Curții Constituționale ( art.14 alin.1 din Legea nr.228/2003). -
De asemenea s-a apreciat că în condițiile în care obligația de confidențialitate le limitează libertatea de exprimare, acordarea unei compensații bănești în aceleași condiții ca și categoriile socio - profesionale amintite, trebuie apreciată ca legitimă, rezonabilă și echitabilă, excluderea lor fiind bazată pe criteriul categoriei sociale, având ca efect înlăturarea recunoașterii folosinței și exercitării în condiții de egalitate a unui drept recunoscut de lege.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâtul Ministerul Justiției, recursul fiind declarat și motivat în termen și scutit de plata taxei de timbru conform art.15 lit.a din Legea nr.146/1997.
În motivarea recursului, se arată în esență că hotărârea pronunțată este nelegală, întrucât a acordat reclamanților drepturi salariale care nu sunt prevăzute în actul normativ incident în materia salarizării magistraților, instanța depășind limitele puterii judecătorești, arogându-și atribuții de legiferare.-
Arată recurenta că, instanța ar fi trebuit să constate lipsa calității sale procesuale pasive întrucât Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării, iar Ministerul Justiției nu are atribuții de legiferare ci doar de aplicare a legilor în vigoare, neputându-se reține culpa sa în salarizarea diferită a categoriilor profesionale.-
Susține recurentul, pe fondul cauzei, că nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul la sporul de confidențialitate pentru magistrați, iar reglementarea unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrului legal stabilit de OG 137/2000 și că instanța de fond a reținut în mod eronat existența unei stări de discriminare, întrucât nu s-a raportat la persoane aflate în situații comparabile.-
Examinând cauza sub aspectul motivelor invocate Curtea de Apel reține următoarele:
Recursul formulat, se va aprecia că este nefondat urmând a fi respins pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Referitor la motivul de recurs privind lipsa calității procesuale pasive a recurentului se va aprecia că nu poate fi reținut întrucât, Ministerul Justiției are calitatea de ordonator principal de credite, plata drepturilor salariale ale intimaților reclamanți urmând a se efectua din bugetul recurentului, alocat acestuia de Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, în condițiile legii.-
Prin decizia civilă nr.46 din 15 decembrie 2008 pronunțată în dosarul nr.27/2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ și în interpretarea și aplicarea unitară a art.99 alin.1 lit.d din Legea 304/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicat cu modificările și completările ulterioare, raportat la art.16 alin.1 și 2 din Codul deontologic al magistraților și art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art.9 din Codul deontologic al acestora, a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la îndemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar. -
În raport de decizia instanței supreme, se va aprecia că motivele invocate de recurentul Ministerul Justiției, nu vor putea fi analizate în contra celor reținute în cuprinsul deciziei menționate, ICCJ analizând atât existența discriminării, cât și îndreptățirea judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și personalului auxiliar de specialitate de a beneficia de sporul de confidențialitate de 15% din îndemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.-
Având în vedere situația reținută Curtea de Apel în baza art.3041Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat. -
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul ca nefondat promovat de pârâta MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr.269 / 11.04.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.-
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică azi 4.05.2009
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
Red.sent. V,
Red.dec.DP/7 mai 2009-
Tehn.red.EG /25 mai 2009-
Președinte:Sorina CiobanuJudecători:Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu Daniela Părău
