Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 504/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 504
Ședința publică de la 08 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Pavelescu
JUDECĂTOR 2: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 3: Smaranda Pipernea
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiul de muncă privind recursurile declarate de MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - prin I împotriva sentinței civile nr. 29 din 16 01 2009 Tribunalului Iași, intimați fiind:-, CURTEA DE APEL IAȘI, TRIBUNALUL IAȘI și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen după trimiterea acestuia de către ICCJ, s-a solicitat judecata cauzei în lipsă prin cererile de recurs.
Președintele completului dă citire raportului asupra recursurilor potrivit căruia acestea sunt declarate în termen și motivate.
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului, văzând că s-a solicitat judecata în lipsă,
constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor civile de față,
Pin cererea înregistrată la numărul 8263/99 reclamanta a chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL IAȘI, Tribunalul Iași, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună: obligarea pârâților la plata drepturilor salariale restante, reprezentând indemnizație lunară de 10 % din salariul brut pe perioada 06.11.2004 - 01.06.2005, actualizată, în raport cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului și până la data plății efective; acordarea în continuare a acestor drepturi până la prevederea lor pentru tot personalul auxiliar de specialitate; obligarea în solidar a pârâților să includă în bugetul de stat, respectiv la prima rectificare de buget, după rămânerea definitivă a sentinței civile, a acestor sume datorate de pârâți pentru perioadele sus-menționate, efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă, obligarea Ministerului Finanțelor Publice la alocarea fondurilor necesare plății sumelor neîncasate și cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta arătat că a îndeplinit funcția de personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Iași.
Art. 6 alin. 2 din Codul Muncii consacră pentru toți salariații principiul ca pentru muncă egală și pregătire profesională egală să fie retribuiți în mod egal,principiu ce se regăsește și în dispozițiile art. 23 din declarația Universală a Drepturilor Omului.
De asemenea, nr.OG 137/2000 aprobată prin Legea nr. 48/2002, modificate prin Legea nr. 27/2004, în art. 1 alin. 2 statuează principiul egalității între cetățeni prin excluderea privilegiilor și discriminării, asigurând egalitate în garantarea și exercitarea unor drepturi, inclusiv dreptul la un salariu egal pentru muncă egală.
Art. 20 din Constituția României arată că dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și celelalte tratate la care România este parte.
Contrar acestor principii, prin art. 19 pct. 3 din Legea nr. 50/1996, republicată, cu modificările ulterioare, respectiv nr.OG 83/2000 grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și civilă a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii beneficiază de o indemnizație lunară de 10 % din salariul brut, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități.
De aceeași indemnizație beneficiază și conducătorii de carte funciară. Prin urmare, susțin reclamanții, personalul auxiliar de specialitate din componența Judecătoriei Iași, în afara celor de la executări penale și a celor din cadrul falimentelor, sunt tratați inegal din punct de vedere al salarizării, discriminați fără un criteriu obiectiv și rațional, motiv pentru care se impune admiterea acțiunii.
In drept, reclamanta își întemeiază cererea de chemare în judecată pe disp.art.6
al.2 din Codul Muncii, OG nr.137/2000, art.23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art.20 și 53 din Constituția României, Directiva Consiliului Europei din 27 noiembrie 2000 (2000/78/CE).
Prin sentința civilă nr.29 din 16 ianuarie 2008 Tribunalul Iași admite în parte acțiunea formulată de reclamanta formulată în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL IAȘI, Tribunalul Iași, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Obligă pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL IAȘI și Tribunalul Iași să plătească reclamanta despăgubiri în cuantum de 10% din salariul brut lunar aferent perioadei 06.11.2004 - 01.05.2005.
Respinge cererea privind acordarea sporului până la prevederea acestor drepturi pentru personalul auxiliar de specialitate.
Obligă pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor ă includă în buget sumele necesare efectuării plăților la care primii trei pârâți au fost obligați prin prezenta hotărâre.
Pentru a pronunța această soluție instanța reține următoarele:
Dispozițiile art. 6 alin. 2 din Codul Muncii stipulează că tuturor salariaților care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la plată egală pentru munca egală, principiu instituit și de art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, iar nr.OG 137/2000 aprobată prin Legea nr. 48/2002, modificată prin Legea nr. 27/2004 prevede la art. 1 alin. 2 principiul egalității între cetățeni prin excluderea privilegiilor și discriminării, fiind garantată exercitarea unor drepturi, inclusiv dreptul la un salariu egal pentru muncă egală.
De asemenea, conform art. 20 din Constituția României dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor trebuie interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și celelalte tratate la care România este parte.
Potrivit art. 19 pct. 3 din Legea nr. 50/1996 grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii, beneficiază de o indemnizație lunară de 10 % din salariul brut, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat.
Conform adresei nr.3423/A/14.12.2007 emisă de Curtea de APEL IAȘI, reclamanta a îndeplinit funcția de grefier șef la Judecătoria Iași, până la data de 01.05.2005, când a fost pensionată pentru limită de vârstă. Deși îndeplinea aceeași funcție, iar în virtutea funcției, aceeași muncă egală cu beneficiarii sporului de 10 %, ea nu a primit acest drept, fiind astfel prejudiciați, discriminați. Are astfel loc o discriminare din punct de vedere al salarizării, discriminare ce încalcă dispozițiile legale în materie și anume art. 23 din declarația Universală a Drepturilor Omului, nr.OG 137/2000 aprobată prin Legea nr. 48/2002 modificată prin legea nr. 27/2004 și art. 6 alin. 2 din Codul Muncii.
Instituirea unor astfel de sporuri în favoarea numai a unor categorii de grefieri conduce la aplicarea unui tratament diferențiat care rezidă într-o inegalitate și a unui tratament diferit în ceea ce privește drepturile salariale, creându-se astfel o discriminare în cadrul aceleiași profesii.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Ministerul Justiției arată în motivarea recursului său că hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii motiv de recurs prevăzut de art.304 pct.9 și art.304ind.1 pr civ.
Motivează recurentul că prin raportare la dispozițiile art.19 al.3 din Legea 50/1996și art.38 al.2, art.42 al.2 și art.48 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor, aprobat prin Hotărârea CSAM nr.387/2005, personalul auxiliar de specialitate care nu participă la activitățile prevăzute în compartimentele auxiliare indicate în aceste texte, nu poate beneficia de procentul în discuție.
Ministerul Economiei și Finanțelor arată că în mod greșit prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive.
Consideră că nu are calitate procesuală pasivă, deoarece stabilirea și acordarea diferitelor sporuri aferente unui raport de muncă constituie un atribut exclusiv ce aparține angajatorului, care în cazul de față nu este Ministerul Economiei și Finanțelor.
În speță, raportul de drept procesual se poate lega valabil numai între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, concretizat în drepturi salariale. Împrejurarea că sumele respective urmează să fie incluse în buget de către Ministerul Economiei și Finanțelor, care are competența de a coordona responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, nu este de natură să confere acestuia calitatea procesuală pasivă în cauză.
Ca urmare, se solicită admiterea recursului și a excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9, 3041Cod procedură civilă. Intimații nu au formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată, în primul rând, că recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 49 din Legea nr. 500/2000, creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare și/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora. Art. 8 din nr.OUG 22/2002 aprobat prin Legea nr. 288/2002 prevede că executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă. Pentru realizarea drepturilor salariale este necesară includerea sumelor datorate cu acest titlu în bugetul ordonatorului principal de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea bugetului propriu al ministerului și al instituțiilor din subordine a creditelor necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu a fost obligat să plătească reclamanților drepturi bănești ce fac obiectul acțiunii, astfel încât excede cauzei analiza raporturilor de dreptul muncii dintre cele două părți, așa cum se arată în cererea de recurs.
În ceea ce privește recursul declarat de Ministerul Justiției, Curtea reține că acesta este întemeiat, fiind incident motivul de casare prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ.
Înalta Curte de Casație și Justiție, soluționând recursul în interesul legii, a decis prin decizia nr.24 din 12 mai 2008:
"Dispozițiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, și ale art. 3 alin. (8) din Ordonanța Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției se interpretează în sensul că indemnizația lunară de 10% din salariul de bază nu se cuvine decât categoriilor de grefieri expres și limitativ prevăzute de normele mai sus menționate.
, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă.
Prin urmare, față de dispozițiile acestei decizii și ale art.329 al.3 pr.civ recursul declarat de Ministerul Justiției se vădește a fi întemeiat și va fi admis în temeiul art.312 pr.civ, iar acțiunea reclamantei nefondată și va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr.29 din 16.01.2009 pronunțată de TRIBUNALUL IAȘI, sentință pe care o modifică în parte, în sensul că:
Respinge acțiunea reclamantei formulată în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL IAȘI, Tribunalul Iași, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței ce nu contravin prezentei.
Respinge recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva aceleași hotărâri.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică,azi, 08 Mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red/Tehnored
2 ex, 19.05.2009
Tribunalul Iași:
Președinte:Georgeta PavelescuJudecători:Georgeta Pavelescu, Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea
