Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 503/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 503
Ședința publică de la 08 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Pavelescu
JUDECĂTOR 2: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 3: Smaranda Pipernea
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiul de muncă privind recursurile declarate de:- INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI I în nume propriu și în numele unităților școlare:- ȘCOALA GH., ȘCOALA, ȘCOALA, ȘCOALA, ȘCOALA, ȘCOALA, ȘCOALA, ȘCOALA, ȘCOALA, ȘCOALA, ȘCOALA, ȘCOALA, ȘCOALA, ȘCOALA, ȘCOALA, ȘCOALA, ȘCOALA, ȘCOALA C, ȘCOALA COZIA, ȘCOALA, ȘCOALA DE, ȘCOALA, ȘCOALA MĂNĂSTIREA, ȘCOALA, de CONS. LOC. AL COM., PRIMARUL COM. și de MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI împotriva sentinței civile nr. 101 din 22 01 2009 Tribunalului Iași, intimați fiind:-
UNIUNEA SINDICATELOR LIBERE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT - ÎN NUMELE ȘI PENTRU MEMBRII DE SINDICAT, CONS. LOC. AL COM., PRIMARUL. COM., CONS. LOC. AL COM., PRIMARUL. COM., CONS. LOC. AL COM., PRIMARUL COM., CONS. LOC. AL COM., PRIMARUL COM., CONS. LOC. AL COM., PRIMARUL COM., CONS. LOC. AL COM., PRIMARUL COM., CONS. LOC. AL COM., PRIMARUL COM., CONS. LOC. AL. COM., PRIMARUL COMUNEI, CONS. LOC. AL COM., PRIMARUL COM., CONS. LOC. AL COM., PRIMARUL COM.,
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier jr. pentru recurentul I și consilier jr. pentru intimata Lipsă reprezentanții celorlalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul asupra cauzei de către grefier din care rezultă că dosarul este la primul termen de judecată, nu s-a depus întâmpinare.
Președintele completului dă citire raportului asupra recursurilor potrivit căruia sunt trei recursuri declarate în termen și motivate.
Consilier jr. depune împuternicire pentru recurentul I și precizează că nu mai are cereri de formulat.
Consilier jr. depune împuternicire pentru intimata I și precizează deasemeni că nu mai are cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în recurs.
Consilier jr. solicită admiterea recursului formulat de I așa cum a fost formulat, pentru motivele expuse pe larg în cererea de recurs.
Consilier jr. solicită respingerea recursurilor și menținerea sentinței ca legală și temeinică.
Instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr.101 din 22.01.2009 pronunțată de Tribunalul Iașis - admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Școlar al Județului I,iar pe fond
S- admis acțiunea formulată de Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ I în numele și pentru reclamanții, G, R, G, Tarsa, Heria, G, G, -, G, în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar al Județului, Consiliul Local al Comunei, Primarul Comunei, Consiliul Local Al Comunei, Primarul Comunei, Consiliul Local Al Comunei, Primarul Comunei, Consiliul Local al Comunei, Primarul Comunei, Consiliul Local Al Comunei, Primarul Comunei, Consiliul Local Al Comunei, Primarul Comunei, Consiliul Local Al Comunei, Primarul Comunei, Consiliul Local Al Comunei, Primarul Comunei, Consiliul Local Al Comunei, Consiliul Local Al Comunei, Primarul Comunei, Consiliul Local Al Comunei, Primarul Comunei, Școala "Gh. ", Școala, Școala, Școala " ", Școala, Școala, Școala, Școala, Școala, Școala, Școala, Școala, Școala, Școala, Școala, Școala, Școala, Școala C, Școala Cozia, Școala, Școala De, Școala, Școala Mănăstirea, Școala, Ministerul Educației, Cercetării și T
Au fost obligați pârâții să achite reclamanților drepturile bănești ce decurg din aplicarea prevederilor art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997, de la data îndeplinirii criteriilor de acordare și până la data pronunțării prezentei sentințe, cu respectarea termenului de prescripție de 3 ani anterior introducerii acțiunii (04.02.2008), reactualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
S-a respins acțiunea formulată de Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ I, în numele și pentru reclamanți, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Școlar al Județului I, pe excepția lipsei calității procesuale pasive.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că prin acțiunea formulată de Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ I, în numele și pentru reclamanții membri de sindicat indicați în petitul acțiunii, în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar al Județului I, Consiliile Locale și Primarii localităților în care funcționează Școlile ai căror salariați sunt reclamanții dar și Ministerul Educației, Cercetării și T a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați pârâții să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând contravaloare tranșe suplimentare care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani în învățământ, conform prevederilor art. 50 alin. 1 și 2 din Legea 128/1997 cu modificările și completările ulterioare.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că potrivit prevederilor Legii 128/1997 rezultă în mod clar faptul că, raportat la prevederile art. 50 alin. (1) și (2) din Statutul personalului didactic, salariații din învățământ - personal didactic, trebuiau să beneficieze de cele trei tranșe suplimentare de vechime care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ iar pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime trebuia să li se acorde o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Cu toate acestea, reclamanții din prezentul dosar, deși îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute expres de art. 50 alin. 1 - respectiv au 30,35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ, astfel cum rezultă și din adeverințele emise de unitatea de învățământ nu au beneficiat de salarizarea corespunzătoare celor trei tranșe de vechime.
Această creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare nu li s-a acordat, cea ce a determinat ca toate drepturile salariale care se stabilesc conform Legii nr. 128/1997 să fie greșit calculate, astfel încât, în mod netemeinic și nelegal, membrii de sindicat, reclamanți în prezentul dosar, au fost prejudiciați în drepturile salariale care li se cuvin, datorită greșitei calculări a acestora. O altă consecință a neacordării acestei creșteri a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, a fost efectuarea de înscrieri eronate în carnetele de muncă, ceea ce va conduce la calcularea greșită a pensiilor.
Că deși Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic a suferit, până în prezent, numeroase modificări, dar și abrogări ale unor alineate, totuși prevederile art. 50 alin. 1 și 2 din aceasta nu au fost modificate sau abrogate.
Mai mult, legea nr. 128/1997 nu prevede că cele trei tranșe suplimentare se includ în coeficienții de salarizare prevăzuți în actele normative ce reglementează salarizarea; în consecință, conform principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, ei trebuie adăugați celorlalți coeficienți, conform dispozițiilor legii speciale (Statutul personalului didactic).
În dovedirea acțiunii a solicitat proba cu înscrisuri.
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Școlar Județean I, tribunalul a reținut că este fondată și a admis-o întrucât personalul didactic are încheiate contractele de muncă cu unitățile de învățământ, directorul acestora având calitatea de ordonator terțiar de credite. Conform dispozițiilor G 2192/2004 unitățile de învățământ sunt finanțate de la bugetul local, ordonator principal de credite fiind Primarul unității administrativ-teritoriale. Inspectoratele școlare, conform Legii învățământului nr. 84/1995, au ca atribuții doar administrarea procesului instructiv-educativ, neavând calitatea de ordonator de credite pentru unitățile de învățământ.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că acțiunea este întemeiată.
Că potrivit prevederilor art. 50 alin. 1 din legea 128/1997 "personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani activitate în învățământ", iar potrivit alin. 2 "pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime".
Prin urmare, personalul didactic din învățământul preuniversitar este remunerat atât în funcție de tranșele de vechime la școlarizare stabilite de lege, cât și de cele trei tranșe suplimentare acordare la 30, 35 și 40 ani de activitate în învățământ.
Până la apariția Legii 128/1997 toate cadrele didactice erau salarizate în funcție de opt tranșe de vechime în învățământ care se opreau la vechimea de peste 25 ani - anexa 1 alin. 2 din HG281/1993.
Ulterior apariției Legii 128/1997, prin Legea 154/1998 anexa 7/1B, au fost introduse încă trei tranșe de vechime în învățământ, respectiv 30, 35 ani, 35, 40 ani și peste 40 ani. Aceste tranșe au fost menținute prin OG9/1995, OG4/1996 și OG11/1997, acte normative care stabilesc coeficienții de multiplicare pentru personalul didactic diferențiat în funcție de vechime și grad didactic.
În lipsa unei mențiuni exprese a legiuitorului nu se poate spune că aceste trei tranșe de vechime nou introduse reprezentau chiar tranșele suplimentare prev. de art. 50 din legea 128/1997, știut fiind că unde legea nu distinge nici interpretul nu poate distinge. În consecință instanța reține că cele trei tranșe introduse prin Legea 154/1998 reprezintă noi tranșe de vechime la salarizare stabilite de lege în sensul art. 50 alin. 1 teza I și tranșele suplimentare prev. în teza a II-a a art. 50 alin. 1.
În consecință, terminologia și necorelarea legislativă a actelor normative de salarizare au fost înlăturate abia prin OG- (aplicabilă cu data de 01.01.2009) care, la art. 5 alin. 2 prevede expres că: "În coeficienții de multiplicare din anexa nr. 2, prevăzută la ultimele trei tranșe de vechime recunoscută de 30-35 ani, 35-40 ani și peste 40 ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute la art. 50 alin. 2 din legea 128/1997, cu modificările și completările ulterioare".
Instanța a admis acțiunea reclamanților și a obligat pârâții să achite acestora drepturile bănești ce decurg din aplicarea prev. art. 50 alin. 1 și 2 din legea 128/1997 de la data îndeplinirii criteriilor de acordare și până la data pronunțării prezentei sentințe, cu respectarea termenului de prescripție de trei ani, anterior introducerii acțiunii (02.04.2008), reactualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Educației Cercetării și, Inspectoratul Școlar al Județului I în numele și pentru unitățile școlare cu personalitate juridică chemate în judecată, precum și Primarul și Consiliul Local al Comunei, toți criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Prin recursul Ministerului Educației, Cercetării și s-a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, recurentul susținând că nu are nici raporturi contractuale cu reclamanții și nici atribuții în salarizarea acestora, întrucât cheltuielile de personal nu se suportă din bugetul său.
A motivat recurentul că instanța de fond a dat o interpretare greșită și trunchiată disp. art. 167 din Legea nr. 84/1995, ceea ce atrage incidența disp. art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civilă, Inspectoratul Școlar Județean I susține, menționând prevederile Legii nr. 128/1997, Legii nr. -, HG nr. -, OG nr. 9/2005, OG nr. 4/2006, OG nr. 11/2007, OG nr. 15/2008, 4209/2004, 3541/2006 și 1350/2007, că unitățile de învățământ au procedat în mod corect la calcularea salariilor personalului din învățământ, respectând machetele de calcul, plecând de la coeficienții de ierarhizare și salariile stabilite de legiuitor prin acte normative, care au pus în aplicare și respectă prevederile art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997.
Prin recursurile formulate de Consiliul Local și Primarul Comunei aceștia critică sentința civilă nr. 101/22.01.2009 a Tribunalului Iași, susținând că în mod greșit instanța de fond i-a obligat să achite reclamanților drepturile bănești ce decurg din aplicarea disp. art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997.
Au susținut în acest sens recurenții că reclamanții au beneficiat de tranșele suplimentare de vechime, acest aspect rezultând din dispozițiile nr.OG 15/2008 care începând cu 01.01.2009 a instituit obligația de aplicare a disp. art. 5 din ordonanță, astfel încât instanța nu mai putea acorda aceste tranșe.
În consecință recurenții solicită admiterea recursurilor lor și modificarea sentinței primei instanțe în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și hotărârea primei instanțe, prin prisma criticilor formulate de recurenți, Curtea constată următoarele:
Recursul Ministerului Educației, Cercetării și este nefondat și urmează a fi respins.
Instanța de recurs reține în acest sens că excepția lipsei calității procesuale pasive nu poate fi reținută.
Potrivit art. 170 alin. 2 din Legea nr. 84/1995 republicată, sistemul de finanțare preuniversitar asigură descentralizarea fondurilor la nivelul unităților de învățământ. Modalitățile concrete de proiectare, repartizare și execuție bugetară a fondurilor destinate învățământului preuniversitar de stat se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin hotărâre de Guvern, elaborate de Ministerul Educației, Cercetării și împreună cu Ministerul Finanțelor Publice și cu Ministerul Administrației și Internelor, cu consultarea federațiilor sindicale.
Totodată potrivit disp. art. 167 din Legea nr. 84/1995 astfel cum a fost modificată și completată, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe raza cărora își desfășoară activitatea,de la bugetul de statși din alte surse de finanțare.
Finanțarea acestor unități de învățământ preuniversitar de stat cuprinde deci conform art. 167 alin. 2 o finanțare de bază și una complementară.
Ori, tocmai în temeiul acestor dispoziții care prevăd că din finanțarea de bază realizată atât din fondurile locale cât și din cele de la bugetul de stat, cuprinde și cheltuielile de personal, este justificată chemarea în judecată ca pârât a Ministerului Educației, Cercetării și, ceea ce-i conferă acestuia calitate procesuală pasivă.
Așa fiind, Curtea va respinge recursul acestui pârât ca nefondat.
Cu privire la recursul declarat de Inspectoratul Școlar Județean I, în numele unităților școlare pârâte, Curtea reține că și acesta este nefondat.
Prin art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997, care va fi interpretat în sensul în care aceste dispoziții își produc efectele, legiuitorul a reglementat două categorii distincte de tranșe de vechime acordate personalului didactic din învățământul preuniversitar, respectiv "tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege"și"trei tranșe suplimentare", care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ. Chiar denumirea acestora, de tranșe "suplimentare", sugerează o adăugare, o suprapunere a acestora peste tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege.
Legea nr. 154/1998 stabilește, diferit de actul normativ anterior, respectiv HG nr. 281/1993, ce avea în vedere 8 tranșe de vechime, un număr de 11 "tranșe de vechime la salarizare", care nu se confundă, așa cum s-a arătat, cu cele trei tranșe suplimentare, acordate la 30, 35 și la peste 40 ani de activitate în învățământ și care reprezintă o creștere a coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, în accepțiunea tranșei de vechime la salarizare stabilite de lege.
Ulterior, atât prin OG nr. 9/2005, cât și prin OG nr. 4/2006 și OG nr. 11/2007, acte normative care au reglementat creșterile salariale acordate personalului didactic, au fost reglementate tot 11 tranșe de vechime la salarizare, în funcție de care s-au stabilit coeficienții de ierarhizare corespunzători fiecăreia dintre aceste tranșe. În condițiile în care legiuitorul nu a prevăzut că fiecare coeficient de ierarhizare, acordat la 30, 35 și peste 40 ani de activitate în învățământ, include și creșterea de 1/25 acordată pentru cele trei tranșe suplimentare de vechime, chiar dacă diferențierile dintre coeficienți sunt superioare cotei de 1/25, Curtea constată că nu a fost acordată această creștere salarială, ci au fost acordate doar creșterile salariale corespunzătoare tranșelor de vechime la salarizare stabilite de lege.
Prin urmare, prima instanță a interpretat și aplicat corect actele normative care au reglementat salarizarea personalului didactic până la data de 1.01.2008, în acord cu opțiunea legiuitorului, care a înțeles să reglementeze, în beneficiul personalului didactic, două categorii de creșteri salariale, atât pentru cele 11 tranșe de vechime la salarizare, cât și pentru cele trei tranșe suplimentare.
Și recursurile declarate de Consiliul Local și Primarul Com. se reține că sunt nefondate si urmează a fi respinse ca atare, Curtea reținând că motivele invocate de aceștia nu au temei legal.
În ceea ce privește salarizarea personalului didactic Curtea constată că începând cu data de 1.01.2008, întradevăr, prin art. 5 alin. 2 din OG nr. 15/2008, act normativ aplicabil începând cu data de 1.01.2008, se prevedea în mod expres, anterior modificării intervenite prin OUG nr. 151/2008, că "în coeficienții de multiplicare din anexa nr. 2, prevăzuți la ultimele 3 tranșe de vechime recunoscută de 30-35 ani, 35-40 ani și peste 40 ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute la <LLNK 11997 128 10 202 50 40>art. 50 alin. (2) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare".
Se reține în acest sens că dispozițiile suscitate nu au fost însă încălcate de prima instanță, așa cum greșit susțin cei doi recurenți,întrucât instanța a obligat pârâții la plata drepturilor cuvenite reclamanților pe perioada anterioară intrării în vigoare a acestui act normativ care nu poate retroactiva.
Prin urmare nu se poate reține o încălcare a dispozițiilor legale și nici o depășire a atribuțiilor instanțelor judecătorești.
În consecință,pentru toate cele ce preced,în temeiul disp.art.312 Cod procedură civilă Curtea va respinge ca nefondate toate cele patru recursuri formulate,menținând ca legală și temeinică sentința civilă nr.101 din 22.01.2009 a Tribunalului Iași.-
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâții Ministerul Educației, Cercetării și, Inspectoratul Școlar Județean I și Instituția Primarului Com. împotriva sentinței civile nr. 101/22.01.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă,
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.05.2009.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored. /
Tribunalul Iași:,
03.06.2009
2 ex.-
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Pronunțată în ședința publică de la 08 Mai 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Judecători:Georgeta Pavelescu, Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea
