Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 518/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale ale personalului din justiție -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 518
Ședința publică de la 30 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Dumitraș Daniela
JUDECĂTOR 2: Plăcintă Dochița
JUDECĂTOR 3: Timofte Cristina
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor B, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S, cu sediul în mun. S,-, județul S, împotriva sentinței nr. 65 din 08 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile, respectiv: reclamanții:, G, -, și, pârâții Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava, Ministerul Justiției și Libertăților B și pârâtul recurent Ministerul Economiei Și Finanțelor
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava sub nr-, reclamanții, G, -, și, au chemat în judecată pe pârâții Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava, Ministerul Justiției B și Ministerul Economiei și Finanțelor B, prin reprezentanții săi legali, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați aceștia din urmă, în solidar, la plata actualizată a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% din salariul de bază brut lunar, prevăzut de art. 47 din Legea 50/1996, recalculată, pentru perioada 30 august 2004 - 1 februarie 2007.
În motivare, reclamanții susțin că potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea 50/1996, republicată, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariu de bază brut lunar și, ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele, a fost abrogat și art. 47 din Legea 50/1996, abrogare ce a fost înlăturată prin art. 41 din nr.OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și a altor categorii de personal din sistemul justiției, prin faptul că acest ultim act normativ a abrogat în totalitate nr.OUG 177/2002.
Reclamanții arată că acțiunea este pe deplin întemeiată și pe considerentul că un act normativ cu puterea juridică a unei legi nu poate fi modificat sau abrogat decât de un alt act normativ de aceeași forță juridică, în cazul de față încălcându-se astfel prevederile din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative
Mai menționează, de asemenea, că la data stabilirii acestui drept, în baza art. 47 din Legea nr. 50/1996, legiuitorul a avut în vedere anumite criterii de referință care rezidă în condițiile în care judecătorii și personalul auxiliar își desfășoară activitatea, condiții ce sunt caracterizate de acesta ca fiind condiții de risc și suprasolicitare neuropsihică, iar aceste condiții nu s-au schimbat, ci dimpotrivă, s-au acutizat, întrucât au crescut cerințele înfăptuirii actului de justiție în condiții de calitate și de eficiență sporite.
În drept, reclamanții și-au întemeiat pretențiile pe dispozițiile art. 47 din Legea 50/1996.
Pârâtul Ministerul Justiției, prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, întrucât art. 47 din Legea nr. 50/1996, învederat de reclamanți în susținerea pretențiilor formulate, a fost abrogat total și expres prin art. I pct. 42 din nr.OUG 83/2000.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice S, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că raporturile juridice de muncă s-au stabilit între reclamanți și Ministerul Justiției, care are atribuții în ceea ce privește angajarea și salarizarea propriilor angajați, fără participarea Ministerul Economiei și Finanțelor.
Prin sentința nr. 118 din 17.01.2008, Tribunalul Suceavaa admis excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 1 aprilie - 31 iulie 2004, admis în parte acțiunea și a obligat pârâții Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava și Ministerul Justiției B să plătească reclamanților sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară, în cuantum actualizat cu indicele de inflație până la data plății efective, pentru perioada 1 august 2004 - 1 februarie 2007. Prin aceeași sentință a fost respinsă ca nefondată acțiunea față de Ministerul Finanțelor Publice.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții și pârâtul Ministerul Justiției.
Curtea de APEL SUCEAVA, prin decizia nr. 689 din 27.05.2008 a admis recursurile, a casat hotărârea atacată și a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Suceava.
Reinvestit cu rejudecarea cauzei, Tribunalul Suceava prin încheierea din 7.06.2008, în baza art. II pct. 2 din nr.OUG 75/2008, a trimis cauza spre soluționare Curții de APEL SUCEAVA.
Prin sentința nr. 65 din 8.12.2008, Curtea de APEL SUCEAVAa respins excepția lipsei calității procesule pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtul Ministerul Justiției, precum și acțiunea reclamantului -.
Acțiunile celorlalți reclamanți au fost admise, fiind obligați pârâții să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul brut lunar, în cuantum actualizat, pentru perioada 1 august 2004 - 1 februarie 2007.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor că, în conformitate cu dispozițiile art. 131 al. 1 din Legea nr. 303/2004, republicată, instanțele și parchetele sunt finanțate de la bugetul de stat, iar potrivit art. 9 și art. 19 din Legea nr. 500/2002, Ministerul Finanțelor Publice este obligat să vireze fondurile necesare plății drepturilor salariale.
De asemenea, potrivit art. 1 din nr.OUG 22/2002, aprobată prin Legea nr. 288/2002, executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetul acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația respectivă de plată.
Referitor la excepția prescrierii dreptului la acțiune s-a reținut că prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la îndemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Pentru ca prescripția să-și producă efectul său extinctiv, adică sancționator, este necesar ca, pentru titularul dreptului la acțiune, să existe, pe lângă voința de a acționa și posibilitatea reală de a acționa, adică de a se adresa organului competent pentru protecția dreptului său.
Dacă pe timpul cât durează împrejurarea care îl împiedică pe titularul dreptului la acțiune să acționeze prescripția nu ar fi oprită, adică suspendată, s-ar ajunge la situația în care titularului dreptului la acțiune să i se aplice efectul extinctiv, fără a i se imputa pasivitatea ori neglijența în a acționa; într-o asemenea situație, prescripția ar fi deturnată de la finalitatea sa, nemaiavând caracter real.
În condițiile în care prin art. 1 pct. 42 din OG nr. 83/2000 pentru completarea și modificarea Legii nr. 50/1996, art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat expres, nu le poate fi imputată reclamanților pasivitatea ori neglijența în a acționa.
După pronunțarea deciziei în interesul legii prin care s-a stabilit că personalul auxiliar are dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, reclamanții au avut posibilitatea reală de a acționa, de a se adresa instanței pentru plata acestor drepturi.
Astfel, termenul de 3 ani impus de dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii se calculează de la data pronunțării acestei decizii.
Față de aceste considerente, prima instanță a respins excepția prescripției dreptului la acțiune.
Referitor la fondul cauzei s-au reținut următoarele:
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații - asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
În considerarea dispozițiilor art. 329 al. 3 din Codul d e procedură civilă, care prevăd că dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanță, reținând că în perioada solicitată reclamanții au avut calitatea de personal auxiliar de specialitate, prima instanță a conchis că acțiunea acestora este întemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice S, reiterând excepția lipsei calității procesuale pasive.
A arătat pârâtul, în esență, că nu are calitatea de ordonator principal de credite, nerevenindu-i, potrivit legii, decât obligația de aprobare a statelor întocmite de ordonatorii de credite.
În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe prevederile art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă.
Examinând recursul, prin prisma motivelor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 19 din Legea - privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile ce sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, iar potrivit art. 3 al. 1 pct. 2 din HG208/2005, Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are ca atribuții elaborarea proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
În lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare și alimentării cu fonduri a conturilor Ministerului Justiției de către Ministerul Economiei și Finanțelor, cel dintâi ar fi practic în imposibilitate de a achita sumele la care ar fi obligat prin prezenta sentință.
În situația în care nu ar fi obligat și Ministerul Economiei și Finanțelor să rectifice bugetul cu sumele necesare reparării prejudiciului suferit de reclamanți, hotărârea judecătorească ar fi lipsită de una dintre cele mai importante funcții ale sale, respectiv puterea executorie.
De asemenea, se reține că, potrivit art. 131 al. 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 al. 1 Cod procedură civilă și al dispozițiilor legale mai sus arătate, urmează ca instanța să respingă recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor B, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S, cu sediul în mun. S,-, județul S, împotriva sentinței nr. 65 din 08 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30 aprilie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond. /
Tehnored.
21.05.2009
ex.2
Președinte:Dumitraș DanielaJudecători:Dumitraș Daniela, Plăcintă Dochița, Timofte Cristina
