Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 548/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.548/2009
Ședința publică de la 11 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stoica Manuela președinte secție
- - - președintele Curții de Apel
- - -JUDECĂTOR 2: Petrașcu Adriana Doriani Ana
- - -grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanții, C, G, A, împotriva sentinței civile nr. 517/7.05.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Procedura este legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul pârâtului depune la dosar delegația de reprezentare și solicită respingerea recursului cu menținerea sentinței instanței în ce privește admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 01.01.2004 - 28.06.2004.
Pe fondul cauzei solicită respingerea recursului pentru motivele invocate în întâmpinare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
În deliberare se constată că prin acțiune înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara, sub dosar nr-, reclamanții, C, G, A, au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu solicitând ca, prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună:
- obligarea pârâților, în calitate de ordonatori principali, secundari și terțiari de credite la plata drepturilor de natură salarială reprezentând sporul de confidențialitate de 15%, începând cu anul 2004 și până la data pronunțării hotărârii;
- obligarea acestora la plata sumelor actualizate cu indicele de inflație, ca urmare a devalorizării monedei naționale, începând cu data nașterii drepturilor și până la data plății efective și integrale a creanței;
În motivarea acțiunii lor, au arătat că au calitatea de grefieri la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu și la parchetele din județ și potrivit art. 78 din Legea nr. 567/2004 au obligația să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției că prin discriminarea făcută, reclamanții au fost prejudiciați cu sumele solicitate.
Au precizat că ulterior Legii nr. 567/2004, prin art. 41 din OUG 6/2007 s-a specificat că "Funcționarii publici beneficiază și de sporurile sau de alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea".
S-au mai invocat prevederile art.15 al.1 din OG 6/2007 prin care s-a prevăzut că aceste sporuri se acordă nu numai funcționarilor publici prevăzuți de Legea nr.444/2006, ci și altor categorii, respectiv cei din aparatul de lucru al guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ și dispozițiile art. 2 alin. 2 din OG 137/2000.
În drept, au invocat Legea nr. 567/2004 și OG nr.137/2000.
Prin întâmpinare, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție invocat excepția necompetenței materiale a instanței, motivat pe dispozițiile art. 36 alin. 2 din OUG nr. 27/2006 potrivit cărora competența soluționării cererii revine Curții de Apel București iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat și o cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor pentru ca, în cazul admiterii acțiunii acesta să fie obligat la virarea sumelor necesare, motivată în drept pe dispozițiile art. 60 - 63 Cod procedură civilă.
Au formulat cereri de intervenție în interes propriu și solicitând aceleași drepturi, în contradictoriu cu aceeași pârâți, pentru aceleași motive, începând cu anul 2006 până în prezent.
Aceste cereri au fost admise în principiu prin încheierea din 4.03.2008 a Tribunalului Sibiu.
La termenul din 7.05.2008 a fost conexată la acest dosar, acțiunea reclamanților din dosar nr-, în baza art. 163 și 164 Cod procedură civilă, avându-se în vedere identitatea dintre reclamanți, pârâți, obiect, cauză.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca inadmisibilă întrucât sporul în discuție este prevăzut în favoarea personalului militar și funcționarilor publici cu statut special, militari angajați pe bază de contract și personal civil din instituțiile de apărare națională, ordine publică și siguranță națională iar reclamanții au calitatea de personal auxiliar de specializate în cadrul Ministerului Public, instituție care face parte din autoritatea judecătorească.
În consecință, prin admiterea cererii, instanța ar depăși atribuțiile judecătorești, adăugând la lege. deoarece numai legiuitorul - puterea legislativă - poate stabili acordarea sau neacordarea unor drepturi.
Prin Încheierea de ședință din 04.03.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu, s-a dispus scoaterea cauzei de rol și înaintarea dosarului la Curtea de Apel Alba Iulia, pentru soluționarea cererilor de abținere formulate de judecătorii și asistenții judiciari, din cadrul acestui tribunal.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin Încheierea nr. 137/F/CC/19.03.2008 pronunțată în dosar nr-, a admis cererile de abținere și a dispus trimiterea cauzei spre soluționare Tribunalului Alba, unde dosarul a fost înregistrat cu același număr.
Prin sentința civilă nr. 517/07.05.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- a fost respinsă excepția necompetenței materiale invocată de pârâtul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
A constatat disjunsă cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
A fost admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 01.01.2004 - 28.06.2004 și a fost respinsă ca prescrisă acțiunea civilă și cererile de intervenție în interes propriu raportat la această perioadă.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții din acest dosar și cea conexată din dosar civil nr- precum și acțiunea civilă formulată de intervenienții în interes propriu.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanții au calitatea de grefieri în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalului Sibiu.
Aceștia au solicitat acordarea sporului de 15% pentru confidențialitate, în baza art.3 din Legea nr.444/2006 pentru aprobarea nr.OG 19/2006, care privește creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special.
În versiunea inițială, art.3 al.1 din nr.OG 19/2006 prevedea că pentru păstrarea confidențialității, în funcție de certificatul sau avizul de securitate deținut cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din beneficiază de acel spor de 15% din solda lunară, respectiv salariul de bază.
După intrarea în vigoare a legii 444/2006, acest articol s-a completat cu faptul că acel procent se acordă cu încadrarea în limitele bugetelor aprobate.
Reclamanții nu au calitatea de cadre militare în activitate, nici de militari angajați pe bază de contract, nefiind angajați ai instituțiilor publice de apărare națională de ordine publică și siguranță, fiind angajați ai Ministerului Justiției, instituție ce face parte din autoritatea judecătorească.
Mai mult, întrucât atribuțiile de serviciu ale personalului din sistemul autorității judecătorești au un conținut diferit de cel al altor categorii profesionale, se poate conchide că nu există o situație comparabilă intre categorii profesionale distincte:magistrați, funcționari publici, personal auxiliar de specialitate, demnitari,etc.
A mai constatat având în vedere dispozițiile art. 1 și 7 din Decretul nr. 167/1954 că pretențiile reclamanților din perioada 01.01.2004 - 28.06.2004 sunt prescrise.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termenul legal, reclamanții, C, G, A, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând modificarea ei, în sensul admiterii acțiunii, așa cum fost formulată.
În expunerea motivelor de recurs, au susținut în esență că au invocat discriminarea întrucât îndeplinesc zilnic activități care impun asigurarea păstrării confidențialității unor informații. Gestionează și cenzurează informații clasificare manipulate de alți salariați bugetari care primesc acest spor salarial și nu sunt retribuiți pentru aceste activități asemenea categoriilor de bugetari nominalizați ca termen de comparație.
În aceste condiții nu subzistă motivarea în sensul că nu poate fi reținută o situație comparabilă între categorii profesionale distincte datorită conținutului concret și diferit al atribuțiilor de serviciu.
Au invocat în susținerea recursului Legea nr.444/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.19/2006 privind creșterile salariale care se acordă personalului militar și funcționarilor publici cu statut special, din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, Ordonanța Guvernului nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, art. 78 din Legea nr. 567/2004, modificată și completată prin Legea nr. 17/2006, art. 13 din OUG 57/2000, art. 30 alin 3 din OUG 37/2000, art. 3 din OUG 38/2003, art. 13 din OUG 123/2003, art. 3 din OG 19/2006, art. 15 alin. 1 din OG 6/2007, art. 20 alin. 3 din Legea nr. 656/2002, art. 15 din OG 64/2006, art. 13din OG 10/2007, art. 6 și 155 din Codul muncii, art. 7 și 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 1 din protocolul nr. 12 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, art. 4 din Carta socială europeană, art. 20 alin. 1 din Constituția României.
În concluzie au susținut că excluderea personalului auxiliar de la acordarea sporului de confidențialitate, spor acordat celorlalte categorii socio - profesionale care operează cu informații clasificate, are un caracter vădit discriminatoriu, stare de fapt care se impune a fi înlăturată, prin admiterea acțiunii și constatarea de jure a discriminării, raportat la neacordarea acestui drept salarial grefierilor
Au precizat că hotărârea Consiliului Național al Discriminării nu este irevocabilă însă independent de această soluție, instanța poate constata direct discriminarea.
Intimatul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iuliaa solicitat prin întâmpinare respingerea ca nefondat a recursului declarat de reclamanți și menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate întrucât instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în speță.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, sub toate aspectele, conform art.304/1 Cod procedură civilă, precum și din oficiu, în limitele statuate de art.306 alin.2 Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul declarat de reclamanți este fondat pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr.46/2008, - Secțiile Unite, admițând recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al României, a stabilit că "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din codul deontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din codul deontologic al acestora.
Constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar."
Potrivit art.329 alin.3 Cod procedură civilă, " dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instituția recursului în interesul legii găsindu-și rațiunea în necesitatea formării și menținerii unei jurisprudențe unitare pe întreg teritoriul țării, astfel că deciziile pronunțate asupra recursurilor în interesul legii au valoarea unui izvor de drept secundar, apropiindu-se de actele normative, întrucât au caracter general - abstract și un caracter de obligativitate.
Așadar, cum Jas tabilit forța interpretării judecătorești dată dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din codul deontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din codul deontologic al acestora, urtea constată că recursul formulat de reclamanți este fondat, urmând să fie admis, în temeiul art.312 alin.2 Cod procedură civilă, coroborat cu art.81 alin.2 din Legea nr.168/1999.
Având în vedere și dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii raportat la data introducerii acțiunii 18 decembrie 2007, va modifica în parte sentința atacată în ce privește excepția dreptului material la acțiune și acordarea sporului de confidențialitate de 15 % în sensul că va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 01.01.2004 - 17.12.2004 și va respinge cererile reclamanților și intervenienților în interes propriu ca prescrise pe această perioadă
Totodată va obliga pârâții să plătească fiecărui reclamant corespunzător raportului său de serviciu, drepturile salariale reprezentând spor de confidențialitate, în procent de 15%,din indemnizația brută lunară, începând cu data de 18.12.2004 și până la data de 11.05.2009, sume care vor fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material și până la data plății efective.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite ca fondat recursul declarat de reclamanții, C, G, A, și, împotriva sentinței civile nr. 517/7.05.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- și în consecință:
Continuarea minutei deciziei civile nr.548/2009
Modifică în parte sentința civilă, în ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune și acordarea sporului de confidențialitate de 15 % în favoarea reclamanților și rejudecând în aceste limite:
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 1.01.2004 - 17.12.2004 și respinge ca prescrisă acțiunea reclamanților și cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenienții și, pe această perioadă.
Admite acțiunea formulată de reclamanții, C, G, A, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și PARCHETUL DE Tribunalul Sibiu, și în consecință:
Obligă pârâții să plătească fiecărui reclamant corespunzător raportului său de serviciu, drepturile salariale reprezentând spor de confidențialitate, în procent de 15%,din indemnizația brută lunară, începând cu data de 18.12.2004 și până la data de 11.05.2009, sume care vor fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material și până la data plății efective.
Menține în rest dispozițiile sentinței atacate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 11 mai 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.M/TM/ 3 ex
Jud.
Președinte:Stoica ManuelaJudecători:Stoica Manuela, Petrașcu Adriana Doriani Ana
