Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 58/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 58
Ședința publică de la 03 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 2: Nelida Cristina Moruzi Aneta
Asistent Judiciar -
Asistent Judiciar
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL APĂRĂRII, DIRECȚIA INSTANȚELOR MILITARE și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc la data de 30 septembrie 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte din prezenta, și când, având nevoie de timp mai îndelungat pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi, 3 octombrie 2008.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. 2149/99/05.05.2008, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Apărării, Direcția Instanțelor Militare și Ministerul Economiei și finanțelor, solicitând obligarea primilor 2 pârâți la:
- plata actualizată cu indicele de inflație și în solidar a diferenței de 17% dintre valoarea de 42% din solda de funcție, corespunzător gradației militare a VII-a și valoarea de 25% din solda de funcție, corespunzătoare sporului de vechime în muncă primit, și pentru perioada 01.05.2005-01.05.2008;
- efectuarea corecțiilor tuturor elementelor veniturilor nete lunare pentru perioada 01.05.2005 - 01.05.2008 ca urmare a admiterii cererii anterioare;
- calculul gradațiilor militare conform art. 11 alin. 1 și 5 din Legea nr. 138/1999 cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 01.05.2008 și până la încetarea cauzei de discriminare,
precum și obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor la includerea în bugetul Ministerului Apărării a sumelor necesare plății acestor drepturi.
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că este cadru militar în activitate, face parte din corpul subofițerilor, are gradul militar d e plutonier adjutant pr. și funcția de grefier militar la Tribunalul Militar Iași.
În această dublă calitate, se supune, cât privește statutul, atât Legii nr. 567/2004 republicată, cât și Legii nr. 80/1995.
Cât privește salarizarea, este supus, de asemenea, la 2 categorii de norme: OUG27/2006 aprobată prin Legea nr. 45/2007 și Legea nr. 138/1999.
Ca urmare, beneficiază de sporul de vechime de 25% conform art. 33 alin. 1 din Legea nr. 50/1996, respectiv art. 13 alin. 1 din OG8/2007, precum și de gradația 7, acordată în raport cu timpul servit în calitate de cadru militar în activitate, conform art. 121 alin. 1 din Legea nr. 138/1999.
Însă, consideră reclamantul, sub aspectul modului de calcul al gradației, consideră că este discriminat în raport cu celelalte cadre militare aflate în activitate.
Astfel, potrivit art. 11 alin. 5 din Legea nr. 138/1999, fiecare gradație reprezintă 6% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit și indemnizația de comandă.
În schimb, potrivit Anexei 7 pct. 11 din Legea nr. 138/1999 " cadre militare în activitate din structurile autorității judecătorești, beneficiază de drepturile reglementate în legislația aplicabilă autorității judecătorești.
Pentru calitatea de cadru militar în activitate beneficiază de:
- solda de grad și gradațiile calculate la aceasta, potrivit legislației aplicabile cadrelor militare în activitate;
- premii, sporuri și alte drepturi care se acordă personalului militar, mai puțin cele care au corespondent în legislația aplicabilă organelor judecătorești, stabilite prin
HGDrepturile bănești se plătesc din fondurile Ministerului Apărării".
Ca atare, consideră discriminatoriu modul de calcul al gradațiilor între celelalte cadre militare în activitate (prin raportare la solda de funcție, solda de grad, solda de merit și indemnizația de comandă) și grefierii militari - care sunt tot cadre militare în activitate (prin raportare doar la solda de grad, nu și la cea de funcție).
În drept au fost invocate dispozițiile art. 7 și 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 7 din Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, art. 14 din - Protocolul nr. 12 la Convenție, art. 5,6,39 alin. 1, lit. "a,f", art. 40 alin. 2 lit. "c", art. 154 alin. 3, art. 165, art. 155 raportat la art. 1 din Legea nr. 53/2000, art. 20, art. 16 alin. 1, art. 41, 53 din Constituție, art. 1 alin. 2 lit. "e", art. 2,3 și 27 din nr.OG 137/2000.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare, prin care invocă excepția lipsei calității procesuale pasive. Susține că Ministerul Economiei și Finanțelor reprezintă Statul ca subiect de drepturi și obligații în fața organelor de justiție, precum și în alte situații în care participă în mod nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice civile, numai dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ (HG nr. 386/2007).
În cazul de față, raportul de drept procesual se poate lega valabil numai între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, concretizat în drepturi salariale. Împrejurarea că sumele respective pot fi virate din bugetul de stat, nu este de natură să confere Ministerului Economiei și Finanțelor calitatea procesuală pasivă în cauză.
Astfel, pe de o parte, nu există raporturi juridice (civile, de muncă, etc.) între Ministerul Economiei și Finanțelor și reclamant, iar pe de altă parte, în conformitate cu dispozițiile art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală, nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
În consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor, în calitate de ordonator principal de credite, nu are posibilitatea asigurării fondurilor necesare unui alt ordonator principal de credite pentru plata drepturilor salariale ale angajaților proprii. Mai mult, ordonator principal de credite, respectiv Ministerul Apărării, nu a solicitat deschiderea de credite necesare pentru efectuarea plăților solicitate în prezenta acțiune, sens în care Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să aloce fonduri în vederea efectuării plăților pretinse.
Ministerul Apărării a formulat întâmpinare, în nume propriu și pentru Direcția Instanțelor Militare, prin care invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui minister și a Direcției Instanțelor Militare, iar pe fond solicită respingerea acțiunii.
Consideră că nu pot avea calitate procesuală pasivă atât timp cât competența de legiferare în domeniul salarizării nu le aparține, ei - în calitate de angajatori - plătind reclamantului salariul în conformitate cu prevederile legale.
Pe fond, arată că, dispozițiile normelor criticate nu sunt discriminatorii deoarece este dreptul legiuitorului de a stabili, de a reglementa și legifera nivelul de salarizare al personalului bugetar în funcție de un sistem de factori, de elemente care sunt redate în notele de fundamentare ale normelor.
pârâtul că pretențiile salariale ale reclamantului sunt neîntemeiate, deoarece elementele care sunt de necontestat în diferențierea situației juridice și, pe cale de consecință, în aplicarea unui tratament juridic diferit, privesc categorii socio-profesionale diferite.
Ministerul Apărării a formulat și cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, solicitând ca, în cazul admiterii acțiunii reclamantului, să fie obligat Ministerul Economiei și Finanțelor să adopte un proiect de rectificare a bugetului Ministerului Apărării pe anul 2008, care să includă alocarea sumelor datorate reclamantului. Invocă, în acest sens, dispozițiile art. 14, 19 și 22 alin. 1 din Legea nr. 500/2002, art. 1 și urm. din nr.OG 22/2002.
Prin încheierea de ședință din 09.07.2008, în conformitate cu dispozițiile art. II alin. 1 și 2 din nr.OUG 75/2008 tribunalul a trimis cauza spre competentă soluționare Curții de Apel Iași, unde a fost înregistrată sub nr-.
Analizând cu prioritate excepțiile invocate, conform art. 137 Cod procedură civilă, Curtea de Apel constată că acestea sunt nefondate.
Astfel, conform prevederilor art. 19 și 49 din Legea nr. 500/2002, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile privind sistemul bugetar, respectiv pregătind proiectele legilor anuale și de rectificare; ca atare, nu se poate spune că Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă în cauză. Cât privește Ordinul comun nr. 1859/C/2484/26650/131/3774/C, acesta privește doar modalitatea de eșalonare a plății sumelor prevăzute în titlurile executorii emise până la intrarea în vigoare a nr.OUG 75/2008.
În ceea ce privește calitatea procesuală a Ministerului Apărării și Direcției Instanțelor Militare, aceasta decurge din prevederile Legii nr. 138/1999, conform cărora drepturile salariale ale grefierilor militari se asigură de Ministerul Apărării, prin Direcția Instanțelor Militare.
În consecință, vor fi respinse excepțiile lipsei calității procesuale invocate de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Apărării.
Pe fond, analizând actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel constată că acțiunea reclamantului este neîntemeiată, discriminarea invocată neputând fi reținută.
Atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în interpretarea art. 14 din Convenția europeană a drepturilor omului referitoare la discriminare, cât și Curtea Constituțională (de ex. decizia nr. 106/2006) au stabilit că egalitatea în drepturi între cetățeni nu înseamnă uniformitate, fiind posibilă stabilirea unui tratament juridic diferit pentru situații diferite, când acestea se justifică în mod rațional și obiectiv. Principiul egalității în drepturi și al nediscriminării se aplică doar situațiilor egale ori asemănătoare, tratamentul juridic diferențiat stabilit de legiuitor în considerarea unor situații obiectiv diferite nu reprezintă nici privilegii, nici discriminare.
În același sens, a statuat principiul egalității ca unul din principiile generale ale dreptului comunitar. În sfera dreptului comunitar, principiul egalității exclude ca situațiile comparabile să fie tratate diferit și situațiile diferite să fie tratate similar, cu excepția cazului în care tratamentul este justificat obiectiv.
Legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă.
În speță, reclamantul îndeplinește funcția de grefier militar, ce presupune întrunirea a două statute: cea de militar activ și cea de personal auxiliar al instanței militare.
În considerarea acestui statut dublu, legiuitorul a prevăzut ca salarizarea să se facă, parțial, prin preluarea unor sporuri specifice calității de militar activ și, parțial, prin acordarea unor sporuri specifice calității de personal auxiliar al instanței de judecată.
Beneficiind de acest sistem mixt de salarizare, există justificarea obiectivă și rezonabilă a diferențierii modului de calcul a gradațiilor (la solda de grad, nu și la solda de funcție, având în vedere că aceasta din urmă este echivalentă salariului de bază, la care se adaugă atât sporul de vechime, cât și celelalte sporuri aplicabile personalului din cadrul autorității judecătorești, conform Anexei 7 pct. 11 din Legea nr. 138/1999).
Aparenta discriminare invocată de reclamant (prin modul diferit de calcul a gradațiilor în cazul său în raport cu ceilalți militari activi) este justificată obiectiv de dublul statut și sistemul mixt de salarizare prevăzut tocmai în considerarea acestui statut.
De altfel, reclamantul nu este dezavantajat sub aspectul cuantumului drepturilor lunare prin aplicarea sistemului de salarizare prevăzut de Legea nr. 138/1999.
Ca atare, reținând că principiul egalității în fața legii prevăzut de art. 16 alin. 1 din Constituție și al nediscriminării prevăzut de art. 5 alin. 1 din Codul muncii nu înseamnă uniformitate, fiind admise soluții legislative diferite pentru situații diferite, justificate obiectiv, Curtea de Apel va respinge ca nefondată acțiunea reclamantului.
Pe cale de consecință, va fi respinsă și cererea de chemare în garanție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții Ministerul Apărării și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul, cu domiciliul ales la Tribunalul Militar Iași,--7, în contradictoriu cu Ministerul Apărării, cu sediul în B,--5, sector 5, Direcția Instanțelor Militare, cu sediul în B,-, sector 5 și Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5.
Respinge cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, formulată de pârâtul Ministerul Apărării.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.10.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- ASISTENȚI JUDICIARI,
GREFIER,
Red. -
31.10.2008
Tehnored.
03.11.2008 - 2 ex.
Președinte:Daniela PruteanuJudecători:Daniela Pruteanu, Nelida Cristina Moruzi Aneta
