Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 66/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR.66/CM
Ședința publică din 04 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman Georgeta Chioveanu Loredana Voivozeanu
Asistent judiciar - -
Asistent judiciar - -
Grefier - -
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamanții și, ambii cu domiciliul în C,-, -.2,. B,. 1,. 33, județ C - în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, TRIBUNALUL SUCEAVA, cu sediul în S,-, județ S, CURTEA DE APEL SUCEAVA, cu sediul în S,-, județ S, și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul procesual ales la. S,-, județ S, având ca obiect drepturi bănești ale personalului din justiție - spor 50%.
La apelul nominal, făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu disp. art.87 și următoarele cod procedură civilă.
În referatul oral asupra cauzei, grefierul de ședință învederează instanței că au fost depuse de către Biroul Resurse Umane din cadrul Curții de APEL CONSTANȚA, relațiile solicitate la termenul anterior.
După referatul grefierului de ședință.
Instanța constatând că nu sunt motive de amânare, apreciază cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra soluției, luând act că s-a solicitat judecata în lipsă în conformitate cu dispozițiile art.242 alin.2 cod procedură civilă.
CURTEA:
Asupra acțiunii civile de față;
Reclamanții și, judecători în cadrul Judecătoriei Suceava, au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA, TRIBUNALUL SUCEAVA și Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, pentru ca prin sentința civilă ce se va pronunța să se dispună:
- obligarea pârâților la plata sumelor de bani reprezentând sporul de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, calculat la salariul de bază brut lunar, pentru perioada 1 februarie 2007 până la 15.01.2008 actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective;
- obligarea Serviciului contabilitate din cadrul Curții de APEL SUCEAVA de a opera în carnetele de muncă ale reclamanților mențiunile privind sporul de risc și solicitare neuropsihică în acord cu hotărârea ce se va pronunța în cauză.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că sporul de 50% din salariul de bază brut lunar "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică" de care beneficiau magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, a fost abrogat neconstituțional, cu încălcarea dispozițiilor art. 41 alin. 2 și art. 53 din Constituția României, precum și ale art. 1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, măsura nefiind proporțională cu situația care a determinat-o și aducând atingere însăși existenței dreptului.
La data stabilirii acestui drept în baza art. 47 din Legea nr. 50/1996, legiuitorul a avut în vedere condițiile în care magistrații își desfășoară activitatea, caracterizate ca fiind de risc și suprasolicitare neuropsihică, existente în aceeași formă și astăzi. De altfel, dispozițiile art. 155, 165, 236, 239 și 241 pct. 1 lit. d din Codul muncii prevăd obligativitatea acordării sporurilor.
Au invocat faptul că prin recursul în interesul legii pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 10 martie 2008, s-a stabilit că magistraților li se cuvine sporul de risc și solicitare neuropsihică de 50% pe ultimii 3 ani, dar și pentru viitor.
Întrucât interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin recursurile în interesul legii este obligatorie pentru toate instanțele judecătorești, reclamanții au solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea pârâților la plata sumelor reprezentând sporul de 50% calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu data de 1.02. 2007 până la15.01.2008, sume ce urmează să fie actualizate la momentul efectuării plății, în raport de indicele de inflație.
Referitore la cererea privind obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor de a asigura fondurile necesare plății sumelor reprezentând sporul de 50%, reclamanții au arătat că potrivit art. 3 alin. 1 din nr.HG 386/2007, privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor, acesta are printre alte atribuții și aceea de a deschide creditele necesare pentru cheltuielile fiecărui ordonator principal de credite în cadrul fiecărui exercițiu bugetar.
Ca urmare, în exercitarea acestor atribuții, Ministerul Economiei și Finanțelor poate fi obligat în principiu să ia măsurile pentru asigurarea fondurilor necesare executării unor obligații stabilite în sarcina unor instituții publice prin hotărâri judecătorești.
Pe de altă parte, în conformitate cu art. 2 din G, nr. 22/2002, modificată prin Legea nr. 110/2007, ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
Obligația acestora ar fi, însă, lipsită de efect dacă Ministerul Economiei și Finanțelor nu ar include în proiectul bugetului de stat sumele necesare și nu are deschide creditele necesare.
Ministerul Economiei și Finanțelor invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a
Procedând la judecarea cauzei potrivit art. 137 Cod pr. civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor:
În conformitate cu disp. art. 282 din Codul muncii, pot fi părți în litigiul de muncă pe lângă angajatorii propriu-ziși și alte persoane juridice sau fizice care au această vocație, în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e pr. civilă.
Calitatea procesuală pasivă a Ministerului Economiei și Finanțelor, rezultă nu din calitatea de angajator al reclamanților, ci din normele legale privind elaborarea proiectelor de buget.
Potrivit art. 118 din legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
În conformitate cu prev. art. 3 al.1 pct. 2 din nr.HG 208/2005, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Economiei și Finanțelor în virtutea rolului său de elaborare a proiectului bugetului de stat, va face propuneri de rectificare a acestui buget.
Astfel, pentru considerentele arătate, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României, cu consecința respingerii acțiunii față de acesta pentru lipsa calității procesuale pasive.
Curtea, având în vedere pretențiile invocate, va admite acțiunea pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Prin art. I pct. 42 din nr.OG 83/2000, pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 425 din 1 septembrie 2000, s-a dispus că art. 47 se abrogă. Această Ordonanță a Guvernului a fost aprobată prin Legea nr. 334/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 370 din 9 iulie 2001.
Ordonanța Guvernului nr.83/2000 a fost emisă, așa cum rezultă din preambul, în baza art. 1 lit. Q pct. 1 din Legea nr. 125/2000, prin care Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești republicată.
La rândul ei, Legea nr. 24/2000, în vigoare la data emiterii nr.OG 83/2000, definind modificarea, completarea sau abrogarea unui act normativ, prin art. 57, 58 și 62, precizează că modificarea unui astfel de act constă în schimbarea expresă a textului unor sau mai multor articole ori alineate ale acestuia și redarea lor într-o nouă formulare, iar completarea actului normativ constă în introducerea unor dispoziții noi cuprinzând soluții legislative și ipoteze suplimentare, exprimate în texte care se adaugă elementelor structurale existente și, în fine, că abrogarea se referă la prevederile cuprinse într-un act normativ, contrare unei noi reglementări de același nivel sau de nivel superior, care trebuie să își înceteze aplicabilitatea.
Reiese, deci, că modificarea, completarea sau abrogarea totală sau parțială a unui act normativ reprezintă instituții juridice diferite, cu acte distincte.
Or, prin Legea nr. 125/2000, Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze, iar nu să și abroge Legea nr. 50/1996, nici total și nici parțial.
Sub acest aspect, norma de nivel inferior, în speță art. I pct. 42 din nr.OG 83/2000, lege ordinară prin care a fost abrogat art. 47 din Legea nr. 50/1996 și art. IX alin. 2 paragraful 1 din nr.OG 83/2000 prin care a fost abrogat art. 231din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, contravine art. 81 din Legea nr. 92/1992, modificată și completată, lege organică.
Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231din Legea nr. 56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege.
Curtea are în vedere și dispozițiile art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă teza a doua, care dispune "Dezlegarea dată problemelor de drept judecate (prin recursul în interesul legii ) este obligatorie pentru instanțe".
Prin Decizia nr. 21 din 10 martie 2008 s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv la salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Cât privește cererea de acordare a acestui spor în continuare aveam în vedere caracterul obligatoriu al deciziei nr. 21/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii, care a statuat următoarele: Articolul I pct. 42 și art. IX alin. 2 par. 1 din nr.OG 83/2000 adoptate cu încălcarea limitelor legilor speciale de abilitare sunt din acest motiv neconstituționale conform art. 147 alin. 1 din Constituția României și își încetează efectele.
În aplicabilitatea normelor de abrogare conținute în art. I pct. 42 și art. IX alin. 2 din nr.OG 83/2000 se impune ca instanțele de judecată să considere rămase în vigoare dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată.
Ca urmare, inaplicabilitatea normelor de abrogare parțială, determinată de neregularitatea modului în care au fost adoptate, face ca efectele art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată și, respectiv cele ale art. 231din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, să se producă și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000.
Înalta Curte de Casație și Justiție a concluzionat că în raport de cele reținute, rezultă fără echivoc faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Referitor la cererea privind obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor la asigurarea fondurilor necesare plății sumelor reprezentând spor de 50%, aceasta este îndreptățită în raport de prevederile art. 3 alin. 1 din nr.HG 386/2007 și urmează a fi admisă în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesual pasivă a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor.
Respinge acțiunea față de acest pârât ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
Admite acțiunea formulată de reclamanții și, domiciliați în C-, -.2,.B,.1,.33, județul C în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției cu sediul în B,-, sector 5, Curtea de APEL SUCEAVA și TRIBUNALUL SUCEAVA, ambele cu sediul în S,-, județul
Obligă pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA și TRIBUNALUL SUCEAVA, către reclamanți la plata sporului de risc și suprasolicitare în procent de 50% calculate la salariul de bază brut lunar pentru perioada 01.02.2007 - 15.01.2008, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății.
Obligă pârâta Curtea de APEL SUCEAVA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
Definitivă și executorie de drept.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 4 2008.
Președinte, Judecători,
- - - -
Asistenți judiciari,
- -
- -
Grefier,
- -
Red.hot.Asist.Jud.-
Tehnored.gref.RD/17.11.2008/8ex.
Emis 6 comunicări/
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Jelena Zalman Georgeta Chioveanu Loredana Voivozeanu
