Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 660/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, CAUZE MINORI, FAMILIE,CONFLICTE DE
MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ nr. 660
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 15 iunie 2009
COMPLETUL DE JUDECATĂ A FOST FORMAT DIN:
PREȘEDINTE: Daniela Părău- JUDECĂTOR 2: Jănică Gioacăș
- -- JUDECĂTOR 3: Liliana Ciobanu
- -- judecător
GREFIER: -
La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR B și de MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N împotriva sentinței civile nr.114 din 8 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință, au lipsit părțile.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință în sensul că a învederat instanței că recursul are ca obiectdrepturi salariale ale personaluluidin justiție, dosarul se află la primul termen de judecată, procedura este completă și că la dosar s-a depus din partea intimaților-reclamanți la data de 9.06.2009 cerere prin care aduce la cunoștință instanței că și-au desemnat un mandatar comun.
Instanța constată că în cauză au fost promovate două recursuri:
- recursul declarat de Ministerul Justiției și Libertăților, declarat și motivat în termen și legal scutit de taxa judiciară de timbru;
- recursul declarat de pârâta Ministerul Economiei și Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice N, declarat și motivat în termen și legal scutit de plata taxei judiciare de timbru și că în dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost depusă o cerere din partea intimatei-reclamante cerere pentru introducerea în cauză a moștenitorilor.
Nemaifiind probe de administrat și cereri de formulat și față de faptul că s-a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată, trecându-se la deliberare.
E
- deliberând -
Asupra recursurilor civile de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.114 din 8 februarie 2008 Tribunalului Neamț, pronunțată în dosarul nr- s-a admis acțiunea formulată de reclamanții, C, I, I, și în contradictor cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Neamț, Curtea de Apel Bacău, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și au fost obligați primii trei pârâți să plătească reclamanților sporul de confidențialitate în procent de 15% din salariul de bază lunar, începând cu data de 1 decembrie 2004 și respectiv ulterior acestei date reprezentată de data numirii în funcție în cadrul Judecătoriei Piatra Neamț, până la zi și pentru viitor, actualizat cu indicele de inflație de la data executării efective.
Prin aceeași hotărâre a fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce și să includă în bugetul pârâtului Ministerul Justiției sumele necesare efectuării plăților drepturilor salariale acordate reclamanților prin hotărâre, fiind obligat pârâtul Tribunalul Neamț să efectueze mențiunile privind acordarea acestui spor în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.
Pentru a pronunța această hotărâre reclamanții, în calitate de judecători la Tribunalul Neamț, au chemat în judecată pârâții pentru a se constatat că sunt discriminați, să se anuleze situația creată prin discriminare prin acordarea unor despăgubiri în cuantum de 15% din salariul de bază lunar, reprezentând echivalentul sporului de confidențialitate, începând cu 1 decembrie 2004 la zi și pentru viitor, actualizat cu indicele de inflație de la data executării iar Tribunalul Neamț să fie obligat să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă și Ministerul Economiei și Finanțelor să asigure sumele necesare acordării acestor despăgubiri.
S-a reținut că, reclamanții sunt discriminați în raport de alte categorii profesionale, respectiv personalul contractual din aparatul de lucru al Guvernului și din instituțiile și autoritățile publice (art.13 din OUG 123/2003, personalul (art.13 din OG 9/2001), personalul Oficiului Român pentru Adopții(art.10 din Legea 274/2004), personalul din Administrația, Oficiul Național al Informațiilor Secrete de Stat, Ministerului Afacerilor Externe, Departamentul de Comerț, Consiliul Legislativ, Instituția Avocatului Poporului și Curții Constituționale(art.14 al.1 din Legea 228/2003), categorii profesionale în favoarea cărora s-a prevăzut, prin acte normative speciale, un drept salarial reprezentând sporul de confidențialitate. Pentru reclamanți, deși au aceeași obligație de confidențialitate prevăzută de art.15 din Codul Deontologic al judecătorilor și procurorilor, cod care conform art.4 al.1 din Legea 303/2004 trebuie respectat de aceștia, această obligație nu este prevăzută corelativ de dreptul de a beneficia de compensații bănești.
S-a apreciat de instanța de fond că reclamanții sunt discriminați în sensul art.1 al.2 lit.e pct.(i) din OUG 137/2000 și art.14 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care interzicea orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, ambele recursuri fiind declarate și motivate în termen și scutite de plata taxei de timbru conform art.15 lit.a din Legea 146/1997.
În motivarea recursului, pârâtul Ministerul Justiției arată, în esență că nu există temei legal pentru acordarea sporului de confidențialitate pentru magistrați și în afara legii, nu se poate reține discriminare, în sensul OG 137/2000 instanța de fond depășind atribuțiile puterii judecătorești legiferând acordarea unui drept salarial neprevăzut de legislația specifică categoriei profesionale a judecătorilor.
Susține recurenta că nu există niciun act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi spor de confidențialitate de judecători și dreptul la acest spor nu face obiectul art.14 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, întrucât nu este un drept fundamental apărat și garantat prin Constituție.
Arată și că greșit s-a reținut că reclamanții ar fi în situații comparabile cu alte categorii profesionale deoarece magistrații reprezintă o categorie aparte de salariați ai sistemului bugetar cu un statut specific și că greșit s-a acordat sporul și în continuare, întrucât legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la îndemnizațiile și salariile de bază.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor în motivarea recursului a arătat în esență că greșit s-a respins excepția lipsei calității sale procesuale pasive,deoarece în cauză s-a formulat cerere de strămutare și că recurenta nu poate fi confundată cu Statul Român și cu bugetul de stat și nu poate fi obligată să includă în buget sumele în discuție neavând în atribuții decât elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite și a proiectelor bugetelor locale conform prevederilor Legii 500/2002.
Examinând recursurile sub aspectul motivelor invocate Curtea de Apel reține următoarele:
Referitor la recursul formulat de Ministerul Justiției se va aprecia că nu sete, urmând a fi respins pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Prin decizia civilă nr.46 din 15 decembrie 2008 pronunțată în dosarul nr.27/2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și în interpretarea și aplicarea unitară a art.99 al.1 lit. d din Lg.303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art.16 al.1 și 2 din Codul deontologic al magistraților și a art. 78 al.1 din Lg.nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art.9 din Codul deontologic al acestora, constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
În raport de decizia instanței supreme, se va aprecia că motivele invocate de recurentul Ministerul Justiției, nu va putea fi analizat în contra celor reținute în cuprinsul deciziei menționate, analizând atât existența discriminării, cât și îndreptățirea judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și personalului auxiliar de specialitate de a beneficia de sporul de confidențialitate, de 15 % din indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
Referitor la recursul formulat de Ministerul Economiei și Finanțelor se va aprecia că nu este fondat urmând a fi respins, întrucât recurenta are calitate procesuală pasivă în cauză.
Deși la fondul cauzei recurenta nu a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, această cale este o excepție de ordine publică, putând fi invocată în orice stare a pricinii, situație în care urmează a fi analizată de instanță.
Recurenta are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât potrivit Lg.nr.500/2002, a HG nr.208/2005 și a OG 386/2007 Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile, ce sunt în responsabilitatea guvernului, cu privire la sistemul bugetar, cum ar fi: pregătirea proiectelor legilor anuale, ale legilor de rectificare, precum ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
De asemeni, calitatea procesuală a Ministerului Economiei și Finanțelor se justifică și prin dispozițiile art.1 din OG nr.22/2002, aprobată prin Lg.288/2002 potrivit cărora, executarea obligaților de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora, cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Acest text legal a fost invocat, de altfel și de recurentă, însă acesta l-a invocat pentru a evidenția lipsa calității sale procesuale pasive, dar acest text de lege trebuie coroborat cu celelalte invocate anterior, recurenta fiind responsabilă
de pregătirea proiectului de buget de stat, a proiectelor de rectificare bugetară pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, astfel încât calitatea s-a procesuală pasivă, în cauză este pe deplin justificată, nefiind în discuție confundarea Ministerului Economiei și Finanțelor cu Statul Român.
De asemeni, faptul că au formulat cerere de strămutare în cauză, nu este de natură a conduce la nesoluționarea acesteia, atât timp cât Înalta Curte de Casație și Justiție nu a dispus suspendarea judecății.
Având în vedere situația reținută Curtea de Apel în baza art.304 ind.1 Cod procedură civilă, va respinge ambele recursuri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
E:
Respinge recursurile ca nefondate promovate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR B și de MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N împotriva sentinței civile nr.114 din 8 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - -
- -
Red.sent.- /
Red.dec.rec.
Tehn.- / 2 ex./18.06.2009
Președinte:Daniela PărăuJudecători:Daniela Părău, Jănică Gioacăș, Liliana Ciobanu
