Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 76/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 76
Ședința publică de la 14 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu Adela Baboi
Asistent Judiciar - -
Asistent Judiciar
Grefier
Pe rol judecarea cauzei - litigiu de muncă - privind pe reclamanții:- A - și, pârâți fiind:- CURTEA DE APEL IAȘI, TRIBUNALUL VASLUI, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - prin V și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen de judecată după trimiterea dosarului - de către Tribunalul Vaslui, prin încheierea de ședință din 17 VII 2008 spre competentă soluționare, conform dispozițiilor art.II alin.1 și 2 din OUG 75/2008.
Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a depus la dosar, prin registratura instanței, note scrise.
Reclamanții, prin acțiune, au solicitat judecata cauzei în lipsă.
Instanța, verificînd actele și lucrările dosarului, văzînd că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămîne în pronunțare atît pe excepție cît și pe fond.
CURTEA DE APEL
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Vaslui cu nr. -, reclamanții și A au chemat în judecată pe pârâții CURTEA DE APEL IAȘI, TRIBUNALUL VASLUI, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR solicitând obligarea acestora la remunerarea muncii lor cu aceleași drepturi salariale cu care este remunerată munca grefierilor de ședință, a grefierilor documentariști și a grefierilor statisticieni, începând cu data de 01.01.2005 și până în prezent.
În motivarea cererii, s-a arătat că, în baza deciziei Curții de APEL IAȘI, s-a dispus transformarea posturilor de arhivar în posturi de grefier - arhivar începând cu data de 01.01.2005.
Legea nr. 567/2004 reglementează statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea. Invocând dispozițiile art. 1, art. 3 alin. 1 și 2 din acest act normativ, reclamanții arată că sunt grefieri - arhivari cu studii medii.
Art. 21 face distincție între grefierii cu studii juridice și grefierii fără studii juridice sub aspectul perioadei de pregătire la Școala Națională de Grefieri.
Au mai fost invocate dispozițiile art. 60 și 70 din Legea nr. 567/2004, precum și modificările aduse acestui act normativ prin Legea nr. 17/2006, în sensul că perioadele prevăzute de art. 21 au fost reduse, respectiv la 6 luni pentru grefierii cu studii juridice superioare.
S-a adus o modificare și art. 38 alin. 1, în sensul că poate fi numită în funcția de grefier - arhivar, grefier registrator, agent procedural, aprod sau șofer persoana care are studii medii și îndeplinește condițiile prevăzute la art. 33 alin. 1 lit. a, d).
Potrivit art. 33 alin. 2, așa cum a fost modificat prin Legea 17/2006, la numirea în funcția de grefier, pentru îndeplinirea condiției prevăzute la alin. 1 lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare juridice sau de studii medii. Persoanele care au studii superioare de altă specialitate, altele decât cele prevăzute la alin. 3 și 4, sunt asimilate celor cu studii medii din punct de vedere al încadrării.
Potrivit art. 37 387/2005 la judecătorii, tribunale, tribunale specializate cu Curți de Apel funcționează personal auxiliar de specialitate și personal încadrat în departamentul economico - financiar și administrativ.
Art. 62 reglementează atribuțiile grefierului arhivar.
Potrivit art. 156 alin. 1 din nr. 387/2005 personalului angajat în baza unui contract individual de muncă îi sunt aplicabile dispozițiile din legislația muncii în ceea ce privește încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă.
De asemenea, reclamanții au citat dispozițiile art. 5 Codul muncii, arătând că legiuitorul sancționează discriminările față de angajați, discriminări bazate pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală.
3 enumeră și alte criterii de discriminare (discriminare directă), decât cele prevăzute la alin. 2, respectiv actele și faptele de excludere, deosebire, restricție sau preferință, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. 2 care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute în legislația muncii, iar în alin. 4 sunt reglementate cazurile de discriminare indirectă, adică actele și faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin. 2, dar care produc efectele unei discriminări directe.
Au mai fost citate dispozițiile art. 6 alin. 3, 39 alin. 1 lit. a, art. 40 alin. 2 lit. c, art. 154, art. 157 alin. 2 și art. 166 alin. 1 Codul muncii.
Susțin reclamanții că discriminările care se fac sub aspectul salarizării sunt următoarele:
a)Deși art. 70 din Legea nr. 567/2004 nu distinge între grefierii care participă la ședințele de judecată și cei care nu participă, aceștia din urmă (grefier documentarist, grefier statistician) beneficiază de aceleași drepturi salariale ca și grefierii de ședință;
b)O altă discriminare are în vedere aspectul că absolvenților de studii juridice superioare li se acordă drepturi salariale mai mici decât cele cuvenite celor fără studii juridice superioare;
c)La un volum de muncă mult mai M și la atribuții mult mai numeroase, grefierii - arhivari primesc o remunerație mai mică decât cea a grefierului documentarist, grefierului statistician.
Față de dispozițiile art. 18 alin. 1 și 3 din Legea nr. 50/1996, reglementarea dreptului la această indemnizație constituie o încălcare a principiului egalității angajaților, pentru că din grefierii enumerați de textul de lege, singurii care participă efectiv la ședințe de judecată sunt grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului.
Faptul că la nivelul anului 2005 grila de salarizare a avut în vedere dispozițiile Legii nr. 50/1996, lege care nu făcea referire la funcția de grefier - arhivar, funcție ce a fost reglementată legal abia după anul 2004 ca urmare a adoptării noilor legi ale justiției. Funcția nou creată, așa cum este intitulată cumulează în fapt atribuțiile a două categorii de personalul auxiliar al instanțelor: grefier și registrator.
Aceasta impunea recalcularea modului de salarizare și nu invocarea de către pârâți a faptului că în Anexa 2 la Legea nr. 50/1996 nu este prevăzută funcția de grefier arhivar, ci doar cea de arhivar registrator.
-se funcția din arhivar registrator în grefier registrator, salarizarea trebuia să se facă potrivit modului de calcul al grefierilor.
Analizând nota 2 Anexei nr. 2 din Legea 50/1996 se stipulează că pentru ocuparea funcției de grefier prevăzută la nr.. 5 - 8, sunt necesare studii superioare juridice, sau studii superioare de specialitate corespunzătoare funcției.
Potrivit notei 3, la numirea în funcție și la stabilirea gradului sau treptei profesionale pentru grefier pot fi luate în considerare și perioadele lucrate în funcții economice și administrative cu studii superioare sau medii, după caz: în această situație vechimea minimă în specialitate prevăzută în anexă se majorează cu 3 ani.
Chiar și OG nr. 8/2007, care reglementează drepturile salariale ale personalului auxiliar al instanțelor începând cu anul 2007, nu prevede în mod expres o grilă de salarizare pentru grefierii arhivari cu studii superioare sau ce coeficient se aplică salariului de bază al acestora.
Apreciază reclamanții că unde legiuitorul nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă.
Dacă funcția de grefier arhivar cu studii superioare nu a fost expres prevăzută, ci doar aceea de grefier arhivar cu studii medii, prin remunerarea celui cu studii juridice superioare la un salariu egal cu cel al grefierului cu studii medii, se produce de asemenea o discriminare, fapt pentru care apreciem că și grefierii arhivari cu studii superioare, trebuie remunerați la nivelul celorlalte categorii de grefieri cu studii superioare (grefier, grefier statistician, grefier informatician, grefier documentarist).
De asemenea se mai produce o discriminare și sub aspectul muncii remunerate.
În acest sens trebuie analizate atribuțiile de serviciu ale fiecărei categorii de grefieri.
Reclamanții enumeră aceste atribuții, potrivit art. 62 din nr. 387/2005 grefierii arhivari au următoarele atribuții și concluzionează că acestea sunt mult mai puține și nu implică responsabilitatea pe care o implică atribuțiile grefierului arhivar (grefierul statistician - art. 60, grefierul documentarist - art. 61). Deci, salariile trebuie stabilite și în funcție de volumul de muncă și atribuțiile fișei postului sau atribuțiile reglementate de actele normative.
Astfel, Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, în art. 7 lit. i), consacră dreptul la un salariu echitabil și la o remunerație egală pentru o muncă de valoare egală, fără nici un fel de distincție.
Același principiu este stipulat și în art. 23 pct. 2 din.
Se mai susține că, în cauză, există o discriminare indirectă, întrucât aceasta s-a produs printr-o dispoziție aparent neutră care îi dezavantajează, fără a fi justificată obiectiv printr-un scop legitim.
Art. 1 alin. 2 din OG 137/2000 consacră principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării, care sunt garantate în special în exercitarea mai multor drepturi, printre care și dreptul la muncă, la libera alegere a ocupației, la condiții de muncă echitabile și satisfăcătoare, la protecția împotriva șomajului, la un salariu egal pentru muncă egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare, consacrat de lit. i).
Au mai fost citate și dispozițiile art. 2 alin. 1 și 2 din același act normativ și s-a mai susținut că grefierii arhivari au salarii mai mici decât grefierii de ședință, deși actele normative care reglementează drepturile salariale nu fac asemenea distincții.
În dovedirea cererii, reclamanții au depus copii de pe înscrisuri.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare prin care, menționând actele normative care reglementează organizarea și funcționarea sa, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată pentru următoarele motive:
Stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului, iar modul de stabilire prin legi a unor drepturi nu este o problemă ce poate fi apreciată din punct de vedere al discriminării, depășind cadrul legal reglementat prin Ordonanța Guvernului nr. 137/2000.
Dispozițiile referitoare la salarizarea grefierilor arhivari și a grefierilor registratori, prin raportare la salarizarea grefierilor de ședință, a grefierilor documentariști și a grefierilor statisticieni nu sunt discriminatorii, diferențierea de salarizare justificându-se prin criterii obiective constând în condițiile specifice prevăzute de lege pentru ocuparea funcției de grefier, natura funcției, atribuțiile și responsabilitățile deosebite, vechimea.
Astfel, se arată că opțiunea legiuitorului de a delimita o parte însemnată a personalului de specialitate utilizând termenul unitar de grefier nu trebuie interpretată în sensul că salarizarea tuturor grefierilor, independent de orice alte împrejurări care determină diferențe obiective să fie egală.
În acest sens, pârâtul subliniază condițiile diferite cerute de dispozițiile art. 33 și art. 34 alin. 1 din Legea nr.567/2004 pentru numirea în funcția de grefier, respectiv de grefier arhivar și grefier registrator.
Se mai arată că nu numai condițiile de acces în funcție sunt deosebite pentru diferite categorii de grefieri, dar și atribuțiile, competențele, complexitatea sarcinilor, nivelul cunoștințelor necesare pentru îndeplinirea acestora sunt deosebite, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 67 din Hotărârea nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, dispoziții care vizează atribuțiile de serviciu ale personalului de specialitate informatică.
În concluzie, pretențiile reclamanților, în calitatea lor de grefieri-arhivari, privind remunerarea la nivelul drepturilor salariale ale grefierilor de ședință, documentariști și statisticieni nu au nici un temei legal, drepturile salariale fiind stabilite în mod corect, în conformitate cu conținutul concret al atribuțiilor de serviciu și complexitatea acestora.
A fost citat, pentru opozabilitatea hotărârii, și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care a formulat un punct de vedere.
Prin încheierea din 17 iulie 2008, avându-se în vedere dispozițiile art. II alin. 1 și 2 din nr.OUG 75/2008, cauza a fost trimisă, spre competentă soluționare, Curții de APEL IAȘI, unde a fost înregistrată cu nr-.
Examinând excepția lipsei calității procesuale a Ministerului Economiei și Finanțelor, se constată că aceasta este întemeiată, urmând a fi admisă, întrucât în cauză pârâtul, cu toate că nu are calitatea de angajator sau ordonator de credite, a fost chemat în judecată de către reclamanți pentru a fi obligat la plata unor despăgubiri suferite de către aceștia în desfășurarea raporturilor de muncă.
Pe fondul cauzei, se reține că reclamanții îndeplinesc funcția de grefier arhivar la Judecătoria Murgeni.
Potrivit dispozițiilor art. 5 din Codul muncii, în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii, fiind interzisă atât discriminarea directă, cât și cea indirectă. Art. 155 din Codul muncii prevede că salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri, iar art. 154 alin. 3 prevede că la stabilirea și acordarea salariului este interzisă orice discriminare.
Conform art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, toate persoanele sunt egale în fața legii și sunt îndreptățite fără nici o discriminare la protecție egală din partea legii. În acest sens, legea trebuie să interzică orice discriminare și să garanteze tuturor persoanelor protecție egală și efectivă împotriva discriminării în baza oricărui criteriu.
Potrivit Protocolului nr. 12 la Convenția europeană privind drepturile omului și libertățile fundamentale, paragraful 1, exercițiul drepturilor și libertăților recunoscute de lege trebuie să fie garantat fără nici o discriminare pe nici un temei, precum sexul, rasa, culoarea, limba, religia, opinia politică sau alt tip de opinie, originea națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea sau alt statut. Nimeni nu poate fi discriminat de nici o autoritate pe nici un criteriu precum cele menționate în paragraful 1.
Art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în forma modificată prin Protocolul 12, garantează fără discriminare exercițiul drepturilor și libertăților recunoscute de lege. În același sens sunt și dispozițiile art. 1 alin. 2 lit. i din OUG nr. 137/2000.
În plus, în jurisprudența, cauza Von Kamann Nord - 14/83, s-a statuat că ordinea juridică comunitară permite tuturor persoanelor care se consideră nedreptățite de o discriminare rezultată din acte normative să o invoce efectiv în litigiile de pe rolul tribunalelor naționale.
În cauză, sunt îndeplinite cumulativ condițiile necesare existenței discriminării, în sensul arătat în doctrină și nr.OG 137/2000, art.16 din Constituția României, Protocolul 1 și 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 25 alin. (1) din Declarația Universală a Drepturilor Omului, respectiv: existența unor persoane sau situații aflate în poziții comparabile, în condițiile în care art. 3 din Legea nr. 567/2004 a inclus în corpul grefierilor și persoanele numite în funcțiile de arhivari și registratori; existența unui tratament diferențiat: salarizarea diferită a grefierilor, grefierilor-statisticieni și grefierilor-documentariști, chiar a celor cu studii medii, prin luarea în considerare pentru aceștia a coeficienților de ierarhizare mai mari prevăzuți în Anexele 1a-1c. pct. 5-8, față de cei stabiliți pentru grefierii arhivari și registratori, ale căror drepturi bănești se calculează în raport de coeficienții de ierarhizare prevăzuți în Anexele 1a-1c. pct. 9-12; tratamentul diferențiat nu este justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop nu sunt adecvate și necesare.
Astfel, nu se poate reține, ca justificare a acestor diferențieri salariale între grefieri, motivația dată de Ministerul Justiției prin întâmpinare, în sensul că pentru numirea în aceste funcții se cer condiții deosebite în privința studiilor, potrivit art. 33 și 34 alin. 1 din Legea nr.567/2004, întrucât tratamentul discriminatoriu se constată chiar în cadrul aceleiași categorii de grefieri, respectiv a celor cu studii medii.
Având în vedere atribuțiile stabilite pentru grefierii din cadrul instanțelor judecătorești, prin art. 50-54, 60, 61, 62 și 67 din Hotărârea nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, din care rezultă că, deși sarcinile de serviciu sunt deosebite, complexitatea muncii și responsabilitățile sunt însemnate pentru toate categoriile de grefieri, se mai reține că nici acestea nu pot justifica un tratament salarial diferențiat.
Pentru aceste considerente, constatând, în temeiul dispozițiilor art. 2 din nr.OG 137/2000, art. 16 din Constituția României, Protocolul 1 și 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 25 alin. (1) din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art. 5 din Codul muncii, că aplicarea dispozițiilor nr.OG 8/2007 produce efectele unei discriminări directe, instanța va admite în parte acțiunea și va obliga pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL IAȘI, în baza art. 269 din Codul muncii, să repare prejudiciul produs reclamanților, prin plata unei despăgubiri egale cu diferența dintre drepturile salariale cuvenite acestora, calculate în funcție de treapta lor profesională și coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefieri, grefieri statisticieni și grefieri documentariști cu studii medii, și drepturile salariale primite efectiv de reclamanți, calculate în funcție de treapta profesională și coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefierii arhivari și grefieri-registratori, diferențe calculate începând cu data de 1 ianuarie 2007, până la data pronunțării prezentei hotărâri.
Având în vedere data de la care s-au aplicat dispozițiile nr.OG 8/2007, urmează să se respingă cererea reclamanților privind plata despăgubirilor pentru perioada 1.01.2005-31.12.2006.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor și în consecință, respinge acțiunea formulată de reclamanții și A- în contradictoriu cu acest pârât.
Admite, în parte, acțiunea formulată de reclamanții: și A-, ambii cu domiciliul ales la Judecătoria Murgeni,-, județul V, în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sectorul 5, codul poștal -, Curtea de APEL IAȘI, cu sediul în I,-, Tribunalul Vaslui, cu sediul în V, str. - cel M, județul
Obligă pârâții Ministeurl Justiției și Curtea de APEL IAȘI și Tribunalul Vaslui să plătească fiecărui reclamant o despăgubire egală cu diferența dintre drepturile salariale cuvenite acestora,calculate în funcție de treapta lor profesională și coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefieri, grefieri statisticieni și grefieri documentariști cu studii medii, și drepturile salariale primite efectiv de reclamanți, calculate în funcție de treapta profesională și coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefierii arhivari și grefieri-registratori, diferențe calculate începând cu data de 01 ianuarie 2007, până la data pronunțării prezentei hotărâri, 14.10.2008.
Respinge cererea reclamantelor privind plata despăgubirilor pentru perioada 01.01.2005-31.12.2006.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.10.2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, ASISTENȚI JUDICIARI:
Grefier,
Red.
Tehnored. /
10.11.2008
2 ex.-
Președinte:Carmen BancuJudecători:Carmen Bancu, Cristina Mănăstireanu Adela Baboi
