Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 75/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 75
Ședința publică de la 14 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu Adela Baboi
Asistent Judiciar - -
Asistent Judiciar
Grefier
Pe rol judecarea cauzei - litigiu de muncă - privind pe reclamanții:-, și, pârâți fiind:- MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - PRIN V, CURTEA DE APEL IAȘI, TRIBUNALUL VASLUI și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție - coeficient multiplicare grefieri arhivari.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen de judecată după trimiterea de către Tribunalul Vasluia dosarului nr- spre competentă soluționare, prin încheierea de ședință din 17 VII 2008, conform dispozițiilor art. II alin.1 și 2 din OUG 75/2008.
Ministerul Justiției a depus la dosar, prin registratura instanței, note scrise iar reclamanții au depus copii de pe sentințe reprezentând practică judiciară.
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului, văzând că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțate atât pe excepție cât și pe fond.
INSTANȚA,
Asupra conflictului de muncă de față.
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Vaslui sub nr.269/89/04.02.2008 și în urma apariției nr.OUG75/11.06.2008, sub nr.661/45/01.08.2008 pe rolul Curții de APEL IAȘI reclamantele:, -, - și au chemat în judecată pe pârâții: CURTEA DE APEL IAȘI, TRIBUNALUL VASLUI, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, solicitând instanței ca, pe baza probelor ce se vor administra în cauză, să pronunțe o hotărâre prin care pârâții să fie obligați să plătească reclamantelor o despăgubire constând în drepturile salariale de care au fost lipsite prin plata unor salarii mai mici decât a grefierilor de ședință, a grefierilor documentariști și a grefierilor statisticieni, începând cu data de 01.01.2005 și până în prezent, sume ce să fie actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății efective.
În motivarea cererii, s-a arătat că, în baza deciziei nr.52/2005 a Curții de APEL IAȘI, s-a dispus transformarea posturilor de arhivar - registrator în posturi de grefier - registrator/arhivar, începând cu data de 01.01.2005.
Legea nr. 567/2004 reglementează statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
Potrivit art. 1 din actul normativ invocat în înfăptuirea actului de justiție, munca personalului auxiliar de specialitate constituie un sprijin pentru magistrați, competența și îndeplinirea corectă a sarcinilor ce revin acestei categorii de personal jucând un rol important în buna desfășurare întregii activități a instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea.
Potrivit art. 3 alin. 1 personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din: grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, informaticieni, registratori.
Art. 3 alin. 2 dispune astfel: corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare și grefieri cu studii medii.
Or subsemnații suntem grefieri - arhivari cu studii superioare sau studii medii.
Art. 21 face distincție între grefierii cu studii juridice și grefierii fără studii juridice sub aspectul perioadei de pregătire la Școala Națională de Grefieri.
Potrivit art. 21 alin. 1 Formarea inițială se desfășoară diferit pentru grefierii cu studii superioare juridice, cu studii superioare de altă specialitate sau studii medii. Durata cursurilor este de 2 ani și include pregătire teoretică și stagiu practic.
Actul normativ invocat face distincție, la momentul angajării grefierilor, între grefierii cu studii juridice superioare și grefierii cu studii medii (art. 33 și următoarele).
Potrivit art. 60 alin. 1 din Legea 567/2004 pentru activitatea desfășurată personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanței sau parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în muncă și în specialitate, precum și cu alte criterii prevăzute de lege.
Conform art. 60 alin. 3 personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază de salarii de bază, spor de vechime, prime și de alte drepturi salariale în condițiile legii.
Potrivit art. 60 alin. 4 salarizarea personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea se stabilește prin lege specială.
Art. 70 prevede că grefierii cu studii superioare juridice beneficiază de vechime în specialitate juridică, pentru perioada în care desfășoară această activitate.
Textul de lege invocat - art. 770 - nu face distincție între grefierii care participă la ședințele de judecată și cei care nu participă la ședințele de judecată.
Legea nr. 17/11.01.2006 a adus modificări Legii 576, în sensul că perioadele prevăzute de art. 21 au fost reduse, respectiv la 6 luni pentru grefierii cu studii juridice superioare.
S-a adus o modificare și art. 38 alin. 1 în sensul că - poate fi numită în funcția de grefier - arhivar, grefier registrator, agent procedural, aprod sau șofer persoana care are studii medii și îndeplinește condițiile prevăzute la art. 33 alin. 1 lit. a, d).
Potrivit art. 33 alin. 2, așa cum a fost modificat prin Legea 17/2006 la numirea în funcția de grefier, pentru îndeplinirea condiției prevăzute la alin. 1 lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare juridice sau de studii medii. Persoanele care au studii superioare de altă specialitate, altele decât cele prevăzute la alin. 3 și 4, sunt asimilate celor cu studii medii din punct de vedere al încadrării.
Potrivit art. 37 387/2005 la judecătorii, tribunale, tribunale specializate cu Curți de Apel funcționează personal auxiliar de specialitate și personal încadrat în departamentul economico - financiar și administrativ.
Art. 62 reglementează atribuțiile grefierului arhivar.
Potrivit art. 156 alin. 1 din nr. 387/2005 personalului angajat în baza unui contract individual de muncă îi sunt apliocabile dispozițiile din legislația muncii în ceea ce privește încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă.
Art. 5 din Codul Muncii reglementează egalitatea persoanelor în fața legii.
Astfel, potrivit art. 5 alin. 1 în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii.
Legiuitorul, prin reglementarea de la alin. 2 al art. 5, sancționează discriminările față de angajați, discriminări bazate pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală.
3 enumeră și alte criterii de discriminare (discriminare directă), decât cele prevăzute la alin. 2, respectiv actele și faptele de excludere, deosebire, restricție sau preferință, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. 2 care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute în legislația muncii.
În art. 5 alin. 4 sunt reglementate cazurile de discriminare indirectă, adică actele și faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin. 2, dar care produc efectele unei discriminări directe.
Potrivit art. 6 alin. 2 tuturor salariaților care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la plată egală pentru muncă egală, dreptul la negocieri colective, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, precum și dreptul la protecție împotriva concedierilor nelegale.
Art. 6 alin. 3 din Codul Muncii prevede că pentru muncă egală sau de valoare egală este interzisă orice discriminare bazată pe criteriul de sex cu privire la toate elementele și condițiile de remunerare.
Art. 39 alin. 1 lit. a) din Codul Muncii consacră în primul rând dreptul salariatului la salarizare pentru munca depusă.
Potrivit art. 40 alin. 2 lit. c) angajatorul are obligația corelativă de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă.
Art. 154 alin. 1 din Codul Muncii prevede că salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă.
Potrivit art. 154 alin. 2 pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.
Art. 154 alin. 3 preia prevederile art. 5 cu privire la discriminare și în cazul stabilirii și acordării salariului fiind interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală.
Art. 157 alin. 2 din Codul Muncii stabilește că sistemul de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.
Potrivit art. 166 alin. 1 Codul Muncii dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Reclamantele mai arată că discriminările care se fac sub aspectul salarizării sunt următoarele:
a). Deși art. 70 din Legea nr. 567/2004 nu distinge între grefierii care participă la ședințele de judecată și cei care nu participă, aceștia din urmă (grefier documentarist, grefier statistician) beneficiază de aceleași drepturi salariale ca și grefierii de ședință;
b). O altă discriminare are în vedere aspectul că absolvenților de studii juridice superioare li se acordă drepturi salariale mai mici decât cele cuvenite celor fără studii juridice superioare;
c). La un volum de muncă mult mai M și la atribuții mult mai numeroase, grefierii - arhivari primesc o remunerație mai mică decât cea a grefierului documentarist, grefierului statistician.
Art. 18 alin. 1 din Legea 50/1996 prevede că indemnizația de încadrare lunară pentru personalul auxiliar de specialitate de la instanțele judecătorești și parchete sunt stabilite între limitele minimă - maximă pe grade sau trepte profesionale, în funcție de pregătirea profesională, de vechimea în specialitate și de nivelul instanței sau al parchetului.
Art. 18 alin. 3 enumeră anumite categorii de grefieri care beneficiază de o indemnizație lunară: grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și executare civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii, beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul brut, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități. De aceeași indemnizație beneficiază și conducătorii de carte funciară.
Or reglementarea dreptului la această indemnizație constituie o încălcare a principiului egalității angajaților, pentru că din grefierii enumerați de textul de lege singurii care participă efectiv la ședințe de judecată sunt grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului.
Faptul că la nivelul anului 2005 grila de salarizare a avut în vedere dispozițiile Legii 50/1996, lege care nu făcea referire la funcția de grefier - arhivar, funcție ce a fost reglementată legal abia după anul 2004 ca urmare a adoptării noilor legi ale justiției. Funcția nou creată, așa cum este intitulată cumulează în fapt atribuțiile a două categorii de personalul auxiliar al instanțelor: grefier și registrator.
Aceasta impunea recalcularea modului de salarizare și nu invocarea de către pârâți a faptului că în Anexa 2 la Legea nr. 50/1996 nu este prevăzută funcția de grefier arhivar, ci doar cea de arhivar registrator.
-se funcția din arhivar registrator în grefier registrator, salarizarea trebuia să se facă potrivit modului de calcul al grefierilor.
Analizând nota 2 Anexei nr. 2 din Legea 50/1996 se stipulează că pentru ocuparea funcției de grefier prevăzută la nr.. 5 - 8, sunt necesare studii superioare juridice, sau studii superioare de specialitate corespunzătoare funcției.
Potrivit notei 3 la numirea în funcție și la stabilirea gradului sau treptei profesionale pentru grefier pot fi luate în considerare și perioadele lucrate în funcții economice și administrative cu studii superioare sau medii, după caz: în această situație vechimea minimă în specialitate prevăzută în anexă se majorează cu 3 ani.
Chiar și OG nr. 8/2007, care reglementează drepturile salariale ale personalului auxiliar al instanțelor începând cu anul 2007, nu prevede în mod expres o grilă de salarizare pentru grefierii arhivari cu studii superioare sau ce coeficient se aplică salariului de bază al acestora.
S-a mai arătat că, unde legiuitorul nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă.
Dacă funcția de grefier arhivar cu studii superioare nu a fost expres prevăzută, ci doar aceea de grefier arhivar cu studii medii, prin remunerarea celui cu studii juridice superioare la un salariu egal cu cel al grefierului cu studii medii, se produce de asemenea o discriminare, fapt pentru care apreciem că și grefierii arhivari cu studii superioare, trebuie remunerați la nivelul celorlalte categorii de grefieri cu studii superioare (grefier, grefier statistician, grefier informatician, grefier documentarist).
De asemenea, se mai produce o discriminare și sub aspectul muncii remunerate.
În acest sens trebuie analizate atribuțiile de serviciu ale fiecărei categorii de grefieri.
Potrivit art. 62 din nr. 387/2005 grefierii arhivari au următoarele atribuții:
a). Primesc, înregistrează și repartizează la secții și la celelalte compartimente actele de sesizare a instanței, dosarele de la celelalte instanțe și restul corespondenței;
b). dosarele soluționate și corespondența;
c). Primesc și înregistrează dosarele intrate, țin evidența acestora și a circulației lor;
d). . conceptele pentru citarea părților din procese, întocmesc citațiile pentru primul termen și urmăresc expedierea acestora;
e). dosarele la dispoziția publicului și țin evidența persoanelor care primesc dosarele spre studiu;
f). dosarele pentru ședințele de judecată și asigură circulația acestora în cadrul instanței, precum și trimiterea lor la alte instanțe;
g). persoanele care au calitatea de părți ori sunt împuternicite de acestea, conform legii, asupra datelor solicitate din dosarele în care acestea sunt direct interesate;
h). La judecătorii și tribunale înaintează instanțelor superioare dosarele în care s-a declarat apel sau recurs, iar la secții le predau la registratura generală pentru înaintare;
i). păstrarea în bună stare a dosarelor și registrelor;
j). pe ani dosarele soluționate, mapele de hotărâri, registrele și condicile de ședință;
k). anual la activitatea de arhivare și întocmesc lista dosarelor aflate în conservare în arhiva instanței;
l). anual la activitatea de triere a dosarelor arhivate, la expirarea termenului de păstrare.
Potrivit art. 62 alin. 2 grefierii arhivari îndeplinesc în limitele funcției și alte atribuții stabilite de președintele instanței sau al secției, potrivit legii.
Analizând același act normativ, sub aspectul atribuțiilor pe care le au celelalte categorii de grefieri, acestea sunt mult mai puține și nu implică responsabilitatea pe care o implică atribuțiile grefierului arhivar (grefierul statistician - art. 60, grefierul documentarist - art. 61).
Deci, salariile trebuie stabilite și în funcție de volumul de muncă și atribuțiile fișei postului sau atribuțiile reglementate de actele normative.
Astfel, Pactul Internațional u privire la drepturile economice, sociale și culturale, în art. 7 lit. i) consacră dreptul la un salariu echitabil și la o remunerație egală pentru o muncă de valoare egală, fără nici un fel de distincție.
Același principiu îl găsim stipulat și în art. 23 pct. 2 din.
Se mai arată că, în cauză, se invocă o discriminare indirectă, întrucât aceasta s-a produs printr-o dispoziție aparent neutră ce le dezavantajează, fără a fi justificată obiectiv printr-un scop legitim.
Art. 1 alin. 2 din OG 137/2000 consacră principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării, care sunt garantate în special în exercitarea mai multor drepturi, printre care și dreptul la muncă, la libera alegere a ocupației, la condiții de muncă echitabile și satisfăcătoare, la protecția împotriva șomajului, la un salariu egal pentru muncă egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare, consacrat de lit. i).
În art. 2 alin. 1 este definită noțiunea de "discriminare", respectiv orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau orice alte domenii ale vieții publice.
Potrivit art. 2 alin. 2 sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. 1, față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.
Or în cauză grefierii arhivari au salarii mai mici decât grefierii de ședință, deși actele normative care reglementează drepturile salariale nu fac asemenea distincții.
În dovedirea cererii, reclamanții depun la dosar înscrisuri.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a depus precizări prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive.
In motivarea acestei excepții, pârâtul a susținut că stabilirea și acordarea diferitelor sporuri aferente unui raport de muncă sau de serviciu constituie un atribut exclusiv ce aparține angajatorului.
Prin întâmpinarea formulată, Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată pentru următoarele motive:
Prin deciziile nr. 818/819/820/03.07.2007, Curtea Constituțională constat că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și <LLNK 12000 137131 302 27 55>art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor <LLNK 12formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.
Așadar, se arată că stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului, iar modul de stabilire prin legi a unor drepturi nu este o problemă ce să poată fi apreciată din punct de vedere al discriminării, depășind cadrul legal reglementat prin Ordonanța Guvernului nr.137/2000.
Se mai susține că dispozițiile referitoare la salarizarea grefierilor arhivari și a grefierilor registratori, prin raportare la salarizarea grefierilor de ședință, a grefierilor documentariști și a grefierilor statisticieni nu sunt discriminatorii, diferențierea de salarizare justificându-se prin criterii obiective constând în condițiile specifice prevăzute de lege pentru ocuparea funcției de grefier, natura funcției, atribuțiile și responsabilitățile deosebite, vechimea.
Astfel, se arată că opțiunea legiuitorului de a delimita o parte însemnată a personalului de specialitate utilizând termenul unitar de grefier nu trebuie interpretată în sensul că salarizarea tuturor grefierilor, independent de orice alte împrejurări care determină diferențe obiective să fie egală.
În acest sens, pârâtul subliniază condițiile diferite cerute de disp.art.33 și 38 alin.1 din legea nr.567/2004 pentru numirea în funcția de grefier, respectiv de grefier arhivar și grefier registrator.
Se mai arată că nu numai condițiile de acces în funcție sunt deosebite pentru diferite categorii de grefieri, dar și atribuțiile, competențele, complexitatea sarcinilor, nivelul cunoștințelor necesare pentru îndeplinirea acestora sunt deosebite, astfel cum rezultă din dispozițiile art.50-54,60,61,62 și 67 din Hotărârea nr.387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești.
Astfel, se susține că la situații diferite pot fi aplicate tratamente juridice diferite.
De asemenea, pârâtul arată că orice persoană este liberă să își valorifice pregătirea profesională optând, în condițiile legii, pentru funcții care corespund pregătirii și aspirațiilor sale.
Analizând excepția lipsei calității procesuale a Ministerului Economiei și Finanțelor, se reține că aceasta este întemeiată, urmând a fi admisă, întrucât în cauză pârâtul, cu toate că nu are calitatea de angajator sau ordonator de credite, a fost chemat în judecată de către reclamanți pentru a fi obligat la plata unor despăgubiri suferite de către aceștia în desfășurarea raporturilor de muncă.
Se mai reține că deciziile Curții Constituționale nr.818/819/820/03.07.2007 nu împietează cu nimic soluționarea prezentului litigiu.
Prin aceste decizii, Curtea Constituțională constată că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și <LLNK 12000 137131 302 27 55>art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Prin acțiunea formulată, reclamantele, ce îndeplinesc funcția de grefieri arhivari și grefieri registratori la Curtea de APEL IAȘI, au solicitat instanței obligarea pârâților Ministerul Justiției și Curtea de APEL IAȘI la plata unei despăgubiri constând în drepturile salariale de care au fost lipsite prin aplicarea dispozițiilor nr.OG 8/2007, respectiv prin plata unor salarii mai mici decât a grefierilor de ședință, a grefierilor documentariști și a grefierilor statisticieni, începând cu data de 01.01.2005 și până în prezent.
Potrivit disp.art.5 din Codul Muncii, în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii, fiind interzisă atât discriminarea directă, cât și cea indirectă.
Se mai reține că, potrivit disp.art.155 din Codul Muncii, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri, iar art.154 alin.3 din cod prevede că la stabilirea și acordarea salariului este interzisă orice discriminare.
Art.26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice prevede că toate persoanele sunt egale în fața legii și sunt îndreptățite fără nici o discriminare la protecție egală din partea legii. În acest sens, legea trebuie să interzică orice discriminare și să garanteze tuturor persoanelor protecție egală și efectivă împotriva discriminării în baza oricărui criteriu.
Potrivit Protocolului nr.12 la Convenția europeană privind drepturile omului și libertăților fundamentale, paragraful 1, exercițiul drepturilor și libertăților recunoscute delege trebuie să fie garantate fără nici o discriminare pe nici un temei precum sexul, rasa, culoarea, limba, religia, opinia politică sau alt tip de opinie, originea națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea sau alt statut. Nimeni nu poate fi discriminat de nici o autoritate pe nici un criteriu precum cele menționate în paragraful 1.
Art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în forma modificată prin Protocolul 12 garantează fără discriminare exercițiul drepturilor și libertăților recunoscute de lege.În acest sens sunt și dispozițiile art.1 al.2 lit.i din OUG 137/2000.
În plus,tot în jurisprudența, cauza Von Kamann Nord - 14/83, s-a statuat că ordinea juridică comunitară permite tuturor persoanelor care se consideră nedreptățite de o discriminare rezultată din acte normative să o invoce efectiv în litigiile de pe rolul tribunalelor naționale.
Instanța reține că în speță sunt îndeplinite cumulativ condițiile necesare existenței discriminării, în sensul arătat în doctrină și OG137/2000, art.16 din Constituția României, Protocolul 1 și 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 25 alin. (1) din Declarația Universală a Drepturilor Omului:
- existența unor persoane sau situații aflate în poziții comparabile: art.3 al Legii nr.567/2004 a inclus în corpul grefierilor și persoanele numite în funcțiile de arhivari și registratori;
-existența unui tratament diferențiat: salarizarea diferită a grefierilor, grefierilor-statisticieni și grefierilor-documentariști(chiar a celor cu studii medii), prin luarea în considerare pentru aceștia a coeficienților de ierarhizare mai mari prevăzuți în Anexele 1a-1c. pct.5-8, față de cea stabilită pentru grefierii arhivari și registratori, ale căror drepturi bănești se calculează în raport de coeficienții de ierarhizare prevăzuți în Anexele 1a-1c. pct.9-12.
-tratamentul diferențiat nu este justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop nu sunt adecvate și necesare. Astfel, nu se poate reține ca justificare a acestor diferențieri salariale între grefieri explicația dată de Ministerul Justiției prin întâmpinare, în sensul că pentru numirea în aceste funcții se cer condiții deosebite în privința studiilor, potrivit art.33 și 38 alin.1 din Legea nr.567/2004, întrucât se constată tratamentul discriminatoriu chiar în cadrul aceleiași categorii de grefieri, respectiv a celor cu studii medii.
Având în vedere atribuțiile stabilite pentru grefierii din cadrul instanțelor judecătorești, prin art.50-54, 60, 61, 62 și 67 din Hotărârea nr.387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, din care rezultă că, deși sarcinile de serviciu sunt deosebite, complexitatea muncii și responsabilitățile sunt însemnate pentru toate categoriile de grefieri, se mai reține că nici acestea nu pot justifica un tratament salarial diferențiat.
Pentru aceste considerente, constatând, în temeiul dispozițiilor art.2 din OG137/2000, art.16 din Constituția României, Protocolul 1 și 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 25 alin. (1) din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art.5 din Codul Muncii, că aplicarea dispozițiilor nr.OG8/2007 produc efectele unei discriminări directe, instanța va admite în parte acțiunea și va obliga pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL IAȘI, în baza art.269 din Codul Muncii, să repare prejudiciul produs reclamanților, prin plata unei despăgubiri egale cu diferența dintre drepturile salariale cuvenite acestora, calculate în funcție de treapta profesională a acestora și coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefieri, grefieri statisticieni și grefieri documentariști cu studii medii, și drepturile salariale primite efectiv de reclamanți, calculate în funcție de treapta profesională și coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefierii arhivari și grefieri-registratori, diferențe calculate începând cu data de 1 ianuarie 2007, până la data pronunțării prezentei hotărâri, 14.10.2008, actualizate în raport de indicele de inflație la data plății efective.
Având în vedere data de la care s-au aplicat reclamantelor dispozițiile nr.OG8/2007, urmează să se respingă cererea reclamantelor privind plata despăgubirilor pentru perioada 01.01.2005-31.12.2006.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și în consecință, respinge acțiunea formulată de reclamanții:, -, - și în contradictoriu cu acest pârât.
Admite, în parte, acțiunea formulată de reclamanții:, -, - și, toți cu domiciliul ales la Tribunalul Vaslui,-, jud. V, în contradictoriu cu pârâții: MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sectorul 5, codul poștal -, CURTEA DE APEL IAȘI, cu sediul în I,-, TRIBUNALUL VASLUI, cu sediul în V, str. - cel M, jud.
Obligă pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și CURTEA DE APEL IAȘI și TRIBUNALUL VASLUI să plătească fiecărui reclamant o despăgubire egală cu diferența dintre drepturile salariale cuvenite acestora, calculate în funcție de treapta lor profesională și coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefieri, grefieri statisticieni și grefieri documentariști cu studii medii, și drepturile salariale primite efectiv de reclamanți, calculate în funcție de treapta profesională și coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefierii arhivari și grefieri-registratori, diferențe calculate începând cu data de 1 ianuarie 2007, până la data pronunțării prezentei hotărâri, 14.10.2008, actualizată în raport de indicele de inflație la data plății efective.
Respinge cererea reclamantelor privind plata despăgubirilor pentru perioada 01.01.2005-31.12.2006.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.10.2008.
Președinte, Judecător, Asistenți judiciari,
cu opinie în sensul prezentei hotărâri,
Grefier,
Red./Tehnored.:;
6 ex.-24.10.2008.
Președinte:Carmen BancuJudecători:Carmen Bancu, Cristina Mănăstireanu Adela Baboi
