Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 781/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 781
Ședința publică din data de 4 iunie 2009
PREȘEDINTE: Biciușcă Ovidiu
JUDECĂTOR 2: Sas Laura
JUDECĂTOR 3: Andrieș Catrinel
Grefier: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamanții, împotriva sentinței nr. 416 din 10 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă, în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit reclamanții recurenți și reprezentanții pârâților intimați Ministerul Finanțelor Publice B, Ministerul Justiției și Libertăților B, Tribunalul Botoșani, Curtea de APEL SUCEAVA și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care instanța, constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
La data de 28 decembrie 2007 reclamanții: -,au chemat în judecată pârâții Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Botoșani și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând calcularea și plata drepturilor reprezentând sporul de confidențialitate cuprins între 15-30% de la momentul angajării reclamanților și până la data rămânerii definitive și irevocabilă a hotărârii, precum și pentru viitor.
Au mai solicitat ca plata drepturilor să se facă actualizat cu indicele de inflație ca urmare a devalorizării monedei naționale, să se efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă și să fie obligat Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
Totodată au arătat reclamanții că existența activităților ce include accesul la informații clasificate este recunoscută de Codul deontologic al personalului de probațiune care statuează în art. 7 "să păstreze confidențialitatea în legătură cu documentele pe care le dețin conform legii în scop profesional", aceeași obligație fiind reiterată și de art.12 al acestui cod precum și de Legea nr. 123/2006 (art. 66 alin. 1). Că prin acte normative s-a acordat sporul de confidențialitate personalului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (art. 13 din Ordonanța nr. 9/2001), și ulterior, mai multor funcționari publici și demnitari (prin OG nr. 19/2006, OG nr. 64/2006, OG nr. 10/2007), și procurorilor militari detașați în plenul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Au mai arătat că singurii care lucrează cu documente clasificate și care au acces la fapte, informații și documente asupra conținutului căruia trebuie să păstreze confidențialitatea, dar nu primesc acest spor sunt, alături de magistrați și ei, reclamanții, care sunt consilieri de probațiune la serviciul de probațiune.
În cauză au formulat întâmpinare Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Ministerul Justiției, prin reprezentanții lor legali.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a invocat excepția lipsei calității sale procesual pasive deoarece, conform art. 16-20 din OG nr. 137/2000 este instituție abilitată și investită prin lege să aplice dispozițiile legii în materie de discriminare, că constate și să sancționeze contravențiile prev. de OG nr. 137/2000, putând fi citată doar în calitate de expert în domeniul nediscriminării.
La rândul său, Ministerul Justiției - prin reprezentant - a arătat că nu există nici un act normativ care să prevadă dreptul consilierilor de probațiune de a primi acest spor și că nu se poate reține o încălcare a OG nr. 137/2000 deoarece sporul de confidențialitate nu este un drept recunoscut și protejat de lege. A mai arătat că reclamanții reprezintă o categorie aparte de salariați ai sistemului bugetar, cu statut specific reglementat de Legea nr. 123/2006 și că situația lor nu poate fi considerată comparabilă cu cea a personalului militar și a funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, categoriile de informații pentru care se acordă sporul de confidențialitate la care se referă Legea nr. 656/2002 fiind diferit de cele la care se referă Legea nr. 123/2006.
Prin sentința civilă nr. 416 din 10.03.2008 a Tribunalului Botoșania fost admisă excepția invocată de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și a fost respinsă ca nefondată acțiunea reclamanților.
S-a reținut, în motivare, că reclamanții reprezintă categorie aparte de salariați ai sistemului bugetar, cu un statut specific reglementat de Legea nr. 123/2006 și cu drepturi salariale stabilite prin legea specială nr. 327/2006. S-a mai avut în vedere faptul că situația consilierilor de probațiune nu poate fi considerată comparabilă cu cea a personalului militar și a funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională al căror statut este reglementat de Legea nr. 360/2002. Această categorie de funcționari are acces la informații clasificate, informații care au un regim special reglementat de Legea nr. 182/2002.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Au arătat, în dezvoltarea motivelor, că sentința pronunțată de tribunal fost dată cu încălcarea legii, că existența informațiilor clasificate este recunoscută de Codul deontologic al personalului de reintegrare socială și supraveghere care statuează, în art. 7, păstrarea confidențialității în legătură cu documentele deținute în scop profesional. A mai amintit dispozițiile Legii nr. 123/2006 privind Statutul personalului de probațiune care, în art. 66 alin. 1 prevede că această categorie de angajați are obligația să păstreze confidențialitatea datelor deținute în exercitarea funcției, precum și HG nr. 1239/2000 privind Regulamentul de aplicare a OG nr. 92/2000 referitoare la organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială. S-a criticat faptul că Tribunalul Botoșani nu luat în considerare alocarea, din anul 2008, unui cod de operator de date cu caracter personal în baza Legii nr. 677/2001 privind protecția datelor cu caracter personal, la fel ca și în cazul angajaților Ministerului d e Interne, care beneficiază de acest spor.
Au arătat că se poate reține un tratament diferențiat și injust al reclamanților față de alte categorii sociale care beneficiază de acest drept.
În drept au invocat dispozițiile art. 304 pct. 9.pr.civ.
Analizând actele și actele dosarului prin prisma motivelor formulate, instanța constată următoarele:
Categoriile de personal salarizat de la bugetul de stat care beneficiază de spor de confidențialitate sunt expres prevăzute de lege și se referă la persoanele care gestionează informații clasificate, definite de Legea nr. 182/2002 ca fiind "informațiile, datele, documentele de interes pentru securitate națională, care, datorită nivelurilor de importanță și consecințelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate.
Consilierii de probațiune reprezintă o categorie aparte de salariați ai sistemului bugetar cu un statut specific reglementat de Legea nr. 123/2006, cu drepturi și îndatoriri specifice și cu drepturi salariale stabilite prin act normativ special, respectiv Legea nr. 327/2006, în cuprinsul căreia nu se găsește nicio dispoziție vizând acordarea sporului solicitat.
Acordarea sporului de confidențialitate este opțiune a legiuitorului, care are în vedere situațiile deosebite în care se găsesc diferitele categorii de salariați, acest lucru determinând soluții diferite în ceea ce privește salarizarea, fără ca prin aceasta să încalce principiul egalității.
În sprijinul aceste argumentări vine și decizia nr. 239 din 5 iunie 2003 Curții Constituționale, care menționează că în considerarea condițiilor specifice de numire, funcționare și eliberare din funcție, dar mai ales a atribuțiilor profund diferite pe care le au anumite categorii de persoane, legiuitorul poate stabili drepturi diferite, indisolubil legate de rolul, răspunderea, complexitatea și privațiunile inerente fiecărei funcții în parte și fără ca prin aceasta să încalce principiul egalității reglementat de art. 16 din Constituție și de prevederile internaționale.
Dacă adăugăm și deosebirile privind atribuțiile deserviciu, ocuparea funcției, cariera profesională, astfel cum sunt reglementate de actele normative menționate, se poate conchide că aceste categorii profesionale nu sunt "comparabile" în sensul OG nr. 137/2000, astfel încât nu se pune problema unei discriminări, cu atât mai mult cu cât Curtea Constituțională, prin deciziile nr. 818, 819 și 820 din 3 iulie 2008, statuat că dispozițiile acestei ordonanțe nu pot fi interpretate în sensul desființării, creării sau substituirii cu alte texte legale a unor norme juridice instituite prin lege.
Ca urmare, pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312.pr.civ. instanța va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții -, împotriva sentinței nr. 416 din 10 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de4 iunie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Judec. fond:
M-
Tehnored.
16.06.2009, 2 ex.
Președinte:Biciușcă OvidiuJudecători:Biciușcă Ovidiu, Sas Laura, Andrieș Catrinel
