Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 798/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 798
Ședința publică de la 30 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 3: Nelida Cristina
Grefier -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr. 822 din 4.06.2008 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimați fiind, Curtea de Apel Iași, Tribunalul Iași, Ministerul Finanțelor Publice - prin Direcția Generală Finanțelor Publice
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen, Ministerul Finanțelor Publice a depus la dosar, prin serviciul de registratură, întâmpinare, duplicatul acesteia fiind comunicat recurentului la data de 25.06.2009. S-a solicitat judecata în lipsă.
Recurenta a depus la dosar, prin serviciul de registratură, note de ședință prin care solicită admiterea excepției dreptului material la acțiune, excepția invocată de instanță, din oficiu, la termenul anterior.
Nemaifiind cereri de formulat și având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. 1741/99/09.04.2008, reclamanta chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL IAȘI, Tribunalul Iași și Ministerul Finanțelor Publice solicitând, ca prin hotărârea ce se va pronunța, instanța să dispună:
a) plata retroactivă drepturilor salariale cuvenite și neachitate, începând cu data de 1.01.2005 și până la 1.02.2007, conform funcției ocupate cu luarea în calcul sporurilor cuvenite;
b) reactualizarea în raport de indicele de inflație la data plății.
În motivarea cererii reclamanta precizat că îndeplinește funcția de grefier dactilograf în cadrul Judecătoriei Iași și, începând cu data de 1.01.2005, acest post fost transformat în post de grefier, cu modificarea de rigoare fișei postului, dar fără modificarea grilei salariale. Astfel, prin prevederile Legii 567/2004 s- încălcat unul dintre principiile fundamentale ale legislației muncii privind dreptul de plată egală pentru muncă egală, și totodată dispozițiile acestei legi prin care s- modificat fișa postului, fără se modifica și grile salariale, sunt discriminatorii pentru persoanele aflate în situații comparabile.
Prin trecerea de pe postul de grefier-dactilograf pe cel de grefier, cu modificarea corespunzătoare a atribuțiilor, consideră reclamanta că se impunea și modificare corespunzătoare grilei de salarizare, cu consecința majorării drepturilor salariale.
Prin decizia nr. 447/15.09.2005 Curtea Constituțională statuat că numai legiuitorul poate aprecia și stabili dacă și ce anume sporuri sau adaosuri acordă anumitor categorii salariale, cu singura condiție ca de acestea să beneficieze toți salariații care se află în situații identice, sub toate aspectele funcțiilor în care sunt încadrați, ale naturii și volumului de activitate pe care desfășoară, ale importanței și riscurile muncii lor. Legea nr. 53/2003, prin art. 3, consacră același principiu constituțional al egalității de tratament față de toți salariații.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 6(2), art. 5(4) Codul muncii, Legea 567/2004, OUG137/2000, Legea 48/2002.
Pârâtul Ministerul Justiției invocat prin întâmpinare excepția lipsei calității procesuale pasive arătând în esență, că nu are atribuții de legiferare, ci doar de aplicare legilor în vigoare, singura autoritate legislativă fiind Parlamentul României.
Pe fondul cauzei, pârâtul solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată arătând că art. 90(2) Legea 567/2004 prevede: "la intrarea în vigoare prezentei legi, grefierii dactilografi în funcție vor fi încadrați ca grefieri, prin transformarea corespunzătoare posturilor, cu menținerea salariilor de încadrare avute".
Potrivit art. 60 din același act normativ "personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești -beneficiază de salarii de bază, spor de vechime, prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii -. Până la intrarea în vigoare legii speciale de salarizare, rămân aplicabile în continuare dispozițiile legale referitoare la salarizarea personalului prevăzut la alin.4. Dispozițiile art. 91(2) statuează " dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefieri urmează să fie salarizați corespunzător legii speciale de salarizare".
Legea nr. 17/2006 (pentru completarea și modificarea Legii 567/2004) prevede în art. VII că "prezenta lege intră în vigoare la data intrării în vigoare legii speciale de salarizare prevăzute la art. 60 alin.4". La data de 2.02.2007 a intrat în vigoare OG 8/2007 care reprezintă legea specială de salarizare personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești", astfel că de la această dată reclamanta este îndreptățită la salarizare corespunzătoare funcției de grefier de ședință.
În cauză formulat întâmpinare și pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor care invocat lipsa calității sale procesuale pasive iar pe fond respingerea acțiunii.
A precizat pârâtul că, în cauză, nu are raporturi juridice (civile, de muncă) cu reclamanta iar împrejurarea că sumele respective pot fi virate din bugetul de stat, nu este de natură să confere acestuia calitate procesuală pasivă în cauză.
Ministerul Economiei și Finanțelor, nu are posibilitatea asigurării fondurilor necesare unui alt ordonator principal de credite pentru plata drepturilor salariale ale angajaților proprii. Mai mult, ordonatorul principal de credite, respectiv Ministerul Justiției, nu solicitat deschiderea de credite necesare pentru efectuarea plăților solicitate în prezenta acțiune, sens în carte Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să aloce fonduri în vederea efectuării plăților pretinse.
Prin sentința civilă nr. 822/04.06.2008, Tribunalul Iașia dispus:
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive pârâtului Ministerul Justiției.
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive Ministerului Economiei și Finanțelor.
A admis acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL IAȘI și Tribunalul Iași.
A obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Iași și Tribunalul Iași să plătească reclamantei drepturile salariale restante, reactualizate cu indicele de inflație la data plății efective, reprezentând diferența dintre salariul acordat conform grilei de salarizare pentru grefier dactilograf și salariul cuvenit conform grilei de salarizare pentru grefier, pentru perioada 01.01.2005 - 01.02.2007.
A respins acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor pe excepția lipsei calității procesuale pasive.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive Ministerului Justiției este neîntemeiată față de calitatea acestuia de ordonator principal de credite.
Excepția lipsei calității procesual pasive Ministerului Economiei și Finanțelor este întemeiată, întrucât reclamanta nu are raporturi de muncă încheiate cu acest pârât, iar la plata efectivă drepturilor salariale nu pot fi obligați decât angajatorul și ordonatorul principal de credite. În consecință, instanța a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât.
Pe fondul cauzei, tribunalul a apreciat că acțiunea este întemeiată.
Prin Legea 567/2004 s- reglementat statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
Potrivit art. 91 alin.2 din acest act normativ "la intrarea în vigoare prezentei legi,grefierii dactilografi în funcție vor fi încadrați ca grefieri, prin transformarea corespunzătoare a posturilor, cu menținerea salariilor de încadrare avute".
Prin Legea 17/2006 s- modificat art. 91(2) din Legea 567/2004, noul text prevăzând că "grefierii dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefier urmează să fie salarizați corespunzător legii speciale de salarizare".
Legea specială de salarizare - OG8/2007 a intrat în vigoare abia în luna februarie 2007, astfel că în perioada 1 ianuarie 2005 - 1 februarie 2007 reclamanta fost salariată necorespunzător și discriminatoriu doar pentru funcția de grefier dactilograf, deși fișa postului corespunde funcției de grefier.
Modificarea felului muncii, începând cu 1.01.2005 impunea, în cazul reclamantei și corelarea salarizării acesteia cu noua funcție.
Potrivit dispozițiilor art. 5 din Codul muncii, în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament, fiind interzisă orice discriminare directă sau indirectă față de salariați.
În temeiul dispozițiilor art. 1 alin.2 lit. din OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării, sunt garantate și în exercitarea dreptului la un salariu egal pentru muncă egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare. Alineatul 3 al aceluiași articol prevede că exercitarea drepturilor enunțate în acest articol privește persoanele aflate în situații comparabile.
Dispozițiile art. 2 din nr.OG 137/2000 prevăd că sunt discriminatorii prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin.1, față de alte persoane.
Se reține astfel, că dispozițiile art. 91 din Legea nr. 567/2004 au introdus discriminare care nu are la bază un criteriu obiectiv între grefieri, în ceea ce privește salarizarea acestora, fiind în contradicție cu principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 din Constituția României.
În consecință, instanța a reținut că, pentru justă și integrală despăgubire, plata diferențelor de drepturi salariale între salariul acordat conform grilei de salarizare pentru grefier dactilograf și salariul cuvenit conform grilei de salarizare pentru grefier, reprezintă o reparație echitabilă prejudiciului cauzat reclamantei prin prevederile art. 91 din Legea nr. 567/2004.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține recurentul că instanța de fond a motivat hotărârea pronunțată pe dispozițiile art.2 alin.1 și 2 și ale art.27 din OG 137/2000, iar prin Deciziile Curții Constituționale din 03.07.2008 au fost declarate neconstituționale prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și <LLNK 12000 137131 302 27 55>art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Mai arată recurentul că, prin hotărârea pronunțată, instanța de fond a obligat pârâții la plata unor drepturi salariale în alt cuantum decât cel stabilit de actul normativ incident în materia salarizării personalului auxiliar de specialitate.
Deși a reținut că, potrivit dispozițiilor legale, drepturile salariale ale grefierilor dactilografi ale căror posturi au fost transformate în grefier urmau să fie menținute până la intrarea în vigoare a noii legi de salarizare, instanța a admis totuși acțiunea reclamantei, încălcând faptul că instituirea unor drepturi în favoarea unei categorii profesionale reprezintă o problemă de legiferare.
Ca atare, solicită admiterea recursului și respingerea acțiunii reclamantei.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc.civ.
Intimata Curtea de APEL IAȘIa formulat întâmpinare, prin care solicită admiterea recursului Ministerul Justiției.
Intimatul Ministerul Finanțelor Publice solicită, prin întâmpinare, a se lua act că nu are calitate procesuală pasivă.
Reclamanta - intimată nu a formulat întâmpinare.
În recurs nu au fost depuse înscrisuri noi.
Curtea de Apel a invocat la primul termen de judecată, din oficiu, în baza dispozițiilor art.306 alin.2 Cod proc.civ. excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 01.01.2005-08.04.2005.
Analizând cu prioritate excepția invocată, conform art.137 Cod proc.civ. instanța de control judiciar constată că este fondată.
Astfel, prin acțiunea formulată, reclamanta a solicitat plata retroactivă drepturilor salariale cuvenite și neachitate, începând cu data de 1.01.2005 și până la 1.02.2007, conform funcției ocupate, cu luarea în calcul sporurilor cuvenite.
Art. 283 alin. 1 lit. c Codul muncii prevede că cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat. Prin dispozițiile art. 166 alin. 1 Codul muncii se prevede, pentru situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale, și care este data nașterii dreptului la acțiune, respectiv "data la care drepturile respective erau datorate".
Având în vedere dispozițiile art. 12 din Decretul nr. 167/1958, se constată că, în cazul prestațiilor succesive, cum sunt drepturile salariale, dreptul la acțiune pentru fiecare prestație se stinge printr-o prescripție deosebită, care începe să curgă de la data la care drepturile salariale erau datorate, care este data la care, conform art. 161 alin. 1 Codul muncii, se plătește salariul, cel puțin o dată pe lună.
Intimata-reclamantă a solicitat plata drepturilor salariale pentru perioada 01.01.2005-01.02.2007, însă acțiunea a fost formulată la data de 09.04.2008, când era împlinit termenul de prescripție extinctivă pentru drepturile salariale aferente perioadei 01.01.2005-08.04.2005.
Pe fondul cauzei, se reține că motivele de recurs invocate de Ministerul Justiției nu pot fi primite.
În ceea ce privește deciziile Curții Constituționale nr.818/819/820/03.07.2007, Curtea constată că nu sunt incidente în speță.
Prin aceste decizii Curtea Constituțională constată că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și <LLNK 12000 137131 302 27 55>art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cunorme create pe cale judiciarăsau cu prevederi cuprinse înalte acte normative.
În speță, nu se pune problema substituirii unui act normativ cu alt act normative sau cu norme create pe cale judiciară, ci se pune în discuție aplicarea discriminatorie a aceluiași text de lege - respectiv art.91 din Legea 567/2004, modificat prin Legea nr.17/2006 - unor persoane aflate în situații comparabile și analoage.
În plus, în jurisprudența, cauza Von Kamann Nord - 14/83, s-a statuat că ordinea juridică comunitară permite tuturor persoanelor care se consideră nedreptățite de o discriminare rezultată din acte normative să o invoce efectiv în litigiile de pe rolul tribunalelor naționale.
În ceea ce privește fondul cauzei, Curtea constată că în speță sunt îndeplinite cumulativ condițiile necesare existenței discriminării, în sensul arătat în doctrină și OG137/2000, art. 5 din Codul muncii, art.16 din Constituția României, Protocolul 1 și 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 25 alin. (1) din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Potrivit disp.art.5 din Codul muncii, în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament, fiind interzisă orice discriminare directă sau indirectă față de salariați.
Potrivit disp.art.91 din Legea nr.567/2004 " (1)Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, aflat în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi, se consideră că îndeplinește condițiile legale pentru ocuparea funcțiilor în care este numit. (2)La intrarea în vigoare a prezentei legi, grefierii dactilografi în funcție vor fi încadrați ca grefieri, prin transformarea corespunzătoare a posturilor, cu menținerea salariilor de încadrare avute. criminaliști din cadrul parchetelor sunt asimilați grefierilor."
Ulterior, prin Legea nr.17/2006 a fost modificat alin.2 al art.91, în sensul că: " dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefieri urmează să fie salarizați corespunzător legii speciale de salarizare".
În temeiul disp.art. 91 din Legea nr.567/2004, începând cu data de 01.01.2005, reclamanta a fost încadrată pe postul de grefier, fiind salarizată însă cu drepturile bănești stabilite pentru grefierii dactilografi.
Curtea reține că, deși prin modificarea alin.2 al art.91, intervenită prin Legea nr.17/2006, s-a recunoscut pe plan normativ inegalitatea de tratament la care a fost supusă reclamanta, în fapt, prin adoptarea legii speciale de salarizare a grefierilor abia în luna februarie 2007, aceasta a fost prejudiciată în ceea ce privește drepturile salariale ce i se cuveneau.
Modificarea felului muncii, începând cu data de 01.01.2005, impunea, în cazul reclamantei și corelarea salarizării acesteia cu noua funcție ocupată.
Se constată, astfel, că dispozițiile art.91 din Legea nr.567/2004 au introdus o discriminare care nu are la bază un criteriu obiectiv între grefieri, în ceea ce privește salarizarea acestora, fiind în contradicție cu principiul egalității în fața legii, consacrat de art.16 din Constituția României.
De asemenea, în temeiul disp.art.269 alin.1 din Codul muncii, angajatorul este obligat să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu.
În consecință, instanța de control judiciar reține că în mod corect a stabilit prima instanță că, pentru o justă și integrală despăgubire, plata diferențelor de drepturi salariale între salariul acordat conform grilei de salarizare pentru grefier dactilograf și salariul cuvenit conform grilei de salarizare pentru grefier, reprezintă o reparație echitabilă a prejudiciului cauzat reclamantei prin prevederile art.91 din Legea nr.567/2004.
În consecință, față de toate considerentele expuse, în baza art.312 Cod proc.civ. Curtea de Apel va admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților (fost Ministerul Justiției) și va modifica în parte sentința atacată, în sensul respingerii, ca fiind prescrisă extinctiv, a cererii reclamantei privind plata drepturilor salariale restante, reactualizate cu indicele de inflație, pentru perioada 01.01.2005-08.04.2005.
Vor fi menținute celelalte dispoziții care nu contravin prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr. 822/04.06.2008 a Tribunalului Iași, sentință pe care o modifică în parte.
Respinge, ca prescrisă extinctiv, cererea reclamantei în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL IAȘI și Tribunalul Iași privind plata drepturilor salariale restante, reactualizate cu indicele de inflație, pentru perioada 01.01.2005-08.04.2005.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
-
Red./ Tehnored.
10.07.2009 - 02 ex.
Tribunalul Iași: -
-
Președinte:Carmen BancuJudecători:Carmen Bancu, Cristina Mănăstireanu, Nelida Cristina
